DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti ; Zboarã: Di iutsido; (cama multi...)

gilat

gilat (gi-látŭ) sm, sf gilatã (gi-lá-tã), gilats (gi-látsĭ), gilati/gilate (gi-lá-ti) – atsel tsi-l vatãmã (cu nfãrmãcarea, spindzurarea, tãljarea-a caplui, etc.) pri omlu tsi easti giudicat (cãtãdicãtsit) la moarti (di un giudicãtor la unã dãvii); gileat, giljat, cãrjili, cãrjiliu, cãrgealiu; (fig:
1: gilat = om multu arãu, tiran; expr:
2: nj-shadi ca gilat = mi fuvirseashti)
{ro: călău}
{fr: bourreau}
{en: executioner, hangman}
ex: ca gilatã, mi-adapã cu heari; s-veadã cari easti gilatlu; dinãoarã s-dutsi la un gilat shi-lj dzãtsi; s-dutsi la gilat, s-veadã ma sã-lj tãlje caplu; gilatlu bãgã caplu a muljariljei tu-un tastru shi-lj lu deadi

§ gileat (gi-leátŭ) sm, sf gileatã (gi-leá-tã), gileats (gi-leátsĭ), gileati/gileate (gi-leá-ti) – (unã cu gilat)
ex: ursi a gileatlui s-lji talji caplu

§ giljat (gi-ljĭátŭ) sm, sf giljatã (gi-ljĭá-tã), giljats (gi-ljĭátsĭ), giljati/giljate (gi-ljĭá-ti) – (unã cu gilat)
ex: ca giljat fatsi

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

gilatinã

gilatinã (gi-la-tí-nã) sf fãrã pl – dzamã tsi easi dit hirbearea di carni, oasi, cãrtsã, scãrciu, etc. shi sã ncljagã dupã tsi arãtseashti
{ro: gelatină}
{fr: gélatine}
{en: gelatin}
ex: adush cicioari di porcu, cu oasi sh-cãrtsã tra s-li hirbem shi sã scutem dzama dit cari s-fatsi gilatina

§ gilatinos (gi-la-ti-nósŭ) adg gilatinoasã (gi-la-ti-nŭá-sã), gilatinosh (gi-la-ti-nóshĭ), gilatinoasi/gilatinoase (gi-la-ti-nŭá-si) – tsi easti ca gilatina; tsi ari gilatinã; cu gilatinã
{ro: gelatinos}
{fr: gélatineux}
{en: gelatinous}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

aroatã1

aroatã1 (a-rŭá-tã) sf, adv aroati/aroate (a-rŭá-ti) – lucru arucutos (tserclju) di metal (lemnu, plasticã, etc.) tsi poati s-hibã mplin tu mesi i gol, sh-cari, anvãrtinda-si fatsi si s-minã un lucru (amaxi, moarã, funea di la puts, etc.); arocut mari di cheatrã cu guvã tu mesi cu cari s-matsinã grãnili la moarã; mardzinea-a unui lucru stronghil (arucutos, gurguljitos) iu cati punctu (loc) a ljei s-aflã tu idyea dipãrtari di-un altu punctu (loc) dit mesi (tsi s-acljamã chentru); tsercljul di her tsi s-bagã deavãrliga di-un talar (tra s-lji tsãnã deadun scãndurli di cari easti faptu); roatã, arcoatã, arocut, rocut, arucot, tserclju, tserchiu, rucoci, furcutash, ghirgal, chirseni; (fig: aroatã = vrondul faptu di-unã aroatã cãndu s-minã)
{ro: roată, piatră de moară, cerc, cerc (de butoi)}
{fr: roue, cercle, cerceau}
{en: wheel, circle, hoop}

§ roatã (rŭá-tã) sf, adv roati/roate (rŭá-ti) – (unã cu aroatã1)
ex: s-asparsi nã roatã di la cucii; un vultur acãtsã si s-anvãrteascã shi s-u-aducã roatã mãrsha (s-u-aducã deavãrliga ca unã aroatã); roata di prisuprã di la moarã

§ arcoatã (ar-cŭá-tã) sf arcots (ar-cótsĭ) – (unã cu aroatã1)

§ arocut1 (a-ró-cutŭ) sn arocuti/arocute (a-ró-cu-ti) shi aroacu-ti/aroacute (a-rŭá-cu-ti) – (unã cu aroatã1)
ex: arocutlu (aroata) a putslui tsi s-frica shi s-anvãrtea; un om ancãrcat cu aroacuti (aroati) di moarã; arocutlu (tsercljul) di moali brats; arocuti (fig: vrondul di arocuti) asunarã

§ rocut (ró-cutŭ) sn rocuti/rocute (ró-cu-ti) shi roacuti/roacute (rŭá-cu-ti) – (unã cu aroatã1)

§ arucot (a-ru-cótŭ) sn arucoati/arucoate (a-ru-cŭá-ti) – (unã cu aroatã1)
ex: tserclju s-fac, s-fac arucot (tserclju); suntu ca gilats, ca atselj di sum arucot (aroatã)

§ arucutescu (a-ru-cu-tés-cu) (mi) vb IV arucutii (a-ru-cu-tíĭ), arucuteam (a-ru-cu-teámŭ), arucutitã (a-ru-cu-tí-tã), arucutiri/arucutire (a-ru-cu-tí-ri) – min un lucru anvãrtindalui shi turnãndalui ca aroata; (mi) tornu di-unã parti sh-di-alantã; (mi) tindu (culcu, di-arada pi crivati) tra s-dormu; arcutescu, antãvãlescu, andãvãlescu, cutuvulescu, cutãvãlescu, cutuvlescu, ntãvãlescu, tãvãlescu, anduchilescu, ghilindescu, chilindescu; (fig:

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

cãrjili

cãrjili (cãr-ji-lí) sm cãrjiladz (cãr-ji-ládzĭ) –
1: un tsi bãneadzã tu pãrtsãli di cãtã Kirdjali;
2: atsel tsi-l vatãmã omlu giudicat tra s-moarã la unã dãvii di un giudicãtor; cãrjiliu, cãrgealiu, gilat, gealat, giljat
{ro: locuitor din Kirdjali; călău}
{fr: habitant de la province de Kirdjali; bourreau}
{en: executioner, hangman}

§ cãrjiliu (cãr-ji-líŭ) sm cãrjilii (cãr-ji-líĭ) – (unã cu cãrjili)

§ cãrgealiu (cãr-gĭa-líŭ) sm cãrgealii (cãr-gĭa-líĭ) – (unã cu cãrjili)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

damcã2

damcã2 (dám-cã) sf dãmtsi/dãmtse (dắm-tsi) – hãlati cari, cãlcatã pi unã acoalã, alasã un semnu tsi aspuni cã cartea nu easti calpã (nu easti minciunoasã); simnãtor, vulã, miuri, muhuri, surhidã, sfãrhidã, turã
{ro: sigiliu}
{fr: sceau, cachet}
{en: signet, seal}
ex: s-vã bag vula, damca dinãpoi; lj-bãgã damca (l-giudicã)

§ dãmcu-sescu2 (dãm-cu-sés-cu) vb IV dãmcusii (dãm-cu-síĭ), dãmcuseam (dãm-cu-seámŭ), dãmcusitã (dãm-cu-sí-tã), dãmcusiri/dãmcusire (dãm-cu-sí-ri) – bag unã vulã (damcã) pri unã carti; vulusescu, sfãrhidedz, miuhiurlidisescu
{ro: sigila}
{fr: sceller, cacheter}
{en: seal}
ex: dãmcusea-l (vulusea-l)

§ dãmcusit2 (dãm-cu-sítŭ) adg dãmcusitã (dãm-cu-sí-tã), dãmcusits (dãm-cu-sítsĭ), dãmcusi-ti/dãmcusite (dãm-cu-sí-ti) – tsi ari unã vulã pri el; vulusit, sfãrhi-dat, miuhiurlidisit
{ro: sigilat}
{fr: scellé, cacheté}
{en: sealed}

§ dãmcusiri2/dãmcusire (dãm-cu-sí-ri) sf dãmcusiri (dãm-cu-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu un dãmcuseashti tsiva; vulusiri, sfãrhidari, miuhiurlidisiri
{ro: acţiunea de a sigila; sigilare}
{fr: action de sceller, de cacheter}
{en: action of sealing}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

lapti/lapte

lapti/lapte (láp-ti) sn lãpturi (lắp-turĭ) shi sm lãptsã (lắp-tsã) – luguria albã (muljiturã) tsi easi dit sinlu (tsãtsa) a unei muljari (icã udzirlu a unei pravdã) tsi ari amintatã un njic di putsãn chiro;
(expr:
1: dinti di lapti = un di protslji dintsã tsi-lj scoati njiclu, ndoi mesh dupã tsi s-amintã, sh-cari-lj cad dupã ndoi anj, ca tu loclu-a lor s-lji creascã altsã dintsã tsi va lj-armãnã trã tutã bana;
2: misur cu lapti = misurlu tsi nu easti ghini coptu sh-ari ninga dzamã tu gãrnutsã ca laptili;
3: lapti di-azvesti = muljitura tsi s-fatsi cu cheatra albã (cãlcherea) di-azvesti amisticatã cu apã, sh-cu cari s-buisea casili aoa sh-un chiro;
4: lapti di pulj; lapti di aidoni = lucri tsi nu-ari iuva tu lumi, tsi nu pot si s-facã, ca adutsearea di lapti di pulj, bunãoarã;
5: laptsã di pescu (mash pluralu) = muljitura albã sh-ca gilatinoasã tsi u-alasã cu simintsa-a lor peshtsãlj mascuri tu apã, ti peshtsãlj feamini;
6: lapti bãtut = lapti tsi-lj si scoasi umtul cu bãtearea; dalã;
7: lapti acru = lapti tsi s-acri;
8: lapti di foali = lapti gras di vearã, hertu sh-tsãnut ãn foali tsi s-mãcã multi ori dupã Crãciun;
9: lapti dinjicat = lapti tu cari s-aflã pãni dinjicatã;
10: lapti sh-njari suntu = duc unã banã cu multã vreari sh-cu di tuti;
11: tsi u vrei, cã vaca ts-umpli cãldarea di lapti, sh-tu soni-lj da cu clotsa = tsi u vrei cã un tsã va bunlu, macã tu soni lucrili es arãu;
12: cari s-upãreashti tu lapti suflã sh-tu mãrcat = cari u pãtsã aclo iu eara ananghi si s-afireascã, ma nu s-afiri, s-afireashti tora sh-aclo iu nu easti ananghi)
{ro: lapte}
{fr: lait}
{en: milk}
ex: nã featã cu mãnjli n gechi, u ljai mbratsã fãr s-u ntreghi, cu seati mari u bash ãn gurã, sh-ti saturi di laptili tsi-lj curã (angu-citoari: plosca); laptili s-virsã, s-adunã cu shilji; muldzi lapti shi nu scoati sãndzi; cu ficiorlji s-nu mãts lapti, cã ti pruscuchescu; lapti di pulj s-cãftai di la nãs, sh-lapti di pulj aflai
(expr: ahãntu ti va cã va s-facã ti tini itsido, va s-ts-aducã pãnã sh-lapti di pulj, lucru tsi nu s-aflã iuva!); lj-dinjicarã nã cuvatã di lapti
(expr: dinjicarã nã cuvatã di pãni sh-u bãgarã tu lapti) shi ficiorlu u bitisi tuoarã; avem acasã lapti dultsi, lapti acru, lapti gros, sh-lapti-astãljat; cheali cu lapti acru (pungã ma mari adratã di cheali di noatinj, birbets, oi stearpi tsi armãnjlji u poartã mplinã cu lapti acru i dalã); laptili di buvulitsã easti cama gros; dada adrã lapti cu ariz ti prãndzu

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

miuri/miure

miuri/miure (mi-ú-ri) sf miuri (mi-úrĭ) – hãlati cari alasã un semnu (cãndu easti cãlcatã pi unã acoalã) shi aspuni cã cartea nu easti calpã icã minciunoasã; mihuri, muhuri, simnãtor, vulã, damcã, surhidã, sfãrhidã, turã
{ro: sigiliu, pecete}
{fr: marque, empreinte, sceau, cachet}
{en: signet, seal}

§ mihuri/mihure (mi-hú-ri) sf mihuri (mi-húrĭ) – (unã cu miuri)
ex: aushlji a noshtri cãndu vrea s-tinjiseascã pi atsel a cui ãlj pitritsea carti, lj-bãga mihurea dighios, earã cãndu lu-avea cama njic, nsus

§ muhuri/muhure (mu-hú-ri) sf muhuri (mu-húrĭ) – (unã cu miuri)

§ miurgi (mi-ur-gí) sm miurgeadz (mi-ur-gĭádzĭ) – atsel tsi bagã vula (miurea) pi unã acoalã
{ro: care aplică sigiliul}
{fr: celui qui appose le sceau, le cachet}
{en: the one who applies the seal}
ex: nicã nu li dush la miurgi

§ miuhiurlidisescu (mĭu-hĭur-li-di-sés-cu) vb IV miuhiurlidisii (mĭu-hĭur-li-di-síĭ), miuhiurlidiseam (mĭu-hĭur-li-di-seámŭ), miuhiurlidisitã (mĭu-hĭur-li-di-sí-tã), miuhiurlidisiri/miuhiurlidisire (mĭu-hĭur-li-di-sí-ri) – bag unã miuri pri unã carti; miurisescu, dãmcusescu, sfãrhidedz, vulusescu
{ro: sigila}
{fr: sceller, cacheter}
{en: seal}
ex: lj-bagã vulã vãrtoasã, di u miuhiurlidiseashti

§ miuhiurli-disit (mĭu-hĭur-li-di-sítŭ) adg miuhiurlidisitã (mĭu-hĭur-li-di-sí-tã), miuhiurlidisits (mĭu-hĭur-li-di-sítsĭ), miuhiurlidisiti/miuhiurli-disite (mĭu-hĭur-li-di-sí-ti) – tsi ari unã vulã pri el; miurisit, dãmcusit, sfãrhidat, vulusit
{ro: sigilat}
{fr: scellé, cacheté}
{en: sealed}

§ miuhiurlidisiri/miuhiurlidisire (mĭu-hĭur-li-di-sí-ri) sf miuhiurlidisiri (mĭu-hĭur-li-di-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-vuluseashti tsiva; miurisiri, dãmcusiri, sfãrhidari, vulusiri
{ro: acţiunea de a sigila; sigilare}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

pumadã

pumadã (pu-má-dã) sf pumadi/pumade (pu-má-di) – soi di mihlemi grasã, gilatinoasã cari s-bagã pi fatsã, s-aundzi chealea, perlu sh-mustãtsli, etc. sh-cari, multi ori, lji s-ari adãvgatã shi vãrã yitrii; mihlemi, alfii, alifii, alihii, chiralfii
{ro: pomadă, alifie}
{fr: pommade, onguent}
{en: pomade, ointment}
ex: nu sh-da putes cu pumadã n cap

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

sãlãghescu2

sãlãghescu2 (sã-lã-ghĭés-cu) (mi) vb IV sãlãghii (sã-lã-ghíĭ), sãlã-gheam (sã-lã-ghĭámŭ), sãlãghitã (sã-lã-ghí-tã), sãlãghiri/sãlãghire (sã-lã-ghí-ri) – mi hiumusescu cãtrã (pristi) tsiva i cariva; sãl-ghescu, sãrghescu, sãrgljescu, himusescu, hiumusescu, nhiumu-sescu, anãpãdescu, nãpãdescu, citãsescu, aleapid, leapid, arãvues-cu, nãburuescu;
(expr: sãlãghescu brãnlu = caftu unã itii tra s-mi hiumusescu pri tini, s-mi ncaci cu tini)
{ro: năpusti, repezi}
{fr: (se) précipiter, (se) jeter sur}
{en: rush over, jump over, throw himself over}
ex: nã sãlãghim (hiumusim) tuts pri nãs; sãlãghim cãnjlji

§ sãlãghit2 (sã-lã-ghítŭ) adg sãlãghitã (sã-lã-ghí-tã), sãlãghits (sã-lã-ghítsĭ), sãlãghiti/sãlãghite (sã-lã-ghí-ti) – tsi s-ari hiumusitã; sãlghit, sãrghit, sãrgljit, himusit, hiumusit, nhiumusit, anãpãdit, nãpãdit, citãsit, alipidat, lipidat, arãvuit, nãburuit
{ro: năpustit, repezit}
{fr: précipité; excité}
{en: rushed over, jumped over, thrown himself over}

§ sãlãghiri2/sãlãghire (sã-lã-ghí-ri) sf sãlãghiri (sã-lã-ghírĭ) – atsea tsi fatsi un cãndu s-hiumuseashti pri cariva; sãlghiri, sãrghiri, sãrgljiri, himusiri, hiumusiri, nhiumusiri, anãpãdiri, nãpãdiri, citãsiri, alipidari, lipidari, arãvuiri, nãburuiri
{ro: acţiunea de a se năpusti, de a se repezi; năpustire, repezire}
{fr: action de se précipiter, de se jeter sur}
{en: action of rushing over, of jumping over}

§ sãlghescu2 (sãl-ghĭés-cu) (mi) vb IV sãlghii (sãl-ghíĭ), sãlgheam (sãl-ghĭámŭ), sãlghitã (sãl-ghí-tã), sãlghiri/sãlghire (sãl-ghí-ri) – (unã cu sãlãghescu2)
ex: discãlicã shi cara sãlgheashti ciumaga di her (u-arucã, u hiumuseashti cãtrã elj), dishlji lji culcã mpadi

§ sãlghit2 (sãl-ghítŭ) adg sãlghitã (sãl-ghí-tã), sãlghits (sãl-ghítsĭ), sãlghiti/sãlghite (sãl-ghí-ti) – (unã cu sãlãghit2)

§ sãlghiri2/sãlghire (sãl-ghí-ri) sf sãlghiri (sãl-ghírĭ) – (unã cu sãlãghiri2)

§ sãrghescu2 (sãr-ghĭés-cu) (mi) vb IV sãrghii (sãr-ghíĭ), sãrgheam (sãr-ghĭámŭ), sãrghitã (sãr-ghí-tã), sãrghi-ri/sãrghire (sãr-ghí-ri) – (unã cu sãlãghescu2)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

sfãrhidã

sfãrhidã (sfãr-hí-dã) sf sfãrhidz (sfãr-hídzĭ) – hãlati cari alasã un semnu cãndu easti cãlcatã pi unã acoalã (cari aspuni cã nu easti unã carti calpã i minciunoasã); hãlati di lemnu cu cari s-calcã lituryia tsi s-dutsi la bisearicã (tra s-alasã un semnu crishtinescu pri ea); surhidã, simnãtor, muhuri, miuri, vulã, damcã, turã
{ro: sigiliu}
{fr: marque, empreinte, sceau, cachet}
{en: signet, seal}

§ surhidã (sur-hí-dã) sf surhidz (sur-hídzĭ) – (unã cu sfãrhidã)

§ sfãrhidedz (sfãr-hi-dédzŭ) vb I sfãrhidai (sfãr-hi-dáĭ), sfãrhidam (sfãr-hi-dámŭ), sfãrhidatã (sfãr-hi-dá-tã), sfãrhidari/sfãrhidare (sfãr-hi-dá-ri) – bag unã sfãrhidã (vulã) pri unã carti; bag un semnu pri lituryii cu sfãrhida (simnitorlu) di lemnu; dãmcusescu, vulusescu, miuhiurlidisescu
{ro: sigila}
{fr: marquer le pain bénit “lituryia” à l’aide d’un sceau en bois “sfãrhida”; sceller, cacheter}
{en: to put (using “sfãrhida”) the mark of the cross on the blessed bread “lituryia”; to seal}
ex: nu sã sfãrhidarã ghini lituryiili cã aloatlu eara moali

§ sfãrhidat (sfãr-hi-dátŭ) adg sfãrhidatã (sfãr-hi-dá-tã), sfãrhidats (sfãr-hi-dátsĭ), sfãrhidati/sfãr-hidate (sfãr-hi-dá-ti) – tsi ari unã vulã pri el; vulusit, dãmcusit, miuhiurlidisit
{ro: sigilat}
{fr: (pain bénit) marqué avec le signe de la croix; scellé, cacheté}
{en: (blessed bread) marked with the sign of the cross; sealed}

§ sfãrhidari/sfãrhidare (sfãr-hi-dá-ri) sf sfãrhidãri (sfãr-hi-dắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu un sfãrhideadzã tsiva (lituryia); vulusiri, dãmcusiri, miuhiurlidisiri
{ro: acţiunea de a sigila; sigilare}
{fr: action de mettre le signe de la croix sur le pain bénit; action de sceller, de cacheter}
{en: action of marking the blessed bread with a cross; action of sealing}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã