|
|
gijve
gijve (gij-vé) sm gijveadz (gij-veádzĭ) – vas njic, di-aradã di bãcãri, cu coadã lungã sh-cu-unã gurã tsi ari di-unã parti unã soi di dintanã dishcljisã (tsi sh-u-adutsi cu-un ghium multu njic) tu cari s-hearbi apã shi s-fatsi cafelu i ceaea; gijvei, gisve, gisvei, gigive, giugive, gejvi, ibric, iubric, cafebric, poci, eamacã, ghiumacã, ghiumaci, ghiumici, ghiumitsã, yiumac; (fig: gijve = cafelu tsi s-featsi tu-un gijve; cafe, scafã di cafe)
{ro: ibric}
{fr: aiguière, cafétière, bouilloire}
{en: coffee pot, tea kettle}
§ gijvei/gijvee (gij-vé-i) sf gijvei (gij-véĭ) – (unã cu gijve)
§ gigive (gigĭ-vé) sm gigivedz (gigĭ-védzĭ) – (unã cu gijve)
§ giugive (gĭugĭ-vé) sm giugivedz (gĭugĭ-védzĭ) – (unã cu gijve)
§ gisve (gis-vé) sm gisveadz (gis-veádzĭ) – (unã cu gijve)
§ gisvei/gisvee (gis-vé-i) sf gisvei (gis-véĭ) – (unã cu gijve)
ex: bagã gisveea s-nã fatsi cãti nã cafei
§ gejvi/gejve (géj-vi) sf pl(?) – (unã cu gijve)
ex: dimãndã dauã gejvi (fig: dauã scafi di cafe, doi cafeadz)
gijvei/gijvee
gijvei/gijvee (gij-vé-i) sf – vedz tu gijve
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: gijvecafe
cafe (ca-fé) sm cafedz (ca-fédzĭ) shi cafeadz (ca-feádzĭ) shi cafadz (ca-fádzĭ) – arburic (arburili di cafe/cafei) dit locurli caldi, cu boea tsi poati s-agiungã pãnã la 6-10m, cu frãndzã tsi sta daima verdzã, tsi fatsi (dauã ori tu an) lilici albi (cari crescu la sumsoara frãndzãlor), sh-cari da fructi aroshi ca cireashili (cu dauã simintsã); simintsa-a arburiclui di cafe, tsi easti nvãlitã cu unã coaji subtsãri sh-sãnãtoasã cari, dupã dizbiliri, agiungu gãrnutsãli di cafe tsi s-vindu tu ducheani; pulbirea lai, faptã dupã mãtsinarea-a gãrnutsãlor arsi di cafe; biutura adratã dit aestã pulbiri (multu cãftatã sh-biutã di dunjai, faptã dit aestã pulbiri heartã cu apã (tu cari s-adavgã, multi ori, zahari, lapti shi alti lugurii tsi va-lj da unã aromã sh-nustimadã vrutã); cafei, lai; (fig: cafei = bãhcishi)
{ro: cafea}
{fr: café}
{en: coffee}
ex: vidzutã ghighifteascã, namea-amirãreascã (angucitoari: cafelu); filgeani di cafe; lai easti cafelu, ma easti bun; cafe amar, cafe dultsi, bea-ts cafelu sh-fudz!
§ cafei/cafee (ca-fé-i) sf cafei (ca-féĭ) – (unã cu cafe)
ex: cafeea shi shicherlu scunchirã; nã deadi cãti unã cafei cu lapti; ligã tu mãndilã trei simintsã di bumbac sh-trei gãrnutsã di cafei; lj-deadi unã cafei (fig: bãhcishi)
§ cafebric (ca-fé-bricŭ) sn cafebritsi/cafebritse (ca-fé-bri-tsi) shi cafebricuri (ca-fé-bri-curĭ) – vas njic (ibric) tu cari s-fatsi cafelu; gisve, gisvei, gijve, gijvei, gigive, giugive, poci
{ro: ibric de cafea}
{fr: cafétière, marabout}
{en: coffee pot}
§ cafiniu (ca-fi-níŭ) adg cafinii (ca-fi-ní-i), cafinii (ca-fi-níĭ), cafinii (ca-fi-níĭ) – tsi ari unã hromã ca-atsea a cafelui; caferengiu
{ro: cafeniu}
{fr: café, brun, marron}
{en: coffee-colored, brown}
ex: nj-feci unã arobã cafinii (di hroma-a cafelui)
§ caferengiu (ca-fe-ren-gíŭ) adg caferen-gii/caferengie (ca-fe-ren-gí-i), caferengii (ca-fe-ren-gíĭ), caferengii (ca-fe-ren-gíĭ) – (unã cu cafiniu)
§ cafigi (ca-fi-gí) sm, sf cafi-gioanji/cafigioanje (ca-fi-gĭŭá-nji), cafigeadz (ca-fi-gĭádzĭ), cafi-gioanji/cafigioanje (ca-fi-gĭŭá-nji) – omlu (muljarea) tsi fatsi cafelu; atsel tsi ari unã ducheani iu vindi cafelu; atsel tsi lu-ariseashti cafelu
gejvi/gejve
gejvi/gejve (géj-vi) sf – vedz tu gijve
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: gijveghium
ghium (ghĭúmŭ) sn ghiumi/ghiume (ghĭú-mi) shi ghiumuri (ghĭú-murĭ) – vas cu mãnushi (coadã) ti tsãneari, ncãldzãri shi purtari apã di la shoput, di-aradã di bãcãri, analtu, cu partea di nghios ma largã sh-gushi strimtã, cu-unã gurã tsi ari di-unã parti ca unã soi di dintanã dishcljisã prit cari s-toarnã apa; ghiumi; (fig: ghiumuri = (i) tãmpãradz, dãulji, dum-dumuri, etc.; (ii) oaminjlji tsi yin la ziafets tra s-cãntã shi s-batã avyiuliili, clarinjli, etc.; ghiftsã, avyiulgeadz, chimanageadz sasegeadz, etc.)
{ro: vas de purtat apă}
{fr: vase en cuivre étamé}
{en: tinned copper vessel (for keeping and bringing water)}
ex: ghiumlu i mplin di apã; la poartã-ashteaptã ghiumlu; nu-ashtiptã s-dishertu ghiumlu; o, lai, ghium di ningã foc!; cu dauã ghiumi di apã caldã nj-lai caplu ghini; bat ghiumurli (fig: tãmpãradzlji, dãuljili, dum-dumurli); nã deadi nã ziafeti cu ghiumuri (fig: ghiftsã, sasegeadz); ghiumurli (fig: tãmpãnadzlji, icã ghiftsãlj) suntu thimnjitadzlji
§ ghiumi/ghiu-me (ghĭú-mi) sf ghiunj (ghĭúnjĭ) shi ghiumuri (ghĭú-murĭ) – (unã cu ghium)
ex: gulea ghiunjli; acatsã ghiumea di coadã; ãlj deadi ghiumea tu-unã mãnã sh-un schin tu-alantã
§ ghiumacã (ghĭu-má-cã) sf ghiumatsi/ghiumatse (ghĭu-má-tsi) – ghium njic; poci ti fãtseari cafelu; ghiumaci, ghiumici, ghiumitsã, yiumac, yeamacã, eamacã; ibric, iubric, cafebric; poci, gijve, gijvei, gisve, gisvei, gigive, giugive;
(expr: (ljau, dau, etc.) cu ghiumaca = (ljau, dau, etc.) cãti putsãn, multu putsãn)
{ro: ibric}
{fr: petit “ghium” (vase en cuivre)}
{en: small “ghium” (copper vessel)}
ex: umplea ghiumacili shi poacili cu apã; ncucinirã pãnã shi ghiumacili cu apã ningã vatra cu foc!; acumprã umtul cu ghiumaca
(expr: cãti putsãn, multu putsãn)
§ ghiumaci (ghĭu-mácĭŭ) sn ghiu-maci/ghiumace (ghĭu-má-ci) – (unã cu ghiumacã)
ex: bagã ghiu-macilu la foc
§ ghiumici (ghĭu-mícĭŭ) sn ghiumici/ghiumice (ghĭu-mí-ci) – (unã cu ghiumacã)
ex: un ghiumici cu apã
gisvei/gisvee
gisvei/gisvee (gis-vé-i) sf – vedz tu gijve
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: gijveherbu
herbu (hĭér-bu) vb III shi II hershu (hĭér-shĭu), hirbeam (hir-beámŭ), heartã (hĭár-tã), hearbiri/hearbire (hĭár-bi-ri) shi hirbeari/hirbeare (hir-beá-ri) – cu ncãldzãrea multã tsi lj-u fac la foc, u-adar unã muljiturã (apã, lapti, etc.) s-clucuteascã (si s-facã bishits tsi s-minã) shi s-prifacã (s-facã) tu aburi; bag lucri (stranji, carni, fisulji, etc.) sh-li tsãn un chiro tu apa tsi clucuteashti; undedz, clucutescu;
(expr:
1: vaslu (tengirea, gijvelu, etc.) hearbi = apa (muljitura) tsi s-aflã tu vas hearbi;
2: herbu di cãldurã = nj-easti multã cãldurã, mi-apresh sh-nu mata pot s-aravdu;
3: herbu (nuntru, di inati) = mi nãirii multu, mi-acãtsã amãnia, turbarea, mi frimintu;
4: lj-u herbu = (i) lj-am multã inati, lj-u voi, voi s-mi-arãzgan, sã-nj ljau ahtea pri el; (ii) cãntu mushat, cu multu foc, cu multã marã;
5: herbu fisulj = hãrchescu;
6: loclu hearbi = loclu furnicã, easti mplin di hiintsi tsi s-minã dipriunã ca furnitsli, alghinjli tu cushor, etc.)
{ro: fierbe}
{fr: bouillir, cuire}
{en: boil, cook}
ex: nã bisearicã fãrã intrari, hearbi di lumea tsi ari (angucitoari: curcubeta); hearbi lumea la bisearicã
(expr: bisearica easti mplinã di lumi tsi s-minã dipriunã ca alghinjli tu cushor); hearsirã (undarã) ghini cãstãnjli sh-tora va s-li scot di pri foc; avea heartã nãshti simintsã; hirbem (undãm) pruni tri acrimi; di-aestã hirbea pi featã (lj-avea inati a featãljei) sh-cama multu; nu putea s-lu veadã ntr-oclji shi tut lj-u hirbea (lj-avea multã inati, vrea s-lji facã arãu); mi hershu
(expr: mi nãirii multu), mi upurii; lu-aflã mayirlu iu hirbea fãsulji
(expr: durnja sh-hãrchea); herghi di inati
(expr: ti nãirish multu), nu ti-ari loclu; hearbi ghela; mi hearbi cãldura
(expr: mi ncãldzãi multu, mi-apresh di cãldurã); mi hearsi tutã dzua; lu hearbi cãnticlu ghini
(expr: l-cãntã cu marã); hearbi-lj-u tini
(expr: cãntã cu multã marã); cu gura oaspi sh-cu inima ts-u hearbi
§ hertu (hĭér-tu) adg heartã (hĭár-tã), hertsã (hĭér-tsã), hearti/hearte (hĭár-ti) – (muljituri ca apa, laptili, etc.) tsi suntu bãgati pi foc sãnãtos shi clucutescu; lucru (stranj, mãcari, etc.) tsi easti tsãnutã tu apa tsi hearbi; undat, clucutit;
(expr: u feci heartã = feci unã glãrimi mari, u feci guva tu pitã, nu ved vãrã hãiri di-atseali tsi-am faptã, etc.)
ibric
ibric (i-brícŭ) sn ibritsi/ibritse (i-brí-tsi) shi ibricuri (i-brí-curĭ) – vas di bãcãri cu gusha lungã sh-cu dauã guri, unã ma largã shi altã ma suptsãri, iu s-tsãni apã; vas njic di metal (bãcãri), cu coadã lungã sh-unã soi di gurã largã cu-unã soi di dintanã di mardzini (tsi sh-u-adutsi cu-un ghium multu njic) tu cari s-hearbi apã shi s-fatsi cafelu i ceaea; iubric, cafebric, poci, gisve, gisvei, gijve, gijvei, gigive, giugive, eamacã, ghiumacã, ghiumaci, ghiumitsã, ghiumici, yiumac
{ro: ibric}
{fr: aiguière, cafétière, bouilloire}
{en: jar, coffee pot, tea kettle}
ex: lj-turnã cu ibriclu tra si sh-la mãnjli; featsi cafelu tu ibriclu di bãcãri
§ iubric (ĭu-brícŭ) sn iubritsi/iu-britse (ĭu-brí-tsi) shi iubricuri (i-brí-curĭ) – (unã cu ibric)
ex: dã-nj iubriclu sã-nj beau apã
§ cafebric (ca-fé-bricŭ) sn cafebri-tsi/cafebritse (ca-fé-bri-tsi) shi cafebricuri (ca-fé-bri-curĭ) – ibric tu cari s-fatsi cafelu; poci, gisve, gisvei, gijve, gijvei, gigive, giugive
{ro: ibric de cafea}
{fr: cafétière, marabout}
{en: coffee pot}
poci2
poci2 (pócĭŭ) sn poaci/poace (pŭá-ci) – vas njic di metal (bãcãri), cu coadã lungã sh-unã soi di gurã ca unã dintanã (tsi sh-u-adutsi cu-un ghium multu njic) tu cari s-fatsi cafelu i ceaea; ibric, iubric, cafebric, gisve, gisvei, gijve, gijvei, gigive, giugive, eamacã, ghiumacã, ghiumaci, ghiumici, ghiumitsã, yiumac
{ro: ibric}
{fr: bouilloire de café turque}
{en: small Turkish coffee pot}
ex: bagã pocilu (gijvelu) pi foc s-nã fats nã cafei