DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

apã

apã (á-pã) sf api/ape (á-pi) – luguria tsi curã tu-arãuri, tsi s-aflã tu-amari, di cari suntu adrati chicutli di ploai, etc.; arucutã;
(expr:
1: s-dutsi ntr-apã (ntri-apã) = s-dutsi s-lja (s-aducã) apã (di-aradã trã beari, di la shoput, fãntãnã, etc.);
2: apa yini mari = s-umflã arãulu, s-vearsã arãulu, multi ori dupã unã ploai mari;
3: hiu tut apã; mi feci (mi-adrai) apã = am asudatã multu;
4: ved tu tsi api s-ascaldã = shtiu tu tsi catastasi s-aflã, shtiu tsi mindueashti;
5: ãnj yini sh-a njia apã la moarã = nj-yini sh-a njia arada s-hiu mari, s-u-am putearea s-fac cum voi;
6: lj-ljau apa di la moarã = l-fac s-nu mata poatã s-adarã tsiva;
7: nj-alasã gura apã; nj-alasã limba apã n gurã (trã tsiva) = am mari orixi, mirachi, trã tsiva;
8: apã nvets; nvets cu lingura, ca apa = nvets multu ghini;
9: foc sh-apã-lj si dutsi gura = shtii tuti, zburashti multi sh-li dzãtsi multu ghini;
10: lja lupata nã apã = u pati;
11: mi duc dupã apa-a lui = fac ashi cum va el;
12: moashi, di-atsea tsi tsãni (tsi ngljatsã) apili = moashi dit pãrmiti, gioanã, mãyistrã);
13: apa, apili-a lui = huea, huili a lui;
14: mi lja apa = mi lja azvarna, mi pindzi s-fac tsiva cu-arãdearea, cu minciuna;
15: adar guva tu-apã = geaba l-fac un lucru cã nu-adar vãrã hãiri, nu-adar tsiva; u-adar hãrdalã;
16: apã acrã = apã dit loc cu sãruri lugursiti buni trã stumahi shi sãnãtatea-a omlui;
17: apã crehtã = apã aratsi sh-proaspitã;
18: apã alãcitã = apã mintitã, murdarã shi tulburi;
19: apã stãtutã; apã tsi doarmi = apã dit bãltsã tsi sta tu-un loc cã nu-ari pri iu s-curã;
20: apã di lituryii = om cu suflitlu curat, fãrã stepsu, nistipsit;
21: apã nigritã; apã ninchisitã = apã dit pãrmiti, loatã di la izvur (shoput), ninti ca s-yinã cariva sh-ninti ca s-da soarili; tu pirmithi: apã nipusputitã di vãrnu sh-cari, cãndu u lja i u bea, gionili-aleptu, nu mata scoati un zbor;
22: apã athanatã; apã yii; apã di banã = apã dit pãrmiti tsi ntinireashti, tsi nyeadzã lumea, tsi-l fatsi omlu s-nu moarã;
23: apã di ploai = tsi curã shi s-cheari ca apa di ploai; zboarã goali tsi nu-ahãrzescu tsiva;
24: apã di trandafil = (i) apã tu cari s-aflã tuchitã (cu hirbearea) luguria tsi da anjurizmã tu trandafili; apã tu cari s-bagã amolj trandafili tra s-lã easã anjurizma shi s-intrã tu apã (tra s-u facã apa s-anjurzeascã mushat); ghiulsu, ghiuleapi; (ii) om multu curat la suflit, nistipsit, tsi nu shtii s-facã lãets; apã di lituryii;
25: nj-fac apa-atsea groasã = mi cac;
26: nj-fac apa; nj-fac apa-atsea suptsãrea; nj-fac apa-atsea minuta = mi chish;
27: portu apã a mortsãlor = slãghii multu; nu nj-armasi multu chiro s-bãnedz;
28: l-bãgã pri api-lj = lu nduplicã;

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

ghiulsu

ghiulsu (ghĭúl-su) sn ghiulsuri (ghĭúl-surĭ) – luguria tsi da anjurizma mushatã, scoasã dit lilicili di trandafilã (cu hirbearea sh-amisticarea-a ljei cu apã; apã di tradafilã; ghiuleapi
{ro: apa de trandafir}
{fr: eau de rose}
{en: rose water}
ex: ghiulsu di trandafli (apã di trandafilã); cu moscu shi cu ghiulsu

§ ghiuleapi/ghiuleape (ghĭu-leá-pi) sf pl(?) – (unã cu ghiulsu)
ex: chica tu oclji ca yitrii ghiuleapea; bãga pit stranji ghiuleapi ca s-li afireascã di muljitsã

§ ghiuleabiu (ghiu-lea-bíŭ) adg ghiuleabii/ghiuleabie (ghiu-lea-bí-i), ghiuleabii (ghiu-lea-bíĭ), ghiuleabii (ghiu-lea-bíĭ) – tsi easti ca un trandafil (la fatsã, la hromã, tu mushuteasã, etc.); trandafiliu, trandaflish, trandafiljat, pembe
{ro: trandafiriu}
{fr: rose}
{en: rosy}
ex: dauã meari ghiuleabii (aroshi ca trandafila)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

trandafil

trandafil (tran-dá-filŭ) sm trandafilj (tran-dá-filjĭ) – numã datã la ma multi turlii di lãludz-arburits, cu truplu tsi poati s-creascã ndreptu cãtrã nsus, si s-tragã azvarna icã si sã ngãrlimã di alti planti, cu schini pri trup, alumãchi i frãndzã (adrati di ma multi frãndzã ma njits), criscuts di om tu grãdinã trã mushatili lilici cu multili hromati tsi li scoati (aroshi, albi, galbini, etc.), tsi anjurzescu multu mushat (dit cari s-adarã un moscu multu cãftat), sh-cu fructi aroshi-purtucalishi, cãrnoasi tu cari s-aflã multi simintsã piroasi; trandaflu, trandafiljeu, trandafljauã, trandafir;
(expr: apã di trandafil = curat)
{ro: trandafir (arbust)}
{fr: rosier}
{en: rose bush}
ex: avem tu grãdina-a noastrã multsã trandafilj; di schin trandafil sh-di trandafil schin; nu-i trandafil fãrã schin

§ trandaflu (tran-dá-flu) sm trandaflji (tran-dá-flji) – (unã cu trandafil)

§ trandafiljeu (tran-da-fi-ljĭéŭ) sm trandafiljei (tran-dá-fi-ljĭéĭ) – (unã cu trandafil)

§ trandafljeu (tran-da-fljĭéŭ) sm trandafljei (tran-dá-fljĭéĭ) – (unã cu trandafil)

§ trandafir1 (tran-dá-firŭ shi tran-da-fírŭ) sm trandafiri (tran-dá-firĭ shi tran-da-firĭ) – (unã cu trandafil)

§ trandafilã (tran-dá-fi-lã) sf trandafili/trandafile (tran-dá-fi-li) – lilicea faptã di-un trandafil; trandaflã, trandafiljauã, trandafljauã, trandafir; rujã
{ro: trandafir (floare)}
{fr: rose}
{en: rose}
ex: albã ca neaua, aroshi ca trandafila sh-lishoarã-minutã ca nã fliturã; trandafila anjurzeashti mushat; trandafilã io va-ts pitrec; trandafila cu pãlj multi; lj-ded nã trandafilã albã; feci dultsi di trandafili (dultseatsã di trandafili)

§ trandaflã (tran-dá-flã) sf tranda-fli/trandafle (tran-dá-fli) – (unã cu trandafilã)
ex: lji si urixi nã trandaflã shi-lj dzãsi s-lj-arupã shi s-lj-aducã unã; tu loc di bãlidz, avea vasilcadz, trandafli shi garoafli

§ trandafiljauã (tran-da-fi-ljĭá-ŭã) sf trandafiljei (tran-dá-fi-ljĭéĭ) – (unã cu trandafilã)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn