{ro: acţiunea de a apropia, de a ajunge, de a primi, de a lua; apropiere; ajungere (din urmă); primire, luare}
{fr: action de (s’)approcher; de (re)joindre; d’atteindre; de recevoir, d’ac-cueillir}
{en: action of aproaching; of rejoining, of receiving}

§ neaprucheat (nea-pru-chĭatŭ) adg neaprucheatã (nea-pru-chĭa-tã), neaprucheats (nea-pru-chĭatsĭ), neaprucheati/neaprucheate (nea-pru-chĭa-ti) – cari nu s-ari minatã tra s-hibã cama-aproapea di tsiva i cariva; cari nu lu-ari agiumtã (di dinãpoi); cari nu easti alãsat (dixit) tra s-intrã (si sta) n casã; neagiumtu, niloat, nidixit, neashtiptat, etc.
{ro: neapropiat; neajuns (din urmă); neprimit, neluat}
{fr: qui n’est pas approché ((re)joint; atteint; reçu, accueilli)}
{en: who has not been aproached (rejoined, received)}

§ neaprucheari/neaprucheare (nea-pru-chĭa-ri) sf neaprucheri (nea-pru-chĭérĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu nu s-aproachi tsiva (icã nu easti aprucheat di cariva i tsiva); neagiun-dzeari, niloari, nidixiri, neashtiptari, etc.
{ro: acţiunea de a nu apropia, de a nu ajunge, de a nu primi, de a nu lua; neapropiere; neajungere (din urmă); neprimire, neluare}
{fr: action de ne pas (s’)approcher; de ne pas (re)joindre; d’atteindre; de ne pas recevoir, de ne pas accueillir}
{en: action of not aproaching; of not rejoining, of not receiving}

§ prochi1 (próchĭŭ) (mi) vb IV prucheai (pru-chĭaĭ), prucheam (pru-chĭamŭ), prucheatã (pru-chĭa-tã), prucheari/prucheare (pru-chĭa-ri) – (unã cu aprochi)
ex: s-nã prochi tora seara

§ prucheat (pru-chĭatŭ) adg prucheatã (pru-chĭa-tã), prucheats (pru-chĭatsĭ), prucheati/prucheate (pru-chĭa-ti) – (unã cu aprucheat)

§ prucheari/prucheare (pru-chĭa-ri) sf prucheri (pru-chĭérĭ) – (unã cu aprucheari)

§ aproapea (a-prŭá-pea) adv – nu diparti di tsiva (loc i chiro) i di cariva; aproapi, apropea, ningã; ca, vãrã, avãrliga di;
(expr: him di-aproapea = him soi di-aproapea)
{ro: aproape}
{fr: près; presque}
{en: near, close by; almost}
ex: aproapea di (ningã) mini; him aproapea (vitsinj, un ningã-alantu); easti-aproapea di Stã-Viniri; di-aproapea (nu di diparti, di ningã el) sã-lj dzãts mushat; cari di cari si s-facã di cama aproapea
(expr: di soi); tricu aproapea (ca, (ca) vãrã, deavãrliga di) un an

§ apropea (a-pró-pea) adv – (unã cu aproapea)
ex: apropea (nu diparti) totna, doilji-nã noi

§ aproapi/aproape (a-prŭá-pi) adv – (unã cu aproapea)

(expr: alagã ca un vagabondu, fãrã casã); fudzi ca cãnili upãrit; tricu ca cãnili prit apã; aflash hoarã fãrã cãnj, imnã fãrã lemnu; ca cãnli tsi mbitãrneashti di leani

§ cãini/cãine (cắĭ-ni) sm cãinj (cắĭnjĭ) – (unã cu cãni)

§ cãnilji/cãnilje (cã-ní-lji) sf cãnilji/cãnilje (cã-ní-lji) – multimi di cãnj; cãnãrii; (fig: cãnilji = arãeatsã, slãbintsã, uruteatsã)
{ro: mulţime de câini}
{fr: foule des chiens}
{en: great number of dogs}
ex: bãneadzã cu cãnilji (fig: lãeatsã); ari mari cãnilji pri nãs (fig: lj-va multã arãeatsã)

§ cãnãrii/cãnãrie (cã-nã-rí-i) sf cãnãrii (cã-nã-ríĭ) – (unã cu cãnilji)
ex: tu pãzari easti multã cãnãrii (ari multsã cãnj)

§ cãniu (cã-níŭ) sm fãrã pl – (unã cu cãnilji)

§ cãnescu (cã-nés-cu) adg cãneascã (cã-neás-cã), cãneshtsã (cã-nésh-tsã), cãneshti/cãneshte (cã-nésh-ti) – di cãni; tsi-ari s-facã cu cãnili; cãnos; (fig: cãnescu = lai, arãu)
{ro: câinesc}
{fr: de chien, canin}
{en: of dog, canine}
ex: banã cãneascã (fig: di cãni, lai)

§ cãnos (cã-nósŭ) adg cãnoasã (cã-nŭá-sã), cãnosh (cã-nóshĭ), cãnoasi/cãnoase (cã-nŭá-si) – (unã cu cãnescu)

§ cãneashti (cã-neásh-ti) adv – cum fatsi (cum easti) cãnili; ca di cãni; (fig: cãneashti = arãu, lai)
{ro: câineşte}
{fr: à la manière des chiens}
{en: doggedly}
ex: s-poartã cãneashti (fig: arãu, ca un cãni)