DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

cicrichi/cicriche

cicrichi/cicriche (ci-crí-chi) sf cicrichi (ci-críchĭ) – hãlati cu arocut trã dipinarea-a hirilor di lãnã; cicricã, cicãricã, rudani, aruideauã, anemi, dipinãtor, vãrteanitsã, vãrteantsã, vãrtenitsã;
(expr: easti cicrichi = easti un tsi lu-ariseashti lucrul, lucrãtor, cilistisitor, irbapi)
{ro: cicric, rodan}
{fr: tourniquet; rouet}
{en: roller (thread), reeling machine}
ex: unã cicrichi tsi turtsea di singurã; cicrichili nu shuirã; cã lipseashti s-adrãm sazmi la calj, intrã tu cicrichi shi dã-lã, dã-lã a palilor aishtor, toartsi-li tuti; ai sã s-acatsã di scamnu, di cicrichi

§ cicãricã (ci-cã-rí-cã) sf cicãritsi/cicãritse (ci-cã-rí-tsi) – (unã cu cicrichi)
ex: arãzboilu sh-cicãrica; nji s-asparsi cicãrica; easti cicãricã (fig: irbapi, cilãstisitor)

§ cicricã (ci-crí-cã) sf cicritsi/cicritse (ci-crí-tsi) – (unã cu cicrichi)

§ cicricci (ci-cric-cí) sm cicricceadz (ci-cric-cĭádzĭ) – masturlu tsi-adarã cicrichi
{ro: cel care face rodane}
{fr: homme qui construit le dévidoir}
{en: man who makes the roller}

§ cicricãrii (ci-cri-cã-rí-i) sf cicricãrii (ci-cri-cã-ríĭ) – ducheanea iu s-vindu shi s-mirimitisescu cicrichili
{ro: magazinul unde se vând rodane}
{fr: magasin où on vend des dévidoirs}
{en: roller store}

§ cicrichenji/cicrichenje (ci-cri-chĭé-nji) adg cicrichenj (ci-cri-chĭénjĭ) – tsi s-anvãrteashti ca unã cicrichi
{ro: ca un rodan}
{fr: qui tourne comme un tourniquet}
{en: that turns like a roller}
ex: unã sfurlã cicrichenji

§ cicricoanji/cicricoanje (ci-cri-cŭá-nji) sf cicriconj (ci-cri-cónjĭ) – giucãreauã di lemnu trã njits (largã sh-arucutoasã tu-un capit sh-cu-unã mithcã tu-alantu) cari si anvãrteashti multu-agonja pri loc (di nu s-veadi cãt agonja si-anvãrteashti) cãndu easti arcatã tra s-cadã pri mithcã, cu-unã cioarã (anvãrtitã deavãrliga-a giucãreauãljei); sfurlã, furlã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

dardar

dardar (dar-dárŭ) adg dardarã (dar-dá-rã), dardari/dardare (dar-dá-ri), dardari/dardare (dar-dá-ri) – tsi fatsi un vrondu ca-atsel faptu di-unã sfurlã (fus, etc.) tsi s-anvãrteashti; zvãngãnos
{ro: zbârnâitor}
{fr: vrombissant}
{en: buzzing}
ex: sfurla tsi nj-adusish easti dardarã

§ dardarã (dar-dá-rã) sf dãrdãri (dãr-dắrĭ) – hãlati (sfurlã, giucãreauã, etc.) tsi scoati unã boatsi dardarã
{ro: sfărlează zbârnâitoare}
{fr: toupie vrombissante}
{en: buzzing spinning top}

§ dãrdarã (dãr-dá-rã) sf dãrdãri (dãr-dắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva scoati bots i zboarã dit gurã tsi par multi ori fãrã noimã cã nu suntu ghini avdzãti shii aduchiti di-atselj tsi li ascultã; bãbãliri, bãndurari, dãrdãriri
{ro: bolborosire}
{fr: bredouillement; jacasserie}
{en: mumbling, jabbering}
ex: s-avdzãrã ndauã dãrdãri (bãbãliri) sh-aurlãri

§ dãrdãrescu2 (dãr-dã-rés-cu) vb IV dãrdãrii (dãr-dã-ríĭ), dãrdãream (dãr-dã-reámŭ), dãrdãritã (dãr-dã-rí-tã), dãrdãriri/dãrdãrire (dãr-dã-rí-ri) – scot bots i zboarã dit gurã tsi par multi ori fãrã noimã cã nu suntu ghini avdzãti shi aduchiti di-atselj tsi li ascultã; scot bots i cumãts di zboarã din gurã tsi par fãrã noimã shi suntu greu aduchiti (cã multi ori mi ncheadic tu zburãri, cã idyea cumatã di zbor easti dzãsã di ma multi ori cu-aradã, di itia cã am unã cusuri tu zburãri, cã hiu acãtsat di-unã mari lãhtarã i arcoari, etc.); bãlbãescu, bãnduredz, fãrfãlescu, bãbãlescu
{ro: bolborosi, bâlbâi}
{fr: bredouiller, bégayer}
{en: mumble, stutter, stammer}

§ dãrdãrit2 (dãr-dã-rítŭ) adg dãrdãritã (dãr-dã-rí-tã), dãrdãrits (dãr-dã-rítsĭ), dãrdãriti/dãrdãrite (dãr-dã-rí-ti) – tsi scoati bots (zboarã i cumãts di zboarã) din gurã tsi par fãrã noimã cã nu suntu ghini aduchiti di-atsel tsi li avdi; (zboarã) scoasi din gurã tsi par fãrã noimã (cã omlu tsi li scoati sã ncheadicã tu zburãri, li dzãtsi zboarãli mpãrtsãti tu cumãts, idyea cumatã easti dzãsã ma multi ori cu-arada, etc.); bãlbãit, bãndurat, fãrfãlit, bãbãlit

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

gãrgarã2

gãrgarã2 (gãr-gá-rã) sf gãrgari/gãrgare (gãr-gá-ri) – giucãreauã di ficiori njits tsi si-anvãrteashti sh-fatsi un vrondu; vãrvurã, vurvurã
{ro: bâzâitoare}
{fr: jouet enfantin qui, tournant sur soi-même, produit un bruit}
{en: children’s toy which makes a noise, when is turned around itself}

§ gãrgãrici (ghãr-ghã-rícĭŭ) sn gãrgãrici/gãrgãrice (ghãr-ghã-rí-ci) – chipri njits (giucãreali) tsi-asunã cãndu ficiuritslji s-agioacã sh-li minã; giucãreauã ti njits, cu-unã parti tsi easti ca unã mãneari (tsi u tsãni njiclu cu mãna) sh-alantã parti tsi easti ncljisã cu chitritseali nuntru, cari-asunã cãndu giucãreaua easti minatã
{ro: zdrăngănei, jucărie in formă de clopoţei foarte mici}
{fr: grelot-jouets pour les petits enfants}
{en: children’s toy in the form of little bells}
ex: gãrgãrici fundi-aroshi; sã nviscu cu stranji di anghil, cu suti sh-njilj di gãrgãrici

§ gãrgãlici (ghãr-ghã-lícĭŭ) sn gãrgãlici/gãrgãlice (ghãr-ghã-lí-ci) – (unã cu gãrgãrici)
ex: vimtu lishor cu gãrgãlici; gãrgãlicili atsia di atsia asunã

§ vãrvurã (vãr-vú-rã) sf vãrvuri/vãrvure (vãr-vú-ri) –
1: aroata di la moarã; lucru-arucutos tsi fatsi un vrondu ca-aroata di la moarã cãndu s-anvãrteashti;
2: unã giucãreauã di ficiori njits adratã di dauã coji di nucã cari ncljid nãuntru un gãrnuts sh-cari fatsi un vrondu sec cãndu easti minatã cu-unã cioarã; vurvurã, gãrgarã; (fig:
1: vãrvurã = tsi sh-u-adutsi cu-unã vãrvurã; expr:
2: s-dutsi (fatsi ca unã) vãrvurã = fatsi un vrondu ca-atsel faptu di-unã vãrvurã;
3: yini (s-dutsi) vãrvura = yini (s-dutsi) tumbi-culutumbi, arucutinda-si)
{ro: roată de moară; bâzâitoare}
{fr: meule; jouet formé de deux écales de noix qui renferment un grain quelconque solide et qu’on fai tourner à l’aide d’une ficelle pour produire un bruit sourd}
{en: millstone; children’s toy which makes a noise, when is turned around itself}
ex: gura-lj si dutsi vãrvurã
(expr: zburashti multu ca vrondul faptu di-unã vãrvurã); njiclu s-dusi vãrvura la vali

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

gioc1

gioc1 (gĭócŭ) (mi) vb I giucai (gĭu-cáĭ), giucam (gĭu-cámŭ), giucatã (gĭu-cá-tã), giucari/giucare (gĭu-cá-ri) – min mãnjli sh-cicioarli sh-mi frãngu, dupã cãntitsili tsi li avdu, singur, cu cariva altu i cu-unã parei mari di oaminj tu cor; trag corlu tu misuhori; nj-treatsi oara, cu paradz i fãrã paradz, acasã i la cafine, tra s-amintu tu giocurli di cãrtsã (tavli, zãri, etc.); fac tsiva trã gustu, tra s-mi hãrsescu; agioc; (fig:
1: gioc = fac, ljau, arãd, etc.; expr:
2: nj-u gioacã; nj-u gioacã hunerea = nj-u fatsi, mi-arãdi;
3: mi gioc cu cariva = fac shicadz;
4: ãnj gioacã mãnjli = va s-mi-agunjisescu;
5: ãnj gioacã calu = fac tsi voi cã am mari treatsiri, shtiu tsi fac, s-nu-ts hibã fricã;
6: li giucai mearili cu nãsã = u-arãsii, mi-agiucai cu sinili-a ljei, u bãgai tu-ashtirnut;
7: gioacã preftul di bilje = l-fac lucrul cã voi i cã nu voi;
8: ãnj gioacã ocljul = ãnj bati ocljul, am unã noimã, aduchescu tsiva;
9: l-gioc pri tipsii = fac tsi voi cu el, l-pidipsescu, l-munduescu;
10: cara intrai tu cor, va s-gioc = unãoarã tsi mi-acãtsai di-un lucru, lipseashti s-lu fac, s-lu bitisescu;
11: (dzãc, fac, lucredz) nu mi-agioc! = (dzãc, fac, lucredz) salami! nu fac shicadz, nu mash tra sã-nj treacã oara)
{ro: juca; dansa}
{fr: jouer; danser}
{en: play; dance}
ex: patru toacã, sh-nã njilji nu vrea s-gioacã (angucitoari: cicioarli shi coada-a calui); featsirã numtã mari, giucarã, ansãrirã sh-adusirã apoea sh-aushlu; giucãm cãrtsã cu soatsãli; gioacã multu mushat; tra s-gioacã trã Stã-Vinjiri; giucam cãrtsãli un chiro; mutrea tsi-nj giucã (fig: tsi-nj featsi) calea; nj-u giucã
(expr: nj-u featsi, mi-arãsi) ghini; shtiu cum s-lã u gioacã
(expr: s-lj-arãdã); doilji sh-u-avea cã sh-giucarã hunerea
(expr: cã s-arãsirã) un cu-alantu; s-vã bag vula, damca dinãpoi, tra s-nu-nj giucats vãrã murafeti
(expr: s-nu nj-u fãtsets, s-nu mi-arãdets); li giucai tuti
(expr: li loai, li mutai tuti lucrili) din casã; lu-arãsh la gioc shi-lj loai tuts paradzlji; lo sã-lj gioacã (fig: batã) ocljul stãngu; aide, gioacã-ts mãnjli
(expr: agunjisea-ti, minã-ti, tsi stai); cari s-acatsã n cor lipseashti s-gioacã
(expr: macã mi-acãtsai, lipseashti s-u bitisescu); eara vãrã tsi-lj giucã ocljul
(expr: vãrã tsi shtii, tsi aducheashti); nicã astãdz va-nj ti gioc
(expr: sh-adzã va-nj ti-agioc angrãshca); ãlj gioacã calu

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

litacicã

litacicã (li-tácĭ-cã) sf litacitsi/litacitse (li-tácĭ-tsi) – giucãreauã (adratã cu carti alãchitã pi un trup di limnici) cari, ligatã cu un spangu lungu tsi easti tsãnut tu mãnã di cilimeanj, azboairã cãndu easti pimtã di vimtu; pitachi, letacicã, zmeu
{ro: zmeu (jucărie)}
{fr: cerf volant}
{en: kite}

§ letacicã (le-tácĭ-cã) sf letacitsi/letacitse (le-tácĭ-tsi) – (unã cu litacicã)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

pãshpacã

pãshpacã (pãsh-pá-cã) sf pãshpãts (pãsh-pắtsĭ) – giucãreauã adratã di lemnu di boz (ca unã lãmnii di tufechi njicã) cu cari cilimeanjlji aminã apã i gãgoashi di ciup (stupã); silistrã, sãlistrã, tsilistrã, zãzã, pliscã
{ro: puşcoci}
{fr: jouet en bois avec la forme d’un canon de fusil; clifoire, fliquoir, taperelle}
{en: toy having the form of the barrel of a rifle}

§ pliscã (plís-cã) sf plishti/plishte (plísh-ti) – (unã cu pãshpacã)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

pitachi/pitache

pitachi/pitache (pi-tá-chi) sf pitãchi (pi-tắchĭ) – giucãreauã (carti alãchitã pi un trup adrat di limnici) cari, ligatã cu un spangu lungu tsi easti tsãnut tu mãnã di cilimeanj, azboairã cãndu easti pimtã di vimtu; zmeu, letacicã, litacicã
{ro: zmeu (jucărie)}
{fr: cerf volant}
{en: kite}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã