|
|
gianabet
gianabet (gĭa-na-bétŭ) adg gianabetã (gĭa-na-bé-tã), gianabets (gĭa-na-bétsĭ), gianabeti/gianabete (gĭa-na-bé-ti) – scriari neaprucheatã tu-aestu dictsiunar; vedz geanabet
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascãgianã
gianã (gĭá-nã) sf, adg – scriari neaprucheatã tu-aestu dictsiunar; vedz geanã
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascãgianãm
gianãm (gĭa-nắmŭ) invar – scriari neaprucheatã tu-aestu dictsiunar; vedz geanãm
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascãgiandar
giandar (gĭan-dárŭ) sm giandari (gĭan-dárĭ) – scriari neaprucheatã tu-aestu dictsiunar; vedz geandar
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascãgian
gian (gĭánŭ) sm fãrã pl – scriari neaprucheatã tu-aestu dictsiunar; vedz gean
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascãavlami
avlami (a-vlámĭ) sm avlameanj (a-vlá-meanjĭ) – un tsi s-leagã cu-un sots bun cu giurãmintu (shi amisticarea-a sãndzilui) cã va s-hibã ca doi frats; vlami, fãrtat
{ro: frate de cruce}
{fr: frère par la fraternisation par le sang}
{en: brother by a formal blood allegiance}
§ vlami (vlámĭ) sm vlameanj (vlá-meanjĭ) – (unã cu avlami)
babagean
babagean (ba-ba-gĭánŭ) adg babageanã (ba-ba-gĭá-nã), babageanj (ba-ba-gĭánjĭ), babageani/babageane (ba-ba-gĭá-ni) – tsi easti mari sh-gioni; babashcu, babashcan, gioni, giunar, giunac, inimos, inimarcu, putut, vãrtos, curagios, cuduman, zot, dãldãsit
{ro: brav, viteaz, curajos}
{fr: vaillant, courageux}
{en: brave, courageous}
ex: cã-i ma babagean (curagios, gioni)
§ babashcu (ba-básh-cu) adg babashcã (ba-básh-cã), babashtsã (ba-básh-tsã), babashti/ba-bashte (ba-básh-ti) – tsi ari puteari (dinami) sh-poati s-lu facã un lucru; tsi poati s-dãnãseascã multi; babashcan, putut, vãrtos, sãnãtos, cadãr, cãdãr, cãdãri, catãrã, ndrumin, sãlnios, sãluios, silnãos, silnivos, babagean, gioni, palicar, etc.
{ro: puternic, tare, viteaz}
{fr: fort, puissant, vaillant}
{en: strong, vigorous, brave, valiant}
§ babashcan (ba-básh-canŭ) adg babashcanã (ba-básh-ca-nã), babashcanj (ba-básh-canjĭ), babashcani/babashcane (ba-básh-ca-ni) – (unã cu babashcu)
balavancu
balavancu (ba-la-ván-cu) adg balavancã (ba-la-ván-cã), balavantsi (ba-la-ván-tsi), balavantsi (ba-la-ván-tsi) – lucru i prici tsi easti multu di multu mari; (om, arburi) tsi esti multu mari, analtu sh-vãrtos; evil, ghigantu, galjaman, div, tiriu
{ro: enorm}
{fr: grand, énorme}
{en: enormous, giant}
cotcã2
cotcã2 (cót-cã) sf pl(?) – unã balã di peatitsi (unã cumatã di lemnu i di os, un cucean di misur, etc.), dit agioclu di ficiurits “cotcã, i cu poarca”, tsi easti aguditã cu shcoplu di-un ficior tsi va s-u bagã tu-unã guvã, sh-alantsã ficiori tsi nu vor s-lu-alasã shi caftã s-lu ncheadicã; gotcã, poarcã, bishcã, gugi
{ro: poarca (de la un joc de copii)}
{fr: une balle (un morceau de bois, morceau d’os, etc.) qui fait partie d’un jeu d’enfants}
{en: a ball (a piece of wood or bone, etc.) that is a part of a children’s game}
ex: s-agiuca cotcã (cu poarca) tu padi
§ gotcã (gót-cã) sf pl(?) – (unã cu cotcã)
ex: canda mprãnjeshti gotca (poarca)
§ gugi2 (gúgĭŭ) sm gugeanj (gu-gĭánjĭ) – (unã cu cotcã2)
div
div (dívŭ) adg divã (dí-vã), divi (dívĭ), divi/dive (dí-vi) – lucru i prici tsi easti multu di multu mari; (om, arburi) tsi esti multu mari, analtu sh-vãrtos; evil, ghigantu, galjaman, tiriu, balavancu
{ro: gigant}
{fr: géant}
{en: giant}
ex: ca div (ca un ghigantu) alghit sh-di anj curmat
evil
evil (é-vilŭ) adg evilã (é-vi-lã), evilj (é-viljĭ), evili/evile (é-vi-li) – lucru i prici tsi easti multu di multu mari; (om, arburi) tsi easti multu mari, analtu sh-vãrtos; ghigantu, galjaman, tiriu, div, balavancu
{ro: uriaş}
{fr: géant}
{en: giant}
ex: evil (ghigantu) cum nu easti vãrnu; vedz platanj grei shi evilj (multu-analtsã, ghigantsã)
galjaman
galjaman (ga-ljĭa-mánŭ) adg galjamanã (ga-ljĭa-má-nã), galjamanj (ga-ljĭa-mánjĭ), galjamani/galjamane (ga-ljĭa-má-ni) – lucru i prici tsi easti multu di multu mari; (om) tsi esti multu mari, analtu sh-vãrtos; evil, ghigantu, tiriu, div, balavancu
{ro: colos}
{fr: grand, colosse}
{en: giant}
ex: mari, mari, galjaman (ghigantu); deadirã di un galjaman (tiriu, evil) di om; scoati caplu un stihiu galjaman dit nã guvã di platan
geandã
geandã (gĭán-dã) sf gendzã (gĭén-dzã) – scriari neaprucheatã tu-aestu dictsiunar; vedz ceantã
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascãgeandar
geandar (gĭan-dárŭ) sm – vedz tu gindar
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: gindargean
gean (gĭánŭ) sm fãrã pl – hãrli tsi-l fac omlu s-aducheascã cã bãneadzã sh-cã easti unã hiintsã ahoryea di-alti hiintsi; suflit, duh, stuhico;
(expr: nj-scoati geanlu = nj-bagã zori, mi creapã multu, nj-si ngreacã multu)
{ro: suflet}
{fr: âme, esprit}
{en: soul, spirit}
ex: nji-l voi ca gean (suflit); tsi s-tsã fac, bre gean! (suflite!); nji scoasi geanlu
(expr: nj-bãgã zori, mi cripã multu); geanlu-nj scoasi
(expr: mi cripã) trã dauã liri
§ geanã2 (gĭá-nã) sf, adg (mash fiminin) – [zbor tsi yini di la fãtsearea la fiminin a zborlui gean]; tsi easti aproapi sufliteashti di cariva; aharã, ahãrã, vrutã, durutã, dashã, scumpã, sãrmai, yem, curbani, lele
{ro: drag}
{fr: cher, chéri, bien-aimé}
{en: dear, beloved, honey!}
ex: Tanca-a mea, geana (dasha) a mea
§ geanãm (gĭa-nắmŭ) invar – suflitlu-a meu, inima-a mea
{ro: sufletul meu!}
{fr: mon âme, mon coeur!}
{en: my heart!}
ex: ah! geanãm! pãngãnlu uhtã