DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

ayitã

ayitã (a-yí-tã) sf ayiti/ayite (a-yí-ti) – arburic cu truplu tsi s-tradzi-azvarna pri loc (sh-tr-atsea, tra s-creascã cãtrã nsus, si ngãrlimã di alti planti i dãrmi plãntati tu loc), cu arãdãtsinã vãrtoasã, dit cari es lumãchitsili cu frãndzã mãri hãrãxiti, shi fructili (arapuni di-auã, dit cari s-adarã yinlu); yitã, yiti, ayitsã, yitsã, aghitã, ghitã, ghiti, aghitsã, ghitsã, climã, climatã, luzincã;
(expr: lacrimã di-ayitã = dzama tsi easi dit truplu di-ayitã)
{ro: viţă de vie}
{fr: (pied de) vigne}
{en: vine}
ex: nã ayitã cu-un arapuni di-auã; plãndzea ca ayita dit ayinji

§ yitã (yí-tã) sf yiti/yite (yí-ti) – (unã cu ayitã)
ex: videts, yiti nãscu di tru loc

§ yiti/yite (yí-ti) sf pl(?) – (unã cu ayitã)
ex: sum yitea ngãlbinitã; lishor cum yitea lãcrimeadzã; ari nã yiti tsi aumbreadzã uborlu tut; s-uscã yitea di-acasã

§ ayitsã (a-yí-tsã) sf ayitsi/ayitse (a-yí-tsi) – (unã cu ayitã)

§ yitsã (yí-tsã) sf yitsi/yitse (yí-tsi) – (unã cu ayitã)

§ aghitã (a-ghí-tã) sf aghiti/aghite (a-ghí-ti) – (unã cu ayitã)

§ ghitã (ghí-tã) sf ghiti/ghite (ghí-ti) – (unã cu ayitã)
ex: ca ghita s-ti nvãrlighedz

§ ghiti/ghite (ghí-ti) sf ghiti/ghite (ghí-ti) – (unã cu ayitã)
ex: tãljash ghitea tu-atsea dzuã; ghitea easti ncãrcatã cu-auã

§ aghitsã (a-ghí-tsã) sf aghitsi/aghitse (a-ghí-tsi) – (unã cu ayitã)

§ ghitsã (ghí-tsã) sf ghitsi/ghitse (ghí-tsi) – (unã cu ayitã)

§ ayinji/ayinje (a-yí-nji) sf ayinj (a-yínjĭ) – loc iu omlu ari siminatã ayiti tra s-creascã shi s-facã auã; yinji; sad;
(expr:

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

climã2

climã2 (clí-mã) sf climati/climate (clí-ma-ti) –
1: arburic cu truplu tsi s-tradzi-azvarna pri loc (sh-tr-atsea si ngãrlimã di alti planti i dãrmi plãntati tu loc), cu arãdãtsinã vãrtoasã, dit cari es lumãchitsili cu frãndzã mãri hãrãxiti, shi fructili (arapuni di-auã);
2: unã soi di brats suptsãri, moali sh-multu lungu, tsi easi dit unã plantã (ca, bunãoarã, ayita di-ayinji), cu cari planta s-acatsã i sã ngãrlimã di alti planti i lucri (ca pari, sturi, dãrmi, etc.) tra si sta mproastã; climatã, luzincã, ayitã, yitã, yiti, ayitsã, yitsã, aghitã, ghitã, ghiti, aghitsã, ghitsã; curpan, curpin, scrupen
{ro: viţă de vie}
{fr: (cep de vigne, sarment}
{en: vine}

§ climatã (clí-ma-tã) sf climati/climate (clí-ma-ti) [pistipsim cã singularlu “climatã” yini di la pluralu “climati”, a singularlui “climã” di ma nsus] – (unã cu climã2)

§ climãtsidã (cli-mã-tsí-dã) sf climãtsidi/climãtside (cli-mã-tsí-di) – ayitã uscatã
{ro: viţă de vie uscată}
{fr: sarment de vigne séché}
{en: dead vine}

§ climãtãryeauã (cli-mã-tãr-yĭá-ŭã) sf climãtãryei (cli-mã-tãr-yĭeĭ) –
1: numã tsi s-da la ndoi arburits cu truplu subtsãri tsi sã ngãrlimã di alti planti limnoasi (ca, bunãoarã, ayita, clima, etc.) tra si sta mproastã;
2: numã tsi s-da la ndauã turlii di planti tsi s-trag azvarna shi si ngãrlimã, cu frãndzã compusi sh-lilici mãri, albi-viniti, adunati tu arapuni;
3: unã soi di brats suptsãri, moali sh-multu lungu, tsi easi dit unã plantã (ca, bunãoarã, ayita di-ayinji), cu cari planta s-acatsã i sã ngãrlimã di alti planti i lucri (ca pari, sturi, dãrmi, etc.) tra si sta mproastã;
4: lucrul (multi ori ca unã soi di cubei) pri cari s-ari ascãlnatã (acãtsatã, anvãrligatã) unã plantã cu curpani; climãturyeauã, climãtureauã, clivãtãreauã; climã, climatã, luzincã, ayitã, yitã, yiti, ayitsã, yitsã, aghitã, ghitã, ghiti; curpan, curpin, scrupen
{ro: curpen, boltă de viţă}
{fr: sarment, treille}
{en: tendril, climbing vine, vine arbour}

§ climãtãreauã (cli-mã-tã-reá-ŭã) sf climãtãrei (cli-mã-tã-reĭ) – (unã cu climãtãryeauã)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

luzincã

luzincã (lu-zín-cã) sf luzintsi/luzintse (lu-zín-tsi) –
1: arburic cu truplu tsi s-tradzi-azvarna pri loc (sh-tr-atsea si ngãrlimã di alti planti i dãrmi plãntati tu loc), cu arãdãtsinã vãrtoasã, dit cari es lumãchitsili cu frãndzã mãri hãrãxiti, shi fructili (arapuni di-auã);
2: unã soi di brats suptsãri, moali sh-multu lungu, tsi easi dit unã plantã (ca, bunãoarã, ayita di-ayinji), cu cari planta s-acatsã i sã ngãrlimã di alti planti i lucri (ca pari, sturi, dãrmi, etc.) tra si sta mproastã; climã, climatã, ayitã, yitã, yiti, ayitsã, yitsã, aghitã, ghitã, ghiti, aghitsã, ghitsã; curpan, curpin, scrupen
{ro: viţă de vie}
{fr: (pied, cep de vigne, sarment}
{en: vine}
{ro: viţă de vie}
{fr: (pied de) vigne}
{en: vine}
ex: ai luzincã (ayitã) tu ubor

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

minghet

minghet (min-ghĭétŭ) adg minghetã (min-ghĭé-tã), minghets (min-ghĭétsĭ), mingheti/minghete (min-ghĭé-ti) – tsi imnã, s-poartã shi fatsi tuti lucrili peanarga; tsi easti moali, cãteanjor shi isih tu purtari; evashcu
{ro: domol}
{fr: lent, paisible}
{en: slow, peaceful}
ex: nu voi s-lu ved omlu minghet (evashcu)

§ minghitsãlji/minghitsãlje (min-ghi-tsắ-lji) sf pl(?) – harea tsi u-ari atsel tsi easti minghet di li fatsi lucrili peanarga
{ro: încetineală}
{fr: lenteur}
{en: slowness}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

prucuyitsã

prucuyitsã (pru-cu-yí-tsã) sf prucuyitsã (pru-cu-yí-tsã) – lãngoari mulipsitoari (tsi s-lja di la om la om, ma multili ori mash nãoarã tu banã), di-aradã di njits, tsi s-apuni cu dãmtsi-aroshi pi trup
{ro: pojar}
{fr: éruption rubéolique; rougeole}
{en: measles}
ex: ficiorlu scoasi prucuyitsã

§ purcuyitsã (pur-cu-yí-tsã) sf purcuyitsã (pur-cu-yí-tsã) – (unã cu prucuyitsã)

§ pruhughitsã (pru-hu-ghí-tsã) sf pruhughitsã (pru-hu-ghí-tsã) – (unã cu prucuyitsã)
ex: dzãcurã tuts di pruhuyitsã, tora nu-au gailei

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

pungã

pungã (pún-gã) sf pundzi/pundze (pún-dzi) – soi di sac njic di mãnã (faptu di cheali, pãndzã, carti, plasticã, etc.) tu cari omlu tsãni (tra s-poartã cu el) lucri njits (ca pãradz, cljei, etc.); chesã; (fig:
1: pundzã (pl) = mãdular di-a bãrbatlui tsi s-aflã ca unã pungã sum putsã; coalji, boashi, toapi, aroambi, hãrhãndealji, gortsã; expr:
2: s-vearsã n pundzi = aushashti, scadi la trup di itia-a ilichiiljei i di-unã lãngoari ca hernia, sãlãghirea, etc.;
3: ãlj suflã draclu tu pungã = easti multu oarfãn;
4: u-ari punga groasã = easti avut, ari multsã paradz tu pungã;
5: tindi-ti pãnã iu ts-agiundzi punga = s-nu-aspardzi ma multsã paradz tsi ai (tu pungã);
6: adarã nã pungã noauã = s-tsã fats pungã noauã tra s-ai iu s-badz pãradzlji tsi nu va-lj ljai!;
7: lucreadzã cu pungã xeanã = lucreadzã cu paradz loats borgi;
8: mi fac cu punga di gushi = mi-amintu cu paradz;
9: nj-si fatsi gura pungã = dupã tsi mãc yimishi acri sh-agri dit pãduri, ca agru-meari, agru-gortsã i coarni bunãoarã, aduchescu cum chealea din gurã nji s-adunã, nj-si strãndzi;
10: di-afoarã hilj di amirã, sh-tu pungã nu-ari pãrã = zbor tsi s-dzãts tr-atsel cari, cu tuti cã easti oarfãn sh-nu-ari tsiva, va si s-aspunã tu lumi arhundu cu nvishtearea, purtarea shi s-cãmãrusirea)
{ro: pungă}
{fr: poche, bourse}
{en: purse, bag, pouch}
ex: vinji cu punga mplinã di flurii; nu lj-armasi nitsi pindarã tru pungã; ficiorlji nu s-fac cu punga di gushi
(expr: nu s-amintã cu paradz); vãrnu nu s-fatsi avut, cara nu s-vearsã punga striinã tu a lui; chirdui punga; doi grosh ãlj da dit pungã; bati muljarea, ãsh bati caplu, cari sh-bati mula, ãsh bati punga; gioacã cu punga striinã
(expr: gioacã cu paradz xenj); lj-avea suflatã draclu tu pungã
(expr: s-avea faptã dip oarfãn); s-adari nã pungã noauã
(expr: s-tsã fats pungã noauã tra s-ai iu s-badz pãradzlji tsi pistipseshti cã va tsã-lj da…)

§ punghitsã (pun-ghí-tsã) sf punghitsã (pun-ghí-tsã) – pungã njicã
{ro: pungă mică}
{fr: petite bourse}
{en: small purse}

§ pungar (pun-gárŭ) sn pungari/pungare (pun-gá-ri) – pungã di cheali i fuscã tu cari picurarlji sh-poartã lucri ca, di-aradã, sturnarea, easca shi amnarea; cãrniciu, cãrneciu, cljitor, ncljitor, pungã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn