DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

bãjdar

bãjdar (bãj-dárŭ) sm bãjdari (bãj-dárĭ) – atsel tsi lja dãrli (yim-bruchili) la sinur, di la oaminjlji tsi intrã tu-un crat; atsel tsi-lj mutreashti oaminjlji tsi intrã tu-un crat tra s-nu-aducã lucri dit xeani peascumta (lucri trã cari nu vor s-plãteascã yimbruchea tsi lipseashti plãtiri dupã nom); yimbrucci, yiumbrucci, imbrucci, ghiumbrucci
{ro: vameş}
{fr: douanier}
{en: customs officer}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

cipoc

cipoc (ci-pócŭ) sn cipoatsi/cipoatse (ci-pŭá-tsi) –
1: partea di nsus a ciciorlui namisa di dzinuclju shi gof;
2: partea-a truplui di om iu s-leagã ciciorlu cu mesea; ciupoc, boshã, cãlcu, coapsã, gof, scheli, slaghinã, slãghinã, slãbintsã, cãrtsioarã, buti, ilji, cãrãdzelj, armu
{ro: coapsă, şold}
{fr: cuisse, fémur, hanche}
{en: thigh, hip}
ex: o lai ghium di ningã foc, ma ti shuts pi-alant cipoc (gof); lu-agudish trãsh tu cipoc (gof)

§ ciupoc (cĭu-pócŭ) sn ciupoatsi/ciupoatse (cĭu-pŭá-tsi) – (unã cu cipoc)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

cumerchi/cumerche

cumerchi/cumerche (cu-mér-chi) sf pl(?) –
1: darea (tarifa) tsi s-lja la sinurlu-a unui crat, di la oaminjlji tsi intrã sh-aduc lucri dit xeani trã cari nomlu caftã tra si s-plãteascã dari;
2: loclu astãsit (casa) la sinurlu-a unui crat, iu s-lja aesti dãri sh-iu oaminjlji suntu mutrits tra s-nu-aducã peascumta lucri trã cari lipseashti si s-plãteascã dãrli; yimbruchi, yiumbruchi, imbruchi, ghiumbruchi, ghiumbrucã, vamã, tarifã, dirveni
{ro: vamă}
{fr: douane}
{en: customs; duties}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

dãulji/dãulje

dãulji/dãulje (dã-ú-lji) sf dãulji/dãulje (dã-ú-lji) – hãlati muzicalã faptã dit-un chelindru shcurtu, largu shi gol, di lemnu i di metal, tsi ari teasã pi fundul di-unã parti unã cheali cari, cãndu s-agudeashti cu mãna i cu un limnici, asunã (scoati sonuri); tãm-pãrã, tãmpãnã, dumbãrã, dum-dum, bãrãbancã, ghium, tãmpãnici
{ro: tobă}
{fr: tambour}
{en: drum}
ex: avdzãndalui cum bãtea dãulja, ntribã tsi s-hibã; yiftsã cu dãulji

§ dãulgi (dã-ul-gí) sm dãulgeadz (dã-ul-gĭádzĭ) – atsel tsi bati dãulja; tãmpãnar
{ro: toboşar}
{fr: celui qui bat le tambour}
{en: drummer}

§ dãuljedz (dã-u-ljĭédzŭ) vb I dãuljai (dã-u-ljĭáĭ), dãuljam (dã-u-ljĭámŭ), dãuljatã (dã-u-ljĭá-tã), dãuljari/dãuljare (dã-u-ljĭá-ri) – bat dãulja
{ro: bate toba}
{fr: battre du tambour}
{en: drum}

§ dãuljat (dã-u-ljĭátŭ) adg dãuljatã (dã-u-ljĭá-tã), dãuljats (dã-u-ljĭátsĭ), dãulja-ti/dãuljate (dã-u-ljĭá-ti) – (dãulja) tsi easti bãtutã
{ro: batută (toba)}
{fr: battu (tambour)}
{en: drummed}

§ dãulja-ri/dãuljare (dã-u-ljĭá-ri) sf dãuljeri (dã-u-ljĭérĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-bati dãulja
{ro: acţiunea de a bate toba}
{fr: action de battre du tambour}
{en: action of drumming}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

ganumã

ganumã (gá-nu-mã) sf ganumi/ganume (gá-nu-mi) – metal cu-unã hromã albã, ca-asimea, ufilisit la gunusirea di vasi di metal shi (cãndu easti amisticat cu alti metali) la fãtsearea di multi lucri ufilisitoari; cãlai
{ro: cositor}
{fr: étain}
{en: tin}
ex: tri nã veargã ganumã (di cãlai); un pãgur di ganumã

§ gãnusescu (gã-nu-sés-cu) vb IV gãnusii (gã-nu-síĭ), gãnuseam (gã-nu-seámŭ), gãnusitã (gã-nu-sí-tã), gãnusiri/gãnusire (gã-nu-sí-ri) – ashternu un petur di ganumã pristi fatsa di nuntru a unui vas di metal (bãcãri) tra s-nu-acatsã-arudzinã, s-nu s-spargã; dau cu smaltu unã oalã coaptã tu cireap, tra s-u fac ma mushatã sh-ma vãrtoasã; gunusescu, cãlãi-sescu;
(expr:
1: li gãnusii vasili = li pãtsãi, u-aspãreai huzmetea;
2: li gãnusescu di fricã = nj-easti multã fricã; lji umplu zmeanili; curlu-nj seaminã arov)
{ro: cositori, spoi; smălţui}
{fr: étamer, émailler}
{en: tin; enamel}
ex: gãnusea-lj (dã-lj-u cu cãlai) ghiumea; cu putsãnã platã nj-gunusi tuti vasili nbãcriti; sh-nãsã li gãnusi vasili
(expr: li pãtsã; lji s-aspãre huzmetea)

§ gãnusit (gã-nu-sítŭ) adg gãnusitã (gã-nu-sí-tã), gãnusits (gã-nu-sítsĭ), gãnusi-ti/gãnusite (gã-nu-sí-ti) – (vas) tsi-lj s-ari ashtirnutã tu fatsa di nuntru un petur di cãlai; gunusit, cãlãisit
{ro: cositorit, spoit; smălţuit}
{fr: étamé, émaillé}
{en: tinned; enameled}

§ gãnusi-ri/gãnusire (gã-nu-sí-ri) sf gãnusiri (gã-nu-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva gunuseashti un vas; gunusiri, cãlãisiri
{ro: acţiunea de a cositori, de a spoi; de a smălţui; cositorire, spoire, smălţuire}
{fr: action d’étamer, d’émailler; étamage}
{en: action of tinning; of enameling}

§ gunusescu (gu-nu-sés-cu) vb IV gunusii (gu-nu-síĭ), gunuseam (gu-nu-seámŭ), gunusitã (gu-nu-sí-tã), gunusiri/gu-nusire (gu-nu-sí-ri) – (unã cu gãnusescu)
ex: nu lj-ari gunusitã vasili ghini

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn