|
|
giugar
giugar (gĭu-gárŭ) sm giugari (gĭu-gárĭ) – unã soi di cãrlig (di metal i lemnu) cu cari s-minteashti foclu shi s-tradzi jarlu; unã soi di cleashti cu cari s-acatsã jarlu i s-minteashti foclu; cleashti di foc di-unã parti; jaglu, mashi, mãshe, dãnali, dãnalji, tãnali, tãnalji
{ro: vătrai, cleşte de foc}
{fr: tisonnier, tenailles}
{en: poker, fire tongs}
ex: dijirã foclu cu giugarlu
§ jaglu (jĭá-glu) sm jaglji (jĭá-glji) – (unã cu giugar)
disgiugari/disgiugare
disgiugari/disgiugare (dis-giu-gá-ri) sf disgiugãri (dis-giu-gắrĭ) – scriari neaprucheatã tu-aestu dictsiunar; vedz dizgiugari
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascãdisgiug
disgiug (dis-giúgŭ) (mi) vb I disgiugai (dis-giu-gáĭ), disgiugam (dis-giu-gámŭ), disgiugatã (dis-giu-gá-tã), disgiugari/disgiugare (dis-giu-gá-ri) – scriari neaprucheatã tu-aestu dictsiunar; vedz dizgiug
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascãdisjugari/disjugare
disjugari/disjugare (dis-jĭu-gá-ri) sf disjugãri (dis-jĭu-gắrĭ) – scriari neaprucheatã tu-aestu dictsiunar; vedz dizgiugari
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascãdizgiugari/dizgiugare
dizgiugari/dizgiugare (diz-giu-gá-ri) sf – vedz tu giug1
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: giug1giug1
giug1 (gĭúgŭ) sn giuguri (gĭú-gurĭ) – hãlati tsi s-bagã deavãrliga di zverca-a boilor tra sã-lj facã s-imnã shi s-lucreadzã deadun;
(expr: lj-bag giuglu = lu ncurun)
{ro: jug}
{fr: joug}
{en: yoke}
ex: bagã a boilor giuglu; bãgarã tu giug doi mãnzats ca s-tragã pluglu; calu gioni, tu giug s-cunoashti; lj-bãgarã giuglu
(expr: lu nsurarã)
§ giugãtor (gĭu-gã-tórŭ) sm giugãtori (gĭu-gã-tórĭ) – un tsi poartã giuglu; bou di giug
{ro: bou de jug}
{fr: bête de trait, boeuf de joug}
{en: animal harnessed to a yoke}
§ sumgiugãtor (sum-gĭu-gã-tórŭ) sm sumgiugãtori (sum-gĭu-gã-tórĭ) – (bou) tsi easti sum giug
{ro: (bou) înjugat}
{fr: (boeuf) sous le joug}
{en: (ox) under the yoke}
§ ngiug (ngiúgŭ) (mi) vb I ngiugai (ngiu-gáĭ), ngiugam (ngiu-gámŭ), ngiugatã (ngiu-gá-tã), ngiugari/ngiugare (ngiu-gá-ri) – bag giuglu deavãrliga di zverca-a boului; (fig: mi ngiug = mi ncurun; mi nsor (mãrit)
{ro: înjuga}
{fr: mettre sous le joug; atteler}
{en: to fit or join with a yoke}
§ ngiugat (ngiu-gátŭ) adg ngiugatã (ngiu-gá-tã), ngiugats (ngiu-gátsĭ), ngiugati/ngiugate (ngiu-gá-ti) – (bou) tsi-lj s-ari bãgatã un giug deavãrliga di zvercã
{ro: înjugat}
{fr: mis au joug; attelé}
{en: to fit or join with a yoke}
ex: ngiugã boilji sh-dusi la agru; lu ngiugãm (fig: lu nsurãm) sh-pri nãs
§ ngiugari/ngiugare (ngiu-gá-ri) sf ngiugãri (ngiu-gắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu un bou easti ngiugat
{ro: acţiunea de a înjuga; înjugare}
{fr: action de mettre sous le joug; d’atteler}
{en: action of fitting or joining with a yoke}
jar
jar (jĭá-rŭ) sm jari (jĭárĭ) – lemnul (cãrbunili) cãndu ardi fãrã pirã, easti tut arosh shi da multã cãldurã; cãrbuni-apres, tãciuni, tucini, stãcãn, cirlac; (fig:
1: jar = foc; expr:
2: jar acupirit = om ipucrit, ascumtu, tsi mindueashti unã sh-tsã spuni altã; cãrbuni nvilit;
3: un jar di fumealji = multã fumealji, crimã di njits, jurdunã di cilimeanj;
4: escu ca jarlu = ardu ca foclu;
5: escu (stau ca) pi jar = mizi pot s-ashteptu ta si s-facã un lucru (s-fug); nu mi tsãni loclu; stau ca pi schinj;
6: calcu ca pi jar = fac un lucru cu multu-angãtan; imnu cu multã cãshtigã)
{ro: jar, jeratic}
{fr: charbon ardent}
{en: hot coals}
ex: nu ari jar (cãrbunj) tra s-frigã njelu; sh-alasã vatra fãrã jar; canda calcu pi jari apresh
(expr: l-fac un lucru cu multã cãshtigã); aveaglj-ti di jar acupirit
(expr: om ipucrit, ascumtu); avea casã mari sh-un jar di fumealji
(expr: fumealji multã); adu un jar (fig: un foc); escu pi jar
(expr: mizi pot s-ashteptu) pãnã-nj yini nã carti
§ njiredz (nji-rédzŭ) vb I njirai (nji-ráĭ), njiram (nji-rámŭ), njiratã (nji-rá-tã), njirari/njirare (nji-rá-ri) – [zborlu, deadun cu dirivatili-a lui di ma nghios: “njirai, njiram, njiratã, njirari, etc.”, easti unã exceptsii iu “nj” s-avdi cu dauã bots ahoryea “n” shi “j”; nu s-avdi ca unã singurã boatsi, cum s-avdi, bunãoarã, “nj”-lu dit zborlu “njel”] – ardu sh-mi fac jar
{ro: deveni jeratic}
{fr: (se) transformer en charbon ardent}
{en: become hot coals}
ex: pãnã si njireadzã crãciunjlji
§ njirat3 (nji-rátŭ) adg njiratã (nji-rá-tã), njirats (nji-rátsĭ), njirati/njirate (nji-rá-ti) – (lemnul, cãrbunili, etc.) tsi s-ari faptã jar
{ro: devenit jeratic}
{fr: transformé en charbon ardent}
{en: that became hot coals}
§ njirari3/njirare (nji-rá-ri) sf njirãri (nji-rắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu un lucru si njireadzã (lemnu, cãrbuni, etc. s-fatsi jar)
{ro: acţiunea de a deveni jeratic}
{fr: action de (se) transformer en charbon ardent}
mashi/mashe
mashi/mashe (má-shi) sf mashi/mashe (má-shi) – unã soi di cleashti cu cari s-acatsã jarlu i s-minteashti foclu; unã soi di cãrlig (di metal i lemnu) cu cari s-minteashti foclu shi s-tradzi jarlu di-unã parti; cleashti di foc; mãshe; dãnali, dãnalji, tãnali, tãnalji, jaglu, giugar;
(expr: gioacã masha = lj-u fricã, cã poati s-lji da cariva un shcop cu masha)
{ro: cleşte de foc, vătrai}
{fr: tenailles, tisonnier}
{en: fire tongs, poker}
ex: ca masha tra s-acatsã foclu; lj-da tru mãnã masha; lom cari masha, cari cãtsia; nj-adusi cu masha un tãciuni; aravdã, cã gioacã masha
(expr: pots s-ljai un shcop cu masha!)
§ mãshe (mã-shĭé) sm mãshadz (mã-shĭádzĭ) – (unã cu mashi)
ngiugari/ngiugare
ngiugari/ngiugare (ngiu-gá-ri) sf – vedz tu giug1
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: giug1prãndzu1
prãndzu1 (prắn-dzu) sn prãndzuri (prắn-dzurĭ) –
1: oara 12 dit mesea di dzuã; njadzã-dzuã; njadzã-prãndzu, prãndzu-oarã, prãn-dzul mari;
2: measa tsi s-lja njadzã-dzua; mãcarea (ghela) di prãndzu;
(expr: shed pi prãndzu = stau la measã sh-mãc measa di prãndzu)
{ro: amiază; masa de prânz}
{fr: midi; repas de midi, dîner}
{en: noon; noon meal, lunch}
ex: prãndzu oarã (oara ti prãndzu, njadzã-dzuã) agiumsi; ti prãndzu oarã (njadzã-dzua); na-u sh-ursa, prãndzu oarã s-toarnã acasã; pãnã n prãndzul mari (oara trã prãndzãri, njadzã-dzuã); nã dzuã, prãndzu mari, tsi-lj tricu prit curcubetã a amirãlui?; din dzari pãnã n prãndzul mari; din prãndzul mari pãnã tu-a soarilui ascãpitari; avea heartã prãndzu (ghelã ti prãndzu) tra s-lã ducã prãndzu (measa di prãndzu); s-avea aprucheatã a prãndzului (oara trã prãndzãri); nã oarã pi stãmãnã shadi pi prãndzu
(expr: mãcã prãndzul) la noi; unã oarã dimneatsa fatsi trei ca dupã prãndzu; cãt vinji oara-a prãndzului, na tsi-u Dafna; ahurhirã s-lj-aducã prãndzu sh-tsinã; ma napoi ãl cljima pi prãndzu, cã s-featsirã oaspits bunj; prãndzul tsi va s-vã da amirãlu, cãndu va s-agiundzits acasã, easti cu fãrmac; cãndu bãgarã measã ti prãndzu; si scoalã feata, dupã tsi-apiri ghini, shi s-featsi dzua prãndzu; s-avea aprucheatã oara-a prãndzului; furã acljimats ti prãndzu aclo; dimãndã a hãngilui s-lã ndreagã un prãndzu; s-lji pitreacã prãndzul la agru; eara trãsh pri prãndzu
(expr: cãndu mãca ti prãndzu)
§ njadzã-prãndzu (njĭá-dzã-prắn-dzu) adv – tu oara-a prãndzului, njadzã-dzuã
{ro: la prânz}
{fr: à midi}
{en: at noon}
§ prãndzu2 (prắn-dzu) vb IV prãndzãi (prãn-dzắĭ), prãndzam (prãn-dzámŭ), prãndzãtã (prãn-dzắ-tã), prãndzãri/prãndzãre (prãn-dzắ-ri) – ljau measa di prãndzu; mãc ti prãndzu; mi tindu dupã measa di prãndzu tra s-dizvursescu, s-lu fur niheamã somnul; prãndzu, prãndu;
(expr: cu minciuna ngushti, multu s-prãndzã, ma nu shi s-tsinj = va pots s-lu-arãdz pri cariva unã oarã, multu-multu di doauã ori, ma nu sh-ma nãpoi, alanti ori)
{ro: prânzi; se repauza după masa de prânz}
{fr: prendre le repas de midi; se reposer à l’heure du midi}