DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

ghium

ghium (ghĭúmŭ) sn ghiumi/ghiume (ghĭú-mi) shi ghiumuri (ghĭú-murĭ) – vas cu mãnushi (coadã) ti tsãneari, ncãldzãri shi purtari apã di la shoput, di-aradã di bãcãri, analtu, cu partea di nghios ma largã sh-gushi strimtã, cu-unã gurã tsi ari di-unã parti ca unã soi di dintanã dishcljisã prit cari s-toarnã apa; ghiumi; (fig: ghiumuri = (i) tãmpãradz, dãulji, dum-dumuri, etc.; (ii) oaminjlji tsi yin la ziafets tra s-cãntã shi s-batã avyiuliili, clarinjli, etc.; ghiftsã, avyiulgeadz, chimanageadz sasegeadz, etc.)
{ro: vas de purtat apă}
{fr: vase en cuivre étamé}
{en: tinned copper vessel (for keeping and bringing water)}
ex: ghiumlu i mplin di apã; la poartã-ashteaptã ghiumlu; nu-ashtiptã s-dishertu ghiumlu; o, lai, ghium di ningã foc!; cu dauã ghiumi di apã caldã nj-lai caplu ghini; bat ghiumurli (fig: tãmpãradzlji, dãuljili, dum-dumurli); nã deadi nã ziafeti cu ghiumuri (fig: ghiftsã, sasegeadz); ghiumurli (fig: tãmpãnadzlji, icã ghiftsãlj) suntu thimnjitadzlji

§ ghiumi/ghiu-me (ghĭú-mi) sf ghiunj (ghĭúnjĭ) shi ghiumuri (ghĭú-murĭ) – (unã cu ghium)
ex: gulea ghiunjli; acatsã ghiumea di coadã; ãlj deadi ghiumea tu-unã mãnã sh-un schin tu-alantã

§ ghiumacã (ghĭu-má-cã) sf ghiumatsi/ghiumatse (ghĭu-má-tsi) – ghium njic; poci ti fãtseari cafelu; ghiumaci, ghiumici, ghiumitsã, yiumac, yeamacã, eamacã; ibric, iubric, cafebric; poci, gijve, gijvei, gisve, gisvei, gigive, giugive;
(expr: (ljau, dau, etc.) cu ghiumaca = (ljau, dau, etc.) cãti putsãn, multu putsãn)
{ro: ibric}
{fr: petit “ghium” (vase en cuivre)}
{en: small “ghium” (copper vessel)}
ex: umplea ghiumacili shi poacili cu apã; ncucinirã pãnã shi ghiumacili cu apã ningã vatra cu foc!; acumprã umtul cu ghiumaca
(expr: cãti putsãn, multu putsãn)

§ ghiumaci (ghĭu-mácĭŭ) sn ghiu-maci/ghiumace (ghĭu-má-ci) – (unã cu ghiumacã)
ex: bagã ghiu-macilu la foc

§ ghiumici (ghĭu-mícĭŭ) sn ghiumici/ghiumice (ghĭu-mí-ci) – (unã cu ghiumacã)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

gijve

gijve (gij-vé) sm gijveadz (gij-veádzĭ) – vas njic, di-aradã di bãcãri, cu coadã lungã sh-cu-unã gurã tsi ari di-unã parti unã soi di dintanã dishcljisã (tsi sh-u-adutsi cu-un ghium multu njic) tu cari s-hearbi apã shi s-fatsi cafelu i ceaea; gijvei, gisve, gisvei, gigive, giugive, gejvi, ibric, iubric, cafebric, poci, eamacã, ghiumacã, ghiumaci, ghiumici, ghiumitsã, yiumac; (fig: gijve = cafelu tsi s-featsi tu-un gijve; cafe, scafã di cafe)
{ro: ibric}
{fr: aiguière, cafétière, bouilloire}
{en: coffee pot, tea kettle}

§ gijvei/gijvee (gij-vé-i) sf gijvei (gij-véĭ) – (unã cu gijve)

§ gigive (gigĭ-vé) sm gigivedz (gigĭ-védzĭ) – (unã cu gijve)

§ giugive (gĭugĭ-vé) sm giugivedz (gĭugĭ-védzĭ) – (unã cu gijve)

§ gisve (gis-vé) sm gisveadz (gis-veádzĭ) – (unã cu gijve)

§ gisvei/gisvee (gis-vé-i) sf gisvei (gis-véĭ) – (unã cu gijve)
ex: bagã gisveea s-nã fatsi cãti nã cafei

§ gejvi/gejve (géj-vi) sf pl(?) – (unã cu gijve)
ex: dimãndã dauã gejvi (fig: dauã scafi di cafe, doi cafeadz)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

ibric

ibric (i-brícŭ) sn ibritsi/ibritse (i-brí-tsi) shi ibricuri (i-brí-curĭ) – vas di bãcãri cu gusha lungã sh-cu dauã guri, unã ma largã shi altã ma suptsãri, iu s-tsãni apã; vas njic di metal (bãcãri), cu coadã lungã sh-unã soi di gurã largã cu-unã soi di dintanã di mardzini (tsi sh-u-adutsi cu-un ghium multu njic) tu cari s-hearbi apã shi s-fatsi cafelu i ceaea; iubric, cafebric, poci, gisve, gisvei, gijve, gijvei, gigive, giugive, eamacã, ghiumacã, ghiumaci, ghiumitsã, ghiumici, yiumac
{ro: ibric}
{fr: aiguière, cafétière, bouilloire}
{en: jar, coffee pot, tea kettle}
ex: lj-turnã cu ibriclu tra si sh-la mãnjli; featsi cafelu tu ibriclu di bãcãri

§ iubric (ĭu-brícŭ) sn iubritsi/iu-britse (ĭu-brí-tsi) shi iubricuri (i-brí-curĭ) – (unã cu ibric)
ex: dã-nj iubriclu sã-nj beau apã

§ cafebric (ca-fé-bricŭ) sn cafebri-tsi/cafebritse (ca-fé-bri-tsi) shi cafebricuri (ca-fé-bri-curĭ) – ibric tu cari s-fatsi cafelu; poci, gisve, gisvei, gijve, gijvei, gigive, giugive
{ro: ibric de cafea}
{fr: cafétière, marabout}
{en: coffee pot}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

ngucinedz

ngucinedz (ngu-ci-nédzŭ) vb I ngucinai (ngu-ci-náĭ), ngucinam (ngu-ci-námŭ), ngucinatã (ngu-ci-ná-tã), ngucinari/ngucinare (ngu-ci-ná-ri) – mi fac corcan (ngljets, amurtsãscu) di-arcoari; treambur (adar, talj, fac, etc. guvojdzã) di-arcoari; ãngucinedz, ncucinedz, ãncucinedz, ncucinescu, ãncucinescu, ngurdescu, ngljets, dzidziredz, cãcãrusescu, nturusescu, ndirusescu
{ro: înţepeni, tremura (de frig)}
{fr: raidir, grelotter (à cause du froid)}
{en: stiffen, shake (because of cold}
ex: ngucinai (ngljitsai di-arcoari) aestã noapti; cãdzu, dusi, ngucini (s-featsi corcan di-arcoari)

§ ngucinat (ngu-ci-nátŭ) adg ngucinatã (ngu-ci-ná-tã), ngucinats (ngu-ci-nátsĭ), ngucinati/ngucinate (ngu-ci-ná-ti) – tsi s-featsi corcan di-arcoari; tsi treamburã, amurtsashti i ngljatsã di-arcoari; ãngucinat, ncucinat, ãncucinat, ncucinit, ãncucinit, ngurdit, ngljitsat, dzidzirat, cãcãrusit, nturusit, ndirusit
{ro: înţepenit, care tremură (de frig)}
{fr: raidi (à cause du froid); qui grelotte}
{en: stiffened, shaken (because of cold)}

§ ngucinari/ngucinare (ngu-ci-ná-ri) sf ngucinãri (ngu-ci-nắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva ngljatsã i treamburã di-arcoari; ãngucinari, ncucinari, ãncucinari, ncuciniri, ãncuciniri, ngurdiri, ngljitsari, dzidzirari, cãcãrusiri, nturusiri, ndirusiri
{ro: acţiunea de a înţepeni, de a tremura (de frig); înţepenire}
{fr: action de raidir, de grelotter (à cause du froid)}
{en: action of stiffening, of shaking (because of cold)}

§ ãngucinedz (ãn-gu-ci-nédzŭ) vb I ãngucinai (ãn-gu-ci-náĭ), ãngucinam (ãn-gu-ci-námŭ), ãngucinatã (ãn-gu-ci-ná-tã), ãn-gucinari/ãngucinare (ãn-gu-ci-ná-ri) – (unã cu ngucinedz)
ex: aclo, dupã ushi, ãngucinãm (ngljitsãm, amurtsãm di-arcoari; tu scriarea-a noastrã: dupã ushi, ngucinãm) pãnã tu hãryii

§ ãngu-cinat (ãn-gu-ci-nátŭ) adg ãngucinatã (ãn-gu-ci-ná-tã), ãngucinats (ãn-gu-ci-nátsĭ), ãngucinati/ãngucinate (ãn-gu-ci-ná-ti) – (unã cu ngucinat)

§ ãngucinari/ãngucinare (ãn-gu-ci-ná-ri) sf ãngucinãri (ãn-gu-ci-nắrĭ) – (unã cu ngucinari)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

poci2

poci2 (pócĭŭ) sn poaci/poace (pŭá-ci) – vas njic di metal (bãcãri), cu coadã lungã sh-unã soi di gurã ca unã dintanã (tsi sh-u-adutsi cu-un ghium multu njic) tu cari s-fatsi cafelu i ceaea; ibric, iubric, cafebric, gisve, gisvei, gijve, gijvei, gigive, giugive, eamacã, ghiumacã, ghiumaci, ghiumici, ghiumitsã, yiumac
{ro: ibric}
{fr: bouilloire de café turque}
{en: small Turkish coffee pot}
ex: bagã pocilu (gijvelu) pi foc s-nã fats nã cafei

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã