DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

cocoshurã

cocoshurã (co-co-shĭú-rã) sf cocoshuri/cocoshure (co-co-shĭú-ri) – umflãturã (tsi-ansari cãtrã nafoarã) di pi fatsa i truplu-a unui lucru; umflãturã, ciumã, ciumbã, giumbã, jumbã, shumbã, giumcã, shutã, shushcã, uimã
{ro: umflătură}
{fr: enflure}
{en: swelling}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

giumcã

giumcã (gĭúm-cã) sf giumtsi/giumtse (gĭúm-tsi) –
1: umflãturã (tsi-ansari cãtrã nafoarã) di pi fatsa-a unui lucru; umflãturã faptã pi truplu-a omlui dupã unã goadã;
2: umflãturã tsi s-aflã nãuntru (tu truplu-a omlui) shi creashti multi ori fãrã misurã (hãrchinlu) di-adutsi moartea-a omlui; umflãturã, ciumã, ciumbã, shumbã, giumbã, jumbã, shutã, shushcã, cocoshurã, uimã, hãrchin
{ro: umflătură; tumoari}
{fr: enflure; excroissance; tumeur}
{en: swel-ling; excrescence, growth; tumour}
ex: caplu lji si featsi tut giumtsi (umflãturi)

§ giumbã (gĭúm-bã) sf giumbi/giumbe (gĭúm-bi) – (unã cu giumcã)
ex: lji si featsi giumbã (umflãtura) sum ureaclji; nu lj-asparsi nicã giumba

§ ciumbã (cĭúm-bã) sf ciumbi/ciumbe (cĭúm-bi) – (unã cu giumcã)

§ shumbã (shĭúm-bã) sf shumbi/shumbe (shĭúm-bi) – (unã cu giumcã)

§ jumbã (jĭúm-bã) sf jumbi/jumbe (jĭúm-bi) – (unã cu giumcã)

§ uimã (úĭ-mã) sf uimi/uime (úĭ-mi) – umflãturã tsi s-aflã nãuntru (tu truplu-a omlui) shi creashti multi ori fãrã misurã di-adutsi multi ori moartea-a omlui; umflãturã, ciumã, ciumbã, giumcã, giumbã, jumbã, shumbã, cocoshurã
{ro: umflătură; tumoari, abces}
{fr: enflure; excroissance; tumeur, abcès}
{en: swelling; excrescence, growth; tumour, abscess}
ex: nj-ari ishitã unã uimã (umflãturã) sumsoarã

§ ciumã3 (cĭú-mã) sf ciumi/ciume (cĭú-mi) – umflãturã di pi fatsa-a unui lucru; gãrnuts tsi easi pi truplu i fatsa-a omlui; umflãturã, ciumbã, giumbã, jumbã, shumbã, giumcã, shutã, cocoshurã, shushcã, uimã
{ro: coş (pe faţă), umflătură}
{fr: bouton, enflure}
{en: pimple, swelling (of cheek, limbs, etc.)}
ex: cu unã ciumã pisti cap

§ shushcã2 (shĭúsh-cã) sf shushti/shushte (shĭúsh-ti) – umflãturã faptã pi truplu-a omlui dupã unã goadã; umflãturã tsi s-aflã tu truplu-a omlui shi creashti multi ori fãrã misurã (hãrchin); umflãturã, ciumã, ciumbã, giumbã, jumbã, shumbã, giumcã, shutã, cocoshurã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

mãzii/mãzie

mãzii/mãzie (mã-zí-i) sf mãzii(?) (mã-zíĭ) – unã soi di giumbã (umflãturã) tsi creashti pri frãndzili di cupaci (deavãrliga di oauã i yernji); pulbiri tsi si scoati dit aestã giumbã (sh-cu cari muljerli sh-lãescu dzeanili i perlu)
{ro: suliman negru}
{fr: noix de galle}
{en: black powder for make-up}
ex: fãrã-albeatsã shi mãzii; nã bãgãm mãzii (nã buisim perlu); acumpãrã trã numtã unã ocã di mãzii

§ mãzeauã (mã-zeá-ŭã) sf mãzei (mã-zéĭ) – (unã cu mãzii)
ex: bãgã mãzeauã pristi peri

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

umflu

umflu (úm-flu) (mi) vb I umflai (um-fláĭ), umflam (um-flámŭ), umflatã (um-flá-tã), umflari/umflare (um-flá-ri) – fac un lucru si s-adarã ma mari (cu suflarea di vimtu nãuntrul a lui, cu umplearea-a lui cu tsiva, cu agudirea-a unei parti dit truplu a omlui, etc.); cãbãrdisescu;
(expr:
1: lu umflu; lj-umflu sãmarlu; lj-umflu chealea = lu-agudescu, l-bat, lj-dau un shcop;
2: nj-umflu (pãntica, matslu) = mãc i beau multu, mi nãfãtescu di beari i di mãcari;
3: mi umflu = mi-alavdu multu (ma multu di cãt s-cadi);
4: nj-umflu nãrli = chicusescu, mi cãrteashti tsiva, nu mi-arãseashti; mi nãirescu; li spindzur nãrli;
5: lu umflu un lucru = lu-acats, lu ljau, l-fur un lucru)
{ro: umfla; inflama; umple}
{fr: gonfler; enfler, remplir}
{en: inflate; swell, cause something to swell}
ex: lji si umflã tut truplu; vimtul umflã scumpa-lj poshi; s-nãrãi nãoarã, umflã nãrli
(expr: chicusi) sh-lã pitricu shtiri; umflã (umpli) ciubuchea; umflã gaida; umflã birbeclu (suflã vimtu sum cheali tra s-u dispartã di trup) shi bagã-l bilit tu sulã; mi umflai
(expr: nãfãtii) di cãtã apã biui; lu umflash matslu
(expr: mãcash multu); tsi ti umflji ashi?
(expr: tsi ti-alavdzã ahãt?); s-umfla
(expr: s-cãmãrusea) multu cu ficiorlu-a lui; cãndu hii cioc, umflã
(expr: agudea, bati); u umflã nãs cãt u umflã
(expr: u bãtu cãt u bãtu); nu va-nj umflã el sãmarlu?
(expr: nu va mi batã?); dupã tsi-lj umflã niheam chealea
(expr: dupã tsi-l bãtu niheamã) cu matslu di bou; l-umflã
(expr: ãl lo, l-furã) ngrãshca; umflã saclu
(expr: lj-furã saclu) shi lja-lj fumlu prit poartã afoarã; umflats-lu
(expr: furats-lu) shi shpirtuits-li; l-umflã
(expr: ãl lo, lu-acãtsã, sh-lu bãgã) ngrãshca shi-l treatsi dincoa di-arãu

§ umflat (um-flátŭ) adg um-flatã (um-flá-tã), umflats (um-flátsĭ) umflati/umflate (um-flá-ti) – cari easti adrat s-hibã ma mari (cu suflarea di vimtu nãuntrul a lui, etc.); cãbãrdisit
{ro: umflat; inflamat; umplut}
{fr: gonflé; enflé, rempli}
{en: inflated; swollen}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn