|
ghrãpsit
ghrãpsit (ghrãp-sítŭ) adg ghrãpsitã (ghrãp-sí-tã), ghrãpsits (ghrãp-sítsĭ), ghrãpsiti/ghrãpsite (ghrãp-sí-ti) – unã cu grãpsit
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: grãpsitaghrãpsescu
aghrãpsescu (a-ghrãp-sés-cu) vb IV aghrãpsii (a-ghrãp-síĭ), aghrãpseam (a-ghrãp-seámŭ), aghrãpsitã (a-ghrãp-sí-tã), aghrãpsi-ri/aghrãpsire (a-ghrãp-sí-ri) – unã cu agripsescu
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: agripsescuaghrãpsit
aghrãpsit (a-ghrãp-sítŭ) adg aghrãpsitã (a-ghrãp-sí-tã), aghrãpsits (a-ghrãp-sítsĭ), aghrãpsiti/aghrãpsite (a-ghrãp-sí-ti) – unã cu agripsit
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: agripsitghrãpsescu
ghrãpsescu (ghrãp-sés-cu) vb IV ghrãpsii (ghrãp-síĭ), ghrãpseam (ghrãp-seámŭ), ghrãpsitã (ghrãp-sí-tã), ghrãpsiri/ghrãpsire (ghrãp-sí-ri) – unã cu grãpsescu
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: grãpsescuipughrãpsescu
ipughrãpsescu (i-pu-ghrãp-sés-cu) vb IV ipughrãpsii (i-pu-ghrãp-síĭ), ipughrãpseam (i-pu-ghrãp-seámŭ), ipughrãpsitã (i-pu-ghrãp-sí-tã), ipughrãpsiri/ipughrãpsire (i-pu-ghrãp-sí-ri) – unã cu ipugrãpsescu
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: ipugrãpsescuipughrãpsit
ipughrãpsit (i-pu-ghrãp-sítŭ) adg ipughrãpsitã (i-pu-ghrãp-sí-tã), ipughrãpsits (i-pu-ghrãp-sítsĭ), ipughrãpsiti/ipughrãpsite (i-pu-ghrãp-sí-ti) – unã cu ipugrãpsit
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: ipugrãpsitnghrãpsescu
nghrãpsescu (nghrãp-sés-cu) vb IV nghrãpsii (nghrãp-síĭ), nghrãpseam (nghrãp-seámŭ), nghrãpsitã (nghrãp-sí-tã), nghrãpsi-ri/nghrãpsire (nghrãp-sí-ri) – unã cu ngrãpsescu
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: ngrãpsescunghrãpsit
nghrãpsit (nghrãp-sítŭ) adg nghrãpsitã (nghrãp-sí-tã), nghrãpsits (nghrãp-sítsĭ), nghrãpsiti/nghrãpsite (nghrãp-sí-ti) – unã cu ngrãpsit
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: ngrãpsitsemnu1
semnu1 (sém-nu) sn seamni/seamne (seám-ni) –
1: lucru tsi caftã s-aspunã tsiva (adrat di fisi icã di om, minari di mãnã, fãtseari cu ocljul, etc.); simadi, urmã, ulmã, arãzgãnã, tor, tragã, dãrã;
2: loclu tsi vrei s-lu-agudeshti cãndu aminj tsiva; lucrul tsi-avinj s-lu fats; nishani, scupo;
3: lucrul tsi-aspuni cã tsiva easti dealihea; provã, mãrturilji;
4: lucrul (nelu) tsi-l da un ficior a unei isusitã ca unã soi di arvunã cã va si nsoarã cu feata; arvunã, arãvoanã, arãvonã, doarã di la numtã;
5: lucru tsi s-aspuni cã nu easti faptu sum nomurli a fisiljei, ma faptu di unã puteari dit lumea alantã; nishani, ciudii, thamã, thavmã;
6: lucru (ca unã cupã turnatã cãtrã nghios cu-unã limbã nãuntru) tsi si spindzurã di gusha-a prãvdzãlor tra s-asunã cãndu s-minã; cloput, chipru, ciocan, tracã;
(expr: di om cu semnu, largu = zbor tsi-lj dzãtsi a omlu si s-afireascã di om cu semnu, s-aibã cãshtigã, cã easti om arãu)
{ro: semn, urmă, marcă, ţintă, probă, mărturie, dar de nuntă, arvună, miracol, ciudă, talangă}
{fr: signe, trace, cible, marque, preuve, témoignage, cadeau de noces, arrhes, miracle, sonnaille, prodige, dépit}
{en: sign, trace, target, proof, testimony, wedding present, deposit, miracle, spite, cattle-bell}
ex: featsi un semnu (minari) cu caplu; bãgai tu loclu-atsel un semnu; ai un semnu (urmã alãsatã di fisi i om) pri nari; seamnili dati (urmili alãsati) di ljundarã; a stearpilor fã-lã cãti un semnu; la oili-a meali, semnul easti unã furcã (la ureaclji); trei, patru seamni di oi; cati celnic sh-ari semnul a lui (di oi, di calj); lj-fãtsea pãrintsãlj, semnu; ari semnu
(expr: ari treatsiri, shtii cum s-lu lja omlu tra s-lu facã s-adarã tsi va el); lo semnu (lo tsi lipsea tra s-aibã treatsiri la cariva); nitsi semnu (urmã) di pãlati nu s-videa; si nvitsã s-da tu semnu (s-agudeascã pri nishani, s-nishinipseascã); s-tragã tu semnu (aminã tra s-agudeascã nishanea); s-lj-aducã shi semnul (prova); sh-lo semnul (tesea, loclu) di pãshe; a stearpilor fã-lã cãti un semnu pri lãnã; avea sh-nãs un semnu (aradã) di calj; acãtsãm cãlãujlji shi distupãm seamnili (chiprili tsi spindzura di gusha-a lor); deadirã seamnili (arvuna, arãvoanili) shi u bãsharã nveasta; Dumãnica tsi vinji deadim semnul (arãvoana di isozmatã); elj doilji deadirã semnu (arvuna di isusiri); tricurã cu seamnili la isozmã; nji s-aspusi semnu (ciudii, nishani) mari; cu ocljilj zgãrlits di semnul (ciudia) tsi vidzurã; mãri ãlj suntu seamnili! (nishenjli!); ea mutrea tsi semnu (ciudii) di featã; atsea nu sh-eara featã, cã sh-eara semnu (nishani, ciudii); nu-lj s-astindzea, trã semnu (trã ciudii); vrea-lj vatãmã, trã semnu (trã ciudii, si s-aducã aminti trã totna); s-li chirdem, trã semnu! (trã ciudii, trã njirari); shi, trã semnu! (trã ciudii); semnu (ciudii) s-aspusi tu hoarã; semnu (ciudii) di mustatsã; easti semnu (ciudii) mari aestã tsi featsi; om easti i semnu? (ciudii?); om cu semnu (om di-anami, cunuscut); cu semnu (anami), nicuchirã; nj-u semnu (nj-yini inati) sh-mi doari, cã omlu-a meu nj-u featsi; pãtsã seamnili (nipãtsãtili) sh-pãrmitili
zughrãpsescu
zughrãpsescu (zu-ghrãp-sés-cu) vb IV zughrãpsii (zu-ghrãp-síĭ), zughrãpseam (zu-ghrãp-seámŭ), zughrãpsitã (zu-ghrãp-sí-tã), zughrãpsiri/zughrãpsire (zu-ghrãp-sí-ri) – unã cu zugrãpsescu
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: zugrãpsescuzughrãpsit
zughrãpsit (zu-ghrãp-sítŭ) adg zughrãpsitã (zu-ghrãp-sí-tã), zughrãpsits (zu-ghrãp-sítsĭ), zughrãpsiti/zughrãpsite (zu-ghrãp-sí-ti) – unã cu zugrãpsit
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: zugrãpsit