DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti ; Zboarã: Di iutsido; (cama multi...)

ghiurdani/ghiurdane

ghiurdani/ghiurdane (ghĭur-dá-ni) sf ghiurdãnj (ghĭur-dắnjĭ) – bair cu un i ma multi lucri (mãrdzeali, flurii, chitritseali, nishenj, cruts, etc.) bãgati tu-aradã sh-tricuti prit un hir (silivar, etc.) tra si s-poartã digushi trã mushuteatsã (trã adutseari aminti, tra s-nu s-lja di oclju, tra s-treacã ghini, etc.); lucri bãgati sã sta tu-aradã un dupã-alantu ca unã ghiurdani; ghirdani, bair, baiur, arãdãrichi, rãdãrichi
{ro: salbă}
{fr: collier}
{en: necklace}
ex: purta ghiurdanea di flurii pãnã di bãrnu a muntsãlor ghiurdani (bair, aradã); tu loc di galbini ghiurdãnj (bairi); gushã di ghiurdani (faptã ti purtari ghiurdãnj)

§ ghiurdãnitsã (ghĭur-dã-ní-tsã) sf ghiurdãnitsã (ghĭur-dã-ní-tsã) – ghiurdani njicã
{ro: salbă micuţă}
{fr: petit collier}
{en: small necklace}
ex: tsintsi surãritsã tu-unã ghiurdinitsã, s-avinã, tut s-avinã shi nu pot sã s-agiungã (angucitoari: cãrlidzli di mpãltiri)

§ ghirdani/ghir-dane (ghir-dá-ni) sf ghirdãnj (ghir-dắnjĭ) – (unã cu ghiurdani)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

aradã1

aradã1 (a-rá-dã) sf arãdz (a-rắdzĭ) – starea-a lucrilor tsi s-aflã bãgati un dupã-alantu (ca tu-un bair, sireauã, udopsu, dupã cum lipseashti, dupã cum s-tihiseashti icã dupã cum u va cariva); loclu dit aestã stari (sireauã) tu cari s-aflã un di-aesti lucri; bair (di mãrdzeali tu-unã ghiurdani, di zboarã tu-unã carti, etc.), radã, arãdãrichi; bair, chindinar, ordu, sãrã, sireauã, taxi, nizami, udopsu, etc.; strat, palã, petur, etc.;
(expr:
1: om di-aradã = om ca tuts alantsãlj, cum lipseashti s-hibã;
2: om cama di-aradã = om di soi ma bunã, di-ugeachi;
3: nu da aradã = zburashti fãrã aradã)
{ro: ordine, rând; salbă}
{fr: ordre, arrangement, rang; file; collier}
{en: order, arrangement, rank; file; necklace}
ex: bãgai aradã (ndrepshu, anischirsii) n casã; am aradã la beari (shtiu cum s-beau, beau cum lipseashti); voi nu-avets aradã (lucrili li-avets cãtrã naljurea); bagã-li lucrili tu-aradã (cum lipseashti, un dupã-alantu); imnã tu-aradã (tu sireauã, un dupã-alantu); patru dzãli tut pi-aradã (sireauã); unã aradã (un strat, un petur) di chetri, unã aradã (un strat, unã palã) di tsarã; s-nã pitritsets ãndauã arãdz (bairi di zboarã tu-unã carti); easti om di-aradã
(expr: ca tuts alantsãlj); gionj, ma di-aradã
(expr: ma bunj, di-ugeachi, di soi bunã); dupã cum n-adutsi arada (dupã loclu tsi lu-avem tu-aradã; icã, (vedz aradã2), dupã cum u caftã adetea)

§ radã (rá-dã) sf rãdz (rắdzĭ) – (unã cu aradã1)
ex: eshti pi-ahtari radã (aradã, stari)?

§ nearadã (nea-rá-dã) sf nearãdz (nea-rắdzĭ) – lipsã di-aradã; starea-a unui lucru tsi nu-ari aradã (tsi easti alocut, palaz, naljurea); acãtãstãsii, acatastasi, mintiturã, arãeatã, atãxii
{ro: dezordine}
{fr: désordre}
{en: disorder}
ex: ari mari nearadã n casã

§ arãdãrichi/arãdãriche (a-rã-dã-rí-chi) sf arãdãrichi (a-rã-dã-ríchĭ) – lucri bãgati sã sta tu-aradã un dupã-alantu; bair (di galbinj, bãgat multi ori deavãrliga di capelã, di fes); bair cu un i ma multi lucri (mãrdzeali, flurii, chitritseali, nishenj, etc.) bãgati tu-aradã sh-tricuti prit un hir (silivar, etc.) tra si s-poartã digushi trã mushuteatsã (trã adutseari aminti, tra s-nu s-lja di oclju, tra s-treacã ghini, etc.); rãdãrichi, aradã, ordu, udopsu, sãrã, sireauã; bair, ghiurdani, ghirdani

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

bair

bair (bá-irŭ) sn bairi/baire (bá-i-ri) –
1: aradã di lucri tsi s-aflã (i suntu bãgati si sta) un dupã (ningã) alantu; baiur, aradã, arãdã-richi, ordu, udopsu, sãrã, sireauã, chindinar;
2: un i ma multi lucri (cruts, mãrdzeali, flurii, chitritseali, etc.) bãgati tu-aradã sh-tricuti prit un hir (silivar, etc.) tra si s-poartã digushi trã mushuteatsã (trã cãmãrusiri, trã adutseari aminti, etc.); baiur, ghiurdani, ghirdani, arãdãrichi, rãdãrichi;
3: lucru tsi-l poartã omlu di gushi tra s-nu-l lja cariva di oclju (tra s-lj-aducã tihi, sã-lj njargã lucrili ambar, trã mushuteatsã, etc.); haimalã, haimali, haimani, haimalii, haimanlii, mãnochir, munochir, monochir;
4: cioarã (spangu, hir, curauã, utrai, etc.) acãtsatã i cusutã di-un lucru (tra s-lishureadzã purtarea-a lui, tra s-lu mushutsascã, tra s-lu ncljidã, etc.); cioarã, curauã, funi, lutrai (bair di sirmã), utrai, trushinã (cioarã di pãputsã, tsãruhi, etc.), ligãturã, etc. (fig:
1: bair = bair di zboarã (versu) dit un cãntic (cari ari di-aradã un ritmu sh-unã rimã); expr:
2: dit bairli di inimã = dit ahãndamea-a suflitlui; dit frãndzãli di inimã)
{ro: rând, şir, şirag, salbă, colan, amuletă, talisman, baier, şiret, şnur, legătură}
{fr: série, rangée, file, enfilade, collier, amulette, talisman, cordon, lacet, lien}
{en: series, file, row, necklace, amulet, charm, lace, strand, rope, tie}
ex: s-yinã bair (aradã) di arhundadz; un bair (aradã, sãrã) alb di oasi; bairi (cãrtsã, arãdz di zboarã ngrãpsiti) lãi, udati cu lãcrinj; feati gioacã bair, bair (aradã cu-aradã); bair, bair, oili-azghearã; cu perlu tut cair shi dzãlili pri bair (pi-aradã, tu bitisitã); lj-deadirã bairi (ghiurdãnj) di flurii; feata purta di gushi un bair (ghiurdani) di mãrdzeali; nj-feci un bair (ghiurdani) di flurii; nj-adusi un bair di mãrdzeali; poartã bair (haimalii) di gushi ca s-nu-l lja vãr di oclju; uhta dit bairli di inimã
(expr: dit ahãndamea-a inimãljei); s-arupsi bairlu (cioara) di disagã; u ncljisi punga cu bairlu (cioara) di la gurã

§ baiur (bá-ĭurŭ) sn baiuri/baiure (bá-ĭu-ri) – (unã cu bair)
ex: baiur (ghiurdani) di flurii

§ ambair (am-bá-irŭ) (mi) vb I ambãirai (am-bã-i-ráĭ), ambãiram (am-bã-i-rámŭ), ambãiratã (am-bã-i-rá-tã), ambãirari/ambãirare (am-bã-i-rá-ri) – bag tu-aradã unã dupã-alantã prãvdzãli dit unã cupii (tra s-li fac s-intrã tu cutar, s-li tundu, s-li mulgu, etc.); trec un hir prit mãrdzeali (flurii) tra s-fac unã ghiurdani; trec cãrlidzlji prit ocljilj di lãpudã; bag lucri tu-aradã; ãmbair, mbair, mbar; arãdãpsescu, arãdyisescu, arãd-yipsescu; (fig:

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

cunstantinã

cunstantinã (cun-stan-tí-nã) sf cunstantini/cunstantine (cun-stan-tí-ni) – parã veclju di-amalamã tsi-ari pi-unã fatsã amirãlu Custandini shi dadã-sa Eleni; ghiurdani faptã cu-aeshti paradz (purtatã digushi di armãnili dit cãsãbadz); flurii, lirã, galbinã, gãlbinushi, etc.
{ro: monedă veche de aur; salbă făcută cu aceste monezi}
{fr: ancienne monnaie d’or, ayant l’efigie de Constantin et Hélène; collier fait avec ces monnaies}
{en: old gold coin showing the emperor Constantin and his mother Hélène; necklace made with these coins}

§ custandat (cus-tan-dátŭ) sm custandats (cus-tan-dátsĭ) – parã veclju di-amalamã tsi s-aflã bãgat tu-unã ghiurdani; flurii, lirã, galbinã, gãlbinushi, etc.
{ro: monedă de aur folosită de obicei într-o salbă}
{fr: ducat, sequin dans un collier}
{en: gold coin found usually in a necklace}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

curauã

curauã (cu-rá-ŭã) sf curãi (cu-rắĭ) – fashi lungã shi strimtã di cheali (pãndzã, etc.) tsi sh-u bagã omlu di mesi, tra s-lj-u tsãnã shi s-nu-lj cadã pantalonea; fashi di cheali (pãndzã, spangu) tsi fatsi unã hãlati (aroatã) si s-anvãrteascã; cumatã di cheali argãsitã cu cari si struxescu xurãhili;
(expr:
1: dau xurafea di curauã = struxescu xurafea cu darea (fricarea) a ljei di curauã;
2: nu-l dau di curauã = nu-l saidisescu (sãldisescu); nu-l dau di mãnear; nu dau simasii la-atseali tsi fatsi i dzãtsi; nu-l fac mali; nu-l fac mãnicã di tãmbari;
3: nu mi (nj-u) tsãni curaua = nu cutedz; nj-easti fricã; nu nj-u tsãni; nu-nj tsãni curdeaua; nj-arãtseashti curlu (bishina); etc.;
4: nj-adunã curãili = nj-bagã frãnlu, mi nfãrneadzã, mi cãpistruseashti)
{ro: curea}
{fr: curroie}
{en: belt}
ex: tsi-i curauã njicã, aumtã, pri sum loc ascumtã? (angucitoari: sharpili); curcusura avea di mesi unã curauã largã cãt palma; bagã-li unã pristi alantã shi tsindzi-nj-li cu curãili; adu-nj dauãsprãdzatsi di curãi; paplu nu-l tsãnea curãili
(expr: nu lj-u tsãnea, s-avea mulja-tã); nu armãnlu, ma curaua; nu-l deadirã di curauã
(expr: nu-l saidisirã), nu-l cljimarã la numtã; iu da di curauã nã miliunarã di
(expr: iu s-u da di mãnear) aestã oarfãnã; s-l-adunã curãili
(expr: s-lã bagã frãnlu, s-lji cãpistruseascã)

§ cureauã (cu-reá-ŭã) sf curãi (cu-rắĭ) – (unã cu curauã)

§ curoauã (cu-rŭá-ŭã) sf curãi (cu-rắĭ) – (unã cu curauã)
ex: nu-l tsãni dip curoaua (lj-u fricã) s-ducã singur n hoarã

§ curdoni/curdone (cur-dó-ni) sf curdonj (cur-dónjĭ) – (unã cu curauã)

§ curilar (cu-ri-lárŭ) sm curilari (cu-ri-lárĭ) – omlu tsi fatsi i vindi curãi
{ro: curelar}
{fr: bourrelier}
{en: belt maker or seller}

§ curilãrii (cu-ri-lã-rí-i) sf curilãrii (cu-ri-lã-ríĭ) – loclu iu s-fac i vindu curãi
{ro: curelărie}
{fr: bourrellerie, métier de bourrelier}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

flurii/flurie

flurii/flurie (flu-rí-i) sf flurii (flu-ríĭ) – parã veclju di-amalamã (cu unã tinjii i altã, dupã statlu tsi-l featsi sh-dupã mãrimea-a lui); fluiri, lirã, galbinã, gãlbinushi, rubii, rubie, arubi, arubei, cunstan-tinã, custandat, mahmudii, mahmude, minduhii, veneticã, venetcã, ostrachelã, mintsã, arup, rup, aruspu, ruspu, hazmu, dãbloanã, dabloanã, dablonã, dubloanã, dublã, ducmen; (fig: flurii = (i) amalamã; (ii) ghiurdani di paradz di-amalamã)
{ro: monedă de aur; colier de monezi de aur}
{fr: monnaie d’or, ducat; collier de pièces d’or}
{en: gold coin; necklace made of gold coins}
ex: aflã nã flurii (galbinã); disãdz greali di flurii (liri); tu un an amintã dzatsi njilj di flurii; lj-adusi un nel di flurii (fig: amalãmã) cu cheatrã; cu pala-lj di flurii (fig: amalamã); luna, per ca di flurii (fig: malamã); perlu-lj hrisusit ca fluria; feata cu perlu flurii (fig: ca di malamã, arusã); eali s-frãngu cu fluriili (fig: ghiurdãnjli di flurii) pi cheptu; un chiparish mushat-mushat, mash cu frãndzã di flurii (fig: di-amalãmã)

§ fluiri/fluire (flu-í-ri) sf fluriri (flu-írĭ) – (unã cu flurii)

§ furii/furie (fu-rí-i) sf furii (fu-ríĭ) – (unã cu flurii)
ex: pungã cu furii (flurii)

§ flurici/flurice (flu-rí-ci) sf flurici/flurice (flu-rí-ci) – flurii njicã
{ro: gălbenior, monedă mică de aur}
{fr: petite monnaie d’or}
{en: small gold coin}
ex: veri sh-flurici; fluricea-ts fatsi cu ocljul

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

mãgor

mãgor (mã-górŭ) sn mãgoari/magoare (mã-gŭá-ri) – cioarã ma groasã, anvãlitã multi ori cu mitasi shi shutsãtã nuntru dauã-trei ori tra si s-facã ma sãnãtoasã; utrai, lutrai, lutreauã, gãitani, cioarã, coardã, curdeauã, etc.
{ro: şnur}
{fr: ficelle, corde, ganse, bandoulière}
{en: string, cord, braid, shoulder strap}
ex: mata trãdzea din sin unã cljai ligatã cu un mãgor (cioarã, utrai) lai; sufruntseauã lungã sh-lai, ca mãgorlu (lutraea) din Sãrunã; unlu va s-bagã nishti stranji muljati tu mãgoari (gãitani) di hrisãhi; cioarits cu mãgor (gãitan); loai tufechea di mãgor (curaua cu cari s-tsãni tufechea nanumirea)

§ mãgur (mã-gúrŭ) sn mãguri/mãgure (mã-gú-ri) – bair di mãrdzeali tsi-l poartã muljerli di gushi; cular chindisit di la unã cãmeashi di muljari; ghiurdani, bair, pãrtitsã, etc.
{ro: salbă, guler de rochiţă}
{fr: collier; cordon de perles en verre qui passe sous le menton des femmes; col de chemise de femme brodé en couleur}
{en: necklace of pearls or beads; embroidered collar from a lady’s shirt}

§ mogur (mó-gurŭ) sn moguri/mogure (mó-gu-ri) – (unã cu mãgur)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã