DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

apã

apã (á-pã) sf api/ape (á-pi) – luguria tsi curã tu-arãuri, tsi s-aflã tu-amari, di cari suntu adrati chicutli di ploai, etc.; arucutã;
(expr:
1: s-dutsi ntr-apã (ntri-apã) = s-dutsi s-lja (s-aducã) apã (di-aradã trã beari, di la shoput, fãntãnã, etc.);
2: apa yini mari = s-umflã arãulu, s-vearsã arãulu, multi ori dupã unã ploai mari;
3: hiu tut apã; mi feci (mi-adrai) apã = am asudatã multu;
4: ved tu tsi api s-ascaldã = shtiu tu tsi catastasi s-aflã, shtiu tsi mindueashti;
5: ãnj yini sh-a njia apã la moarã = nj-yini sh-a njia arada s-hiu mari, s-u-am putearea s-fac cum voi;
6: lj-ljau apa di la moarã = l-fac s-nu mata poatã s-adarã tsiva;
7: nj-alasã gura apã; nj-alasã limba apã n gurã (trã tsiva) = am mari orixi, mirachi, trã tsiva;
8: apã nvets; nvets cu lingura, ca apa = nvets multu ghini;
9: foc sh-apã-lj si dutsi gura = shtii tuti, zburashti multi sh-li dzãtsi multu ghini;
10: lja lupata nã apã = u pati;
11: mi duc dupã apa-a lui = fac ashi cum va el;
12: moashi, di-atsea tsi tsãni (tsi ngljatsã) apili = moashi dit pãrmiti, gioanã, mãyistrã);
13: apa, apili-a lui = huea, huili a lui;
14: mi lja apa = mi lja azvarna, mi pindzi s-fac tsiva cu-arãdearea, cu minciuna;
15: adar guva tu-apã = geaba l-fac un lucru cã nu-adar vãrã hãiri, nu-adar tsiva; u-adar hãrdalã;
16: apã acrã = apã dit loc cu sãruri lugursiti buni trã stumahi shi sãnãtatea-a omlui;
17: apã crehtã = apã aratsi sh-proaspitã;
18: apã alãcitã = apã mintitã, murdarã shi tulburi;
19: apã stãtutã; apã tsi doarmi = apã dit bãltsã tsi sta tu-un loc cã nu-ari pri iu s-curã;
20: apã di lituryii = om cu suflitlu curat, fãrã stepsu, nistipsit;
21: apã nigritã; apã ninchisitã = apã dit pãrmiti, loatã di la izvur (shoput), ninti ca s-yinã cariva sh-ninti ca s-da soarili; tu pirmithi: apã nipusputitã di vãrnu sh-cari, cãndu u lja i u bea, gionili-aleptu, nu mata scoati un zbor;
22: apã athanatã; apã yii; apã di banã = apã dit pãrmiti tsi ntinireashti, tsi nyeadzã lumea, tsi-l fatsi omlu s-nu moarã;
23: apã di ploai = tsi curã shi s-cheari ca apa di ploai; zboarã goali tsi nu-ahãrzescu tsiva;
24: apã di trandafil = (i) apã tu cari s-aflã tuchitã (cu hirbearea) luguria tsi da anjurizmã tu trandafili; apã tu cari s-bagã amolj trandafili tra s-lã easã anjurizma shi s-intrã tu apã (tra s-u facã apa s-anjurzeascã mushat); ghiulsu, ghiuleapi; (ii) om multu curat la suflit, nistipsit, tsi nu shtii s-facã lãets; apã di lituryii;
25: nj-fac apa-atsea groasã = mi cac;
26: nj-fac apa; nj-fac apa-atsea suptsãrea; nj-fac apa-atsea minuta = mi chish;
27: portu apã a mortsãlor = slãghii multu; nu nj-armasi multu chiro s-bãnedz;
28: l-bãgã pri api-lj = lu nduplicã;

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

canoni2/canone

canoni2/canone (ca-nó-ni) sf canonj (ca-nónjĭ) –
1: armã di polim tsi lucreadzã cu bãruti, cu cari s-aminã diparti topi i ghiuledz (cari, cãndu cad sh-plãscãnescu pri loc, aspargu lucri i vatãmã oaminj);
2: topa i ghiulelu aminat di-aestã armã; topã, ghiulei, ghiule
{ro: tun; obuz}
{fr: canon; obus}
{en: canon; shell}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

ghiule

ghiule (ghiu-lé) sn ghiuledz (ghiu-lédzĭ) – topa arcatã di unã canoni tu chirolu di polim, cari plãscãneashti cãndu cadi pri loc sh-aspardzi lucri i vatãmã lumi; ghiulei, vol, topã, canoni
{ro: obuz, bombă}
{fr: obus}
{en: shell, bomb}
ex: va portsã ghiuledz (topi trã canoni), o, calu-a meu

§ ghiulei (ghiu-lé-i) sn ghiuleli (ghiu-lé-li) – (unã cu ghiule)
ex: arucã ghiulelili pãnã la noi; easti greu ca ghiuleea

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

ghiulsu

ghiulsu (ghĭúl-su) sn ghiulsuri (ghĭúl-surĭ) – luguria tsi da anjurizma mushatã, scoasã dit lilicili di trandafilã (cu hirbearea sh-amisticarea-a ljei cu apã; apã di tradafilã; ghiuleapi
{ro: apa de trandafir}
{fr: eau de rose}
{en: rose water}
ex: ghiulsu di trandafli (apã di trandafilã); cu moscu shi cu ghiulsu

§ ghiuleapi/ghiuleape (ghĭu-leá-pi) sf pl(?) – (unã cu ghiulsu)
ex: chica tu oclji ca yitrii ghiuleapea; bãga pit stranji ghiuleapi ca s-li afireascã di muljitsã

§ ghiuleabiu (ghiu-lea-bíŭ) adg ghiuleabii/ghiuleabie (ghiu-lea-bí-i), ghiuleabii (ghiu-lea-bíĭ), ghiuleabii (ghiu-lea-bíĭ) – tsi easti ca un trandafil (la fatsã, la hromã, tu mushuteasã, etc.); trandafiliu, trandaflish, trandafiljat, pembe
{ro: trandafiriu}
{fr: rose}
{en: rosy}
ex: dauã meari ghiuleabii (aroshi ca trandafila)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

giuphane

giuphane (gĭup-ha-né) sm giuphanedz (gĭup-ha-nédzĭ) – numã tsi s-da trã bãruti shi armili tsi au bãruti (ca, bunãoarã, curshunjli, ghiuledzlji, topili, etc.); loclu (binaea) iu s-tsãni bãrutea (topili i tuti armili cu bãruti)
{ro: muniţie, arsenal}
{fr: munitions, arsénal}
{en: ammunition, arsenal}
ex: s-arsi giuphanelu (loclu iu s-afla bãrutea, gãgoashili, etc.)

§ tophani/tophane (?tóp-ha-ni?) sf pl(?) – (unã cu giuphane)
ex: lucreadzã la tophani shi dzua shi noaptea

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

molitsã

molitsã (mó-li-tsã) sf molitsã (mó-li-tsã) – numã datã la ma multi turlii di flituri njits di noaptea cari s-hrãnescu (priningã alti lucri) cu stranjili di lãnã (di veshtu) din casã; muljitsã, moltsã, mulitsã
{ro: molie}
{fr: mite}
{en: moth}

§ moltsã (mól-tsã) sf moltsã (mól-tsã) – (unã cu molitsã)
ex: stranji mãcati di moltsã

§ mulitsã (mu-lí-tsã) sf mulitsã (mu-lí-tsã) – (unã cu molitsã)
ex: intrã mulitsa n veshturi

§ muljitsã (mu-ljí-tsã) sf muljitsã (mu-ljí-tsã) – (unã cu molitsã)
ex: tra s-afirim di muljitsã stranjili di veshtu bãgãm pit nãsi ghiuleapi

§ muljitsedz1 (mu-lji-tsédzŭ) (mi) vb I muljitsai (mu-lji-tsáĭ), muljitsam (mu-lji-tsámŭ), muljitsatã (mu-lji-tsá-tã), muljitsari/muljitsare (mu-lji-tsá-ri) – intrã mulitsa sh-mãcã dit un stranj; multsedz
{ro: fi atins de molie}
{fr: être atteint par les mites}
{en: be eaten by moth}
ex: muljitsarã stranjili; lji si muljitsarã tuti stranjili

§ muljitsat1 (mu-lji-tsátŭ) adg muljitsatã (mu-lji-tsá-tã), muljitsats (mu-lji-tsátsĭ), muljitsa-ti/muljitsate (mu-lji-tsá-ti) – (stranj) tsi easti mãcat di muljitsã; multsat
{ro: atins de molie}
{fr: atteint par les mites}
{en: eaten by moth}
ex: suntu muljitsati tuti cãmeshli, va si s-arupã

§ muljitsa-ri1/muljitsare (mu-lji-tsá-ri) sf muljitsãri (mu-lji-tsắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu un stranj easti mãcat di muljitsã; multsari
{ro: acţiunea de a fi atins de molie}
{fr: action d’être atteint par les mites}
{en: action of being eaten by moth}

§ multsedz1 (mul-tsédzŭ) (mi) vb I multsai (mul-tsáĭ), multsam (mul-tsámŭ), multsatã (mul-tsá-tã), multsari/multsare (mul-tsá-ri) – (unã cu muljitsedz1)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

schizedz

schizedz (schi-zédzŭ) vb I schizai (schi-záĭ), schizam (schi-zámŭ), schizatã (schi-zá-tã), schizari/schizare (schi-zá-ri) – talj (di-aradã cu-unã singurã aguditurã) unã cumatã dit un lucru (trup di om, alumãchi dit-un arburi, etc.); talj, disic, hrãshtuescu (caplu), shcurtedz (caplu-a unui om)
{ro: reteza}
{fr: couper, trancher}
{en: cut off, sever}
ex: nã frãmturã di ghiulea lj-ari schizatã ciciorlu

§ schizat (schi-zátŭ) adg schizatã (schi-zá-tã), schizats (schi-zátsĭ), schizati/schizate (schi-zá-ti) – tsi easti disicat tu cumãts; tsi-lj s-ari tãljatã unã cumatã (di-aradã cu-unã singurã aguditurã); tãljat, disicat
{ro: retezat}
{fr: coupé, tranché}
{en: cut off, severed}
ex: arburlji furã schizats (aruptsã, disicats) di la-arãdãtsinã di furtunã

§ schizari1/schizare (schi-zá-ri) sf schizãri (schi-zắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu sã schizeadzã un lucru; tãljari, disicari
{ro: acţiunea de a reteza; retezare}
{fr: action de couper, de trancher}
{en: action of cutting off, of severing}

§ schizari2/schizare (schi-zá-ri) sf schizãri (schi-zắrĭ) – cumatã multu njicã shi suptsãri tsi ari ishitã (cãdzutã i armasã) di la un lucru tsi s-ari schizatã (disicatã, bunãoarã, ca lemnul); ashclji, anghidã, surtsel, luschidã, lutseatrã, licãturã, pilicudã, scãrpã, scãrpoaci, shcãrpã, mindzalji, minutsalji, mintsalji, spitsã, gãgi; (fig: schizari = om tsi lu-ari caplu greu, tsi nu-aducheashti lishor, glarecicu, tsi nu shtii si s-poartã tu lumi, badzarã)
{ro: aşchie}
{fr: copeau, morceau de boi fendu}
{en: splinter, chip}
ex: apreasim foclu cu schizãri (luschidz) di chin; sh-easti multu schizari (badzarã)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã