DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

ceahlãi

ceahlãi (cĭa-hlắ-i) sf ceahlãi (cĭa-hlắĭ) – casã mari, mushatã, fanuminã, cu multu luxu nuntru, tu cari lucreadzã oaminj mãri dit chivernisea-a statlui, giudetslu iu s-fac giudicãtsli, icã shadi un om multu avut (vãsilje); pãlati, palati, palat, sãrai
{ro: palat}
{fr: palais}
{en: palace}
ex: el nu adrã casi, ma ceahlãi (pãlãts); s-tritsem pri la ceahlãili atseali arsili

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

crisescu

crisescu (cri-sés-cu) vb IV crisii (cri-síĭ), criseam (cri-seámŭ), crisitã (cri-sí-tã), crisiri/crisire (cri-sí-ri) – minduescu ghini (ashi cum lipseashti, loyic, ndreptu nu strãmbu); mi aflu la giudicatã nãintea-a unui cati; (mi) giudic, siluyisescu, sãlushescu
{ro: raţiona; se judeca}
{fr: raisonner, juger; statuer}
{en: reason, judge; go to trial}
ex: om tsi nu criseashti (nu mindueashti ghini, tsi mindueashti strãmbu); nã crisim (giudicãm) la huchiumati

§ crisit (cri-sítŭ) adg crisitã (cri-sí-tã), crisits (cri-sítsĭ), crisiti/crisite (cri-sí-ti) – (lucru) tsi easti minduit ghini, ndreptu; (om) tsi easti giudicat nãintea-a unui cati; giudicat, siluyisit, sãlu-shit
{ro: raţionat; se judecat}
{fr: raisonné, jugé; statué}
{en: reasoned, judged; gone to trial}

§ crisiri/crisire (cri-sí-ri) sf crisiri (cri-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva mindueashti ndreptu; atsea tsi s-fatsi cãndu cariva easti giudicat nãintea-a unui cati; giudicari, siluyisiri, sãlushiri
{ro: acţiunea de a raţiona; de a se judeca}
{fr: action de raisonner, de juger; de statuer}
{en: action of reasoning, of judging; of going to trial}

§ crisi/crise (crí-si) sf crisuri (crí-surĭ) – giudicari ãn fatsa-a unui cati (giudicãtor) trã un lucru trã cari nu s-aduchescu dauã pãrtsã (doi oaminj, chivernisea shi un catili); giudicatã, giudets, aguyii, dãvai, dãvii, dãvã
{ro: proces, judecată}
{fr: procés, jugement, action en justice}
{en: lawsuit, judgement, trial}

§ diacrisi/diacrise (dhi-ĭá-cri-si) sf fãrã pl – harea tsi u-ari omlu (i) tsi poati tra s-giudicã ndreptu shi s-veadã cari easti dyeafuraua tsi li disparti (tsi li fatsi s-hibã ahoryea) dauã i ma multi lucri, icã (ii) cari poati s-aducheascã cãt fatsi, cãt ahãrzeashti dealihea un lucru
{ro: discernământ}
{fr: discernement}
{en: discernment}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

cunachi2/cunache

cunachi2/cunache (cu-ná-chi) sf cunãchi (cu-nắchĭ) – adãrãmintul (casa, pãlatea) tu cari s-fatsi unã giudicatã (crisi, dãvã); huchiumati, huchimati, iuchiumeti, mekheme, sãrai, giudets
{ro: tribunal, palatul justiţiei}
{fr: tribunal, palais de justice}
{en: tribunal, court of justice}
ex: va nã giudicãm la cunachea (huchiumatea) di Grebini; pitricuts di la cunachi (huchiumati); mi caftã di la cunachi (giudets)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

dãvii/dãvie

dãvii/dãvie (dã-ví-i) sf dãvii (dã-véĭ) – plãndzearea tsi u fatsi cariva la unã huchiumati tra s-lji si ndreaptã unã nindriptati tsi-lj s-ari faptã; giudicari ãn fatsa-a unui cati (giudicãtor) trã un lucru trã cari nu s-aduchescu dauã pãrtsã (doi oaminj, chivernisea shi un catili, criminal); dãvai, dãvã, giudicatã, giudets, aguyii, crisi
{ro: proces}
{fr: procés, action en justice}
{en: lawsuit, trial}
ex: celniclu s-dutsi la giudets i dãvii (giudicatã); cãdzush tu dãvii (tu giudicatã)? nu ascachi ãnyii; feci dãvii (mi plãngu la huchiumati); hiu tu dãvii (hiu tu giudicatã, mi giudic) cu cariva; ari dãvii cu sor-sa; am dãvii sh-lipseashti s-mi duc s-mi giudic; lu trapsi dãvii (lj-featsi crisi)

§ dãvai/dãvae (dã-vá-i) sf dãvãi (dã-vắĭ) – (unã cu dãvii)

§ dãvã (dã-vắ) sm dãvadz (dã-vádzĭ) – (unã cu dãvii)

§ dãvãgi (dã-vã-gí) sm, sf dãvãgioanji/dãvãgioanje (dã-vã-gĭŭá-nji), dãvãgeadz (dã-vã-gĭádzĭ), dãvãgioanji/dãvãgioanje (dã-vã-gĭŭá-nji) – atsel tsi s-plãndzi n fatsa-a catilui cã-lj si featsi unã nindriptati; atsel tsi lucreadzã trã stat shi-lj spuni a catilui tsi urutets ari faptã omlu tsi easti giudicat
{ro: acuzator, procuror}
{fr: accusateur}
{en: accuser, public prosecutor}

§ dãvãgilãchi (dã-vã-gi-lắ-chi) sf dãvãgilãchi (dã-vã-gi-lắchĭ) – atsea tsi fatsi un cãndu lu-adutsi la giudicatã (ãn fatsa-a catilui) pri-atsel tsi-lj featsi nindriptati
{ro: acuzaţie}
{fr: accusation}
{en: accusation}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

giudic2

giudic2 (gĭú-dicŭ) vb I giudicai (gĭu-di-cáĭ), giudicam (gĭu-di-cámŭ), giudicatã (gĭu-di-cá-tã), giudicari/giudicare (gĭu-di-cá-ri) –
1: (ca giudicãtor la huchiumati, giudets) caftu s-aflu shi s-ved ma s-hibã dealihea cã omlu adus dinintea-a mea di chivernisi (pulitsii, zabitlãcã), stipseashti shi ari dealihea cãlcatã vãrã leadzi di-a statlui; (ca giudicãtor la huchiumati) caftu s-aflu shi s-dzãc cari ari ndriptati (shi cari stipseashti) di doilji oaminj (dauãli pãrtsã) tsi sã ncaci trã tsiva;
2: (ca giudicãtor sh-cãndu s-tsãni unã crisi la huchiumati) ljau unã apofasi shi-l cãtãdicãtsescu pi-atsel tsi lu-aflu stipsit, tra s-facã chiro ncljis tu hapsi, s-pãlteascã ghizai, i sã-lj da tsiva a atsilui a curi lj-ari faptã stepsu; crisescu, cãtãdicãtsescu
{ro: judeca, condamna (la un proces)}
{fr: juger, administrer la justice; condamner}
{en: judge, try a case, pass a sentence}
ex: mãni va s-giudicã ipotisea-a noastrã; Dumnidzãlu va nã giudicã; va nã giudicãm (nã crisim) la huchiumati; lu nvitsã cum sã zburascã dinintea-a aushaticlui cari va-l giudicã; catilu tsi-l giudica eara ligat di unlu oclju cã-l durea; spindzurats-mi, ma giudicats-mi ma naintea; ãlj grirã s-lu giudicã amirãlu

§ giudicat2 (gĭu-di-cátŭ) adg giudicatã (gĭu-di-cá-tã), giudicats (gĭu-di-cátsĭ), giudicati/giudicate (gĭu-di-cá-ti) – (omlu) tsi easti dus la huchiumati trã unã dãvii, dinintea-a unui giudicãtor; (omlu) cari la giudicatã easti cãtãdicãtsit s-facã ahapsi i s-pãlteascã unã ghizai; crisit, cãtãdicãtsit
{ro: judecat, condamnat (la un proces)}
{fr: jugé, administré la justice}
{en: judged; tried, sentenced}
ex: va-lj dzãcã giudicatlu (atsel tsi easti giudicat) atumtsea a tatãlui

§ giudicari2/giudicare (gĭu-di-cá-ri) sf giudicãri (gĭu-di-cắrĭ) – atsea tsi fatsi giudicãtorlu cãndu giudicã la huchiumati; crisiri, cãtãdicãtsiri
{ro: acţiunea de a judeca, condamna (la un proces)}
{fr: action de juger, administrer la justice; condamner}
{en: action of judging, of trying a case, of passing a sentence}
ex: iu s-avdzã spindzurari fãrã giudicari?

§ giudicatã2 (gĭu-di-cá-tã) sf giudicãts (gĭu-di-cắtsĭ) – tsirimonja tsi s-fatsi la huchiumati, cãndu s-tsãni unã dãvii shi s-giudicã unã catastasi; adãrãmintul iu s-tsãni unã dãvii (crisi); giudets, crisi, aguyii, dãvai, dãvii, dãvã, giudets, huchiumati

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

gramã

gramã (grá-mã) sf gramati/gramate (grá-ma-ti) – semnu dit alfabet tsi-aspuni unã boatsi; (fig:
1: gramã = (i) soea di scriari tsi u fatsi cariva; (ii) carti, scriturã, scriitoari pitricutã (loatã di) la cariva;
2: gramã, gramati = carti, nvitsãturã, sculii; expr:
3: cu mãnata li mãcã gramatili = nveatsã ghini la sculii;
4: li ncarcã pri cucot gramatli = nu nveatsã tsiva, nu s-acatsã sculia di el;
5: luplu lu-adutsea la gramati sh-el dzãtsea “loarã cior oili” = zbor tsi s-dzãtsi tr-atsel tsi nu easti ti sculii, tsi nu lu-ariseashti cartea)
{ro: literă; pl: litere, carte, învăţătură, educaţie}
{fr: lettre; pl: lettres, enseignement, instruction, école}
{en: letter; pl: letters, education, school}
ex: carti albã sh-gramã lai; mash trã gramã, alãsats-lu; gra-matili (fig: cartea, nvitsãtura) nu au mardzini; cari toarnã frãndzãli, gramati (fig: carti) nu nveatsã; shtia multã gramã (fig: carti, sculii); lj-cunoscu grama (fig: soea di scriari); nu-ari gramã (scriari) ahãt mushatã ca frati-tu; loai unã gramã (fig: carti, scriturã, scriitoari) aeri; nu loai vãrnã gramã (fig: carti scriatã) di mãna-a lui

§ gramatichii/gramatichie (gra-ma-ti-chí-i) sf gramatichii (gra-ma-ti-chíĭ) – nomurli tsi-aspun cum easti unã limbã adratã, cum s-leagã zboarãli dit idyea fumealji (ca zbor shi zburãscu bunãoarã), cum s-alãxescu zboarãli (cãndu trec di la singular la plural i di la masculin la fiminin, bunãoarã), cum s-leagã zboarãli un cu-alantu tra s-aspunã unã idei, minduiri, etc.; cartea tsi aspuni aesti reguli
{ro: gramatică}
{fr: grammaire}
{en: grammar}

§ grãmãti-chii/grãmãtichie (grã-mã-ti-chí-i) sf grãmãtichii (grã-mã-ti-chíĭ) – (unã cu gramatichii)

§ gramatico (gra-ma-ti-có) sm gramaticadz (gra-ma-ti-cádzĭ) – un tsi lucreadzã trã chivernisi (cumpanii, sutsatã, etc.) cu tsãnearea-a cãrtsãlor; grãmãtic, eazagi
{ro: secretar}
{fr: secrétaire}
{en: secretary}

§ grãmãtic (grã-mã-tícŭ) sm grãmãtits (grã-mã-títsĭ) –
1: gramatico, eazagi;
2: un tsi scrii cãrtsã di isturii (spuneri, puizii, pãrmiti, etc.); scriitor
{ro: secretar; scriitor}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

huchiumati/huchiumate

huchiumati/huchiumate (hu-chĭu-má-ti) sf huchiumãts (hu-chĭu-mắtsĭ) – adãrãmintul (casa, pãlatea) tu cari s-fatsi unã giudicatã (crisi, dãvã); huchimati, iuchiumeti, mekheme, sãrai, cunachi, giudets
{ro: tribunal, palatul justiţiei}
{fr: tribunal, palais de justice}
{en: tribunal, court of justice}
ex: huchiumatea s-arsi

§ huchimati/huchimate (hu-chi-má-ti) sf huchmãts (hu-chi-mắtsĭ) – (unã cu huchiumati)

§ iuchiumeti/iuchiumete (ĭu-chĭu-mé-ti) sf iuchiumets (ĭu-chĭu-métsĭ) – (unã cu huchiumati)
ex: cari ãlj si-aurã di ahãtã ducã a glarlui, s-plãmsi la iuchiumeti; Iuchiumetea vidzu, cã doilji suntu di lishorlji

§ iuchiumati/iu-chiumate (ĭu-chĭu-má-ti) sf iuchiumãts (ĭu-chĭu-mắtsĭ) – (unã cu huchiumati)
ex: lu sculã la iuchiumati (l-deadi n giudicatã)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

mekheme

mekheme (mek-he-mé) sm mekhemedz (mek-he-médzĭ) – adãrãmintul (casa, pãlatea) tu cari s-fatsi unã giudicatã (crisi, dãvã); huchiumati, huchimati, sãrai, giudets
{ro: tribunal, palatul justiţiei}
{fr: tribunal, palais de justice}
{en: tribunal, court of justice}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

ndriptati/ndriptate

ndriptati/ndriptate (ndrip-tá-ti) sf ndriptãts (ndrip-tắtsĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-pricunoscu ndrepturli a unui om; atsea tsi-adu-cheashti omlu cã fatsi, cãndu-lj da a unui tsi-lj si cadi; atsea tsi s-fatsi cãndu nu s-adarã unã strãmbãtati; driptati, driptaticã, ndreptu, dichi, hachi, aver;
(expr:
1: lj-dau ndriptati a unui = dzãc cã-atseali tsi fatsi i dzãtsi suntu buni, dealihea, nu suntu strãmbi icã minciu-noasi;
2: am ndriptati = atseali tsi dzãc i tsi fac suntu dealihea, ndreapti, nu suntu strãmbi; minduescu ghini;
3: lj-fac ndriptati a unui = lj-pricunoscu ndrepturli tsi li ari sh-mirimitisescu nindrip-tatea tsi lj-u-am faptã altãoarã)
{ro: dreptate, justiţie}
{fr: raison, justice}
{en: right, justice}
ex: nãs lã spusi ndriptatea (tsi easti ndreptu, averlu); vrea s-da ndriptati (ndreptu) a hãngilui; ndripta-tea (ndreptul a omlui) easi prisuprã ca untulemnul pri apã; cu ndriptati, mori di foami tu lumea-aistã; sh-cari agiucai pri ndriptati, nu pri strãmbu; ari ndriptati
(expr: dzãtsi dealihea, mindueashti ghini, cum lipseashti)

§ driptati/driptate (drip-tá-ti) sf driptãts (drip-tắtsĭ) – (unã cu ndriptati)
ex: driptatea eara cu noi

§ driptaticã1 (drip-tá-ti-cã) sf driptatitsi/driptatsitse (drip-tá-ti-tsi) – (unã cu ndriptati)

§ dreptu1 (drép-tu) sn drepturi (drép-turĭ) – (unã cu ndriptati)

§ ndreptu1 (ndrép-tu) sn ndrep-turi (ndrép-turĭ) – (unã cu ndriptati)
ex: ndreptu (ndriptati) ai, ma nu-ai ti loari tsiva; au ndreptu (ndriptati) cãndu spun; muljari-sa avea ndreptu (ndriptati)

§ andreptu1 (an-drép-tu) sn andrepturi (an-drép-turĭ) – (unã cu ndriptati)
ex: avea andreptu (ndriptati)

§ ãndreptu1 (ãn-drép-tu) sn ãndrepturi (ãn-drép-turĭ) – (unã cu ndriptati)

§ driptatic1 (drip-tá-ticŭ) adg driptaticã (drip-tá-ti-cã), driptatits (drip-tá-titsĭ), driptatitsi/driptatitse (drip-tá-ti-tsi) – tsi easti ndreptu (nistrãmbu); tsi nu easti cu strãmbãtãts
{ro: drept}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn