|
|
ghiocu
RO:roib - cal brun-roşcat … Dictsiunar Armãn-Romãn Data DB:35199>2014-05-14 22:31:05.570143 »
ghioc
ghioc (ghĭócŭ) sm ghiots (ghĭótsĭ) – cal cu perlu tsi da ca pi-arosh, ca hroma-a cãstãnjiljei; duri, durin, aroibu, culcu, alge
{ro: roib}
{fr: cheval à selle rougeâtre}
{en: bay horse}
ex: pri cal ghioc sh-alãga; sta ncãlar pri ghioc (aroibu); haidi, ghioc (alge), lja-u-arãvani; cãlari pri ghiots
alge
alge (al-gĭé) sm algeadz (al-gĭádzĭ) – cal tsi easti cu perlu arosh icã di hroma-a cãstãnjiljei; aroibu, duri, durin, ghioc, culcu
{ro: roib}
{fr: cheval châtain}
{en: bay horse}
ex: sots am algelu (durilu); nji psusi algelu (aroibul)
arivani/arivane
arivani/arivane (a-ri-vá-ni) sf arivãnj (a-ri-vắnjĭ) – imnarea-a calui cu cicioarili di-unã parti (di nastãnga i di nandreapta) tsi s-minã deadun, tu idyiul chiro; arãvani, rivani
{ro: buiestru}
{fr: amble}
{en: amble}
ex: calu-aestu ari arivani bunã; el si s-ducã arivãnj; cal bitãrnu nu si nveatsã arivani
§ arãvani/arãvane (a-rã-vá-ni) sf arãvãnj (a-rã-vắnjĭ) – (unã cu arivani)
ex: haidi, ghioc, lja-u-arãvani
§ rivani2/rivane (ri-vá-ni) sf rivãnj (ri-vắnjĭ) – (unã cu arivani)
ex: caljlji tuts imnã rivani
§ arvanliu (ar-van-líŭ) sm, sf, adg arvanlii/arvanlie (ar-van-lí-i), arvanlii (ar-van-líĭ), arvanlii (ar-van-líĭ) – cal tsi imnã arivani
{ro: (cal) buiestraş}
{fr: (cheval) qui va à l’amble}
{en: (horse) who walks amble}
§ arivanlã (a-ri-van-lắ) sm, sf, adg arivanlãtcã (a-ri-van-lắt-cã), arivanladz (a-ri-van-ládzĭ), arivanlãttsi/arivanlãttse (a-ri-van-lắt-tsi) – (unã cu arvanliu)
§ arivanlãtcu (a-ri-van-lắt-cu) sm, sf, adg arivanlãtcã (a-ri-van-lắt-cã), arivanlãttsi (a-ri-van-lắt-tsi), arivanlãttsi/arivanlãttse (a-ri-van-lắt-tsi) – (unã cu arvanliu)
aroibu
aroibu (a-róĭ-bu) sm (shi adg) aroighi (a-róĭ-ghi) – cal tsi easti cu perlu arosh icã di hroma-a cãstãnjiljei; duri, durin, ghioc, culcu, alge
{ro: roib, roşcat}
{fr: cheval alezan}
{en: bay horse, of chestnut color}
ex: ncalicã aroibul (calu di hroma-a cãstãnjiljei)
cal1
cal1 (cálŭ) sm calj (cáljĭ) – pravdã imirã di casã cu cari oaminjlji trag amãxili icã u ncalicã tra s-lji ducã iuva; dupã cum lj-easti hroma i ari alti hãri, calu poati s-lja sh-numa: psar (griv, siv), murgu (amurgu), cil (albu), ghioc (arosh), aroibu (arosh), at (cal mascur), areati (cal mascur, niscuchit), binec (cal di cãvalã), etc.;
(expr:
1: cal di lemnu = ciumagã pri cari ncalicã cilimeanjlji cãndu s-agioacã;
2: nj-gioacã calu = nj-njergu lucrili ambar; u scot naparti; lj-dau di cali a lucrului;
3: cal cu peani, azbuirãtor, cu-areapiti; cal tsi mãcã loclu shi bea niorlji = cal dit pãrmiti, cal multu gioni, cal aumbrat, cal mãyipsit;
4: nj-adun caljlji tu ahuri = nj-tsãn gura ncljisã sh-nu dzãc tsiva;
5: ordzul ãl arã boilji, shi-l mãcã caljlji = zbor tsi s-dzãtsi trã omlu cari fatsi un lucru, cilãstiseashti, l-fatsi lucrul cu tut copuslu tsi-l caftã ma, tu soni, un altu va-lj veadã hãirea;
6: cari, xen cal ãncalicã, n cali discalicã = zbor tsi s-dzãtsi tr-atselj cari nu-sh fac lucrili cu puterli-a lor ma cu puterli-a altor, shi tr-atsea nu va poatã s-lu bitiseascã;
7: calu bun, singur sh-adavdzi orzul = omlu bun si-andoapirã totna pi puterli-a lui, cãndu va s-facã un lucru;
8: a calui nu-lj si mãcã carnea, ma imnaticlu = zbor tsi-lj dzãtsi a omlui ta s-acumprã un lucru mash trã hãrli tsi va lu-agiutã la ananghea tsi u ari, nu tr-atseali hãri tsi nu va lu-agiutã;
9: calu psohi, mushtili lu-ascuchi = lumea nu ti tinjiseashti cãndu nu mata ai puteari s-fatsi tsiva, ma va sh-arãdã di tini;
10: di pri cal, pri gumar = zbor tsi s-dzãtsi tr-atselj tsi-alasã un lucru bun ti un lucru slab cãndu minduescu cã easti ma ghini;
11: calu tsi-i pischesi nu s-mutreashti la dintsã = cãndu-lj si fatsi unã doarã, omlu nu lipseashti s-lji mutreascã cusurli shi s-lji facã cãtigurii)
{ro: cal, armăsar, murg, etc.}
{fr: cheval, étalon}
{en: horse, stallion}
ex: cal di cãvalã; cal di furtii (trã ncãrcari lucri); cal cu arivani (tsi alagã cu cicioarili di-unã parti deadun); cal shutsãt; cal areati (mascur sh-nishutsãt); cal tsi mãcã loclu sh-bea niorlji
(expr: cal multu gioni, mãyipsit); ncarcã caljlji tuts ca-aeri; suntu la noi multsã calj shi di soi bunã; cari ari cal, nu-ari livadi, shi cari ari livadi, nu-ari cal; lj-gioacã calu
(expr: lj-njardzi ghini, ambar); mash aclo nu-lj gioacã calu
(expr: nu u scoati n cap, naparti); cal tsi mãcã loclu sh-bea niorlji
(expr: cal multu gioni, mãyipsit); alãgam pri calj di lemnu
catsitã
catsitã (cá-tsi-tã) sf catsiti/catsite (cá-tsi-ti) – numã tsi s-da la ma multi turlii di lilici njicã (agru-lilici sh-lilici criscutã di om), tsi sh-u-aduc unã cu-alantã, tsi bãneadzã multsã anj cã au tu loc unã soi di tseapã tu loc, dit cari creashti truplu, cati primãvearã agonja, nituchitã neaua ninga, cu ndauã frãndzã strimti, dit cari easi di-aradã unã singurã lilici (i) njirlã, galbinã, vinitã (manushachi, munahi) icã (ii) albã, ca un cloput aspindzurat, etc.; [tu dictsiunarili-a lor, (i) Papahagi nu-l cunoashti zborlu shi nã da trei noimi di cari nu easti sigur; (ii) Dalametra dzãtsi cã easti unã cu lilicea cunuscutã ca, “ghiocel” pri rumãneashti shi “perce-neige” pri frãntseashti; shi (iii) Mihãileanu dzãtsi cã catsita easti di dauã turlii, cunuscutã ca “yioarã, manushachi” icã “lalei” pri armãneashti, “viorea, toporaş” icã “lalea” pri rumãneashti, shi “scille, violette” icã “tulipe” pri frãntseashti]
{ro: ghiocel; viorea; lalea(?)}
{fr: perce-neige; violette; tulipe(?)}
{en: snow drop; violet; tulip(?)}
ex: catsitili (yiorli) tu Martsu es; fure-sh cã ti fats, Dumnicã catsitã (yioarã, musahi) di primvearã
§ catsidã (cá-tsi-dhã) sf catsidi/catside (cá-tsi-dhi) – (unã cu catsitã)
§ cãtsidã (cã-tsí-dhã) sf cãtsidi/cãtside (cã-tsí-dhi) – (unã cu catsitã)
cul
cul (cúlŭ) adg culã (cú-lã), culj (cúljĭ), culi/cule (cú-li) – hromã (ma multu trã perlu di caprã) tsi da ca pi-arosh amisticat cu bagav, siv; culcu
{ro: roşcat-sein}
{fr: roussâtre-beige}
{en: reddish-beige}
ex: capra-nj culã muri
§ culcu2 (cúl-cu) sm, sf, adg culcã (cúl-cã), cultsã (cúl-tsã), cultsi/cultse (cúl-tsi) – cal tsi easti cu perlu cul i cãstãniu (di hroma-a cãstãnjiljei); hromã tsi da ca pi-arosh amisticat cu bagav, siv; cul, duri, durin, aroibu, ghioc, alge
{ro: roib}
{fr: cheval à selle rougeâtre; roussâtre-beige}
{en: bay horse}
ex: ncalicã culcul (calu cu perlu tsi da ca pi-arosh, durilu, ghioclu)
culeastrandu
culeastrandu (cu-leas-trán-du shi cu-leás-tran-du) sm pl(?) – numã datã la ma multi turlii di lilici di grãdinã icã agru-lilici tsi crescu tu cãmpu, pãduri sh-pãshunjli di la munti, cu frãndzã ntredz tsi crescu dit trup aproapea di-arãdãtsinã shi sta ma multi andicra di trup, sh-cu lilici galbini-purtucalishi-bagavi adunati stog ca schicuri i umbreli; culeatsã
{ro: clopoţei, ciuboţica cucului, ţâţa oii; ori ghiocel(?)}
{fr: campanule, primevère, digitale; ou perce-neige(?)}
{en: campanula, primula, digitalis; or snowdrop(?)}
ex: tra s-nj-adun culeastrandu
§ culeatsã2 (cu-leá-tsã) sf culets (cu-létsĭ) – (unã cu culeastrandu)
cur2
cur2 (cúrŭ) vb I curai (cu-ráĭ), curam (cu-rámŭ), curatã (cu-rá-tã), curari/curare (cu-rá-ri) – fac si s-chearã murdãrilja (lãvilja, lera, lãtura, etc.) tsi s-aflã pri lucri (cu larea-a lor, cu apa, cu mãna, etc.); scot lucri dit un loc (earbã dit grãdinã, neaua di pri cali, etc.) cã nu voi s-armãnã aclotsi iu suntu (cã-nj fac znjii); scot coaja di pri yimishi (pãtãts, ou, nucã, etc.); scot hirili di la pãstalji (pãstalja di pi fisulj, gãrnutsãli di pri topa di cãlãmbuchi, etc.); spãstrescu, nãscãrsescu, nãschirsescu, anãschirsescu, anischirsescu, cãtãrãsescu, cãtãrisescu;
(expr: mi curai (di tuti) = ascãpai, li ded (tuti))
{ro: curăţa, coji, dezghioca, desfăca (porumbul)}
{fr: nettoyer, peler, éplucher, écosser, égrener}
{en: clean, peel, skin, shell, hull}
ex: curã unglja a calui; li curash pãtãtsli? (lã scoasish coaja-a pãtãtslor?); curãm grãdina di erghi; du-ti s-curi pãstãljli; l-curarã cãlãmbuchilu
§ curat2 (cu-rátŭ) adg curatã (cu-rá-tã), curats (cu-rátsĭ), curati/curate (cu-rá-ti) – tsi-lj s-ari scoasã murdãrilja (lãvilja, lera, lãtura, etc.); tsi-lj s-ari scoasã earba (dit grãdinã), neaua (di pri cali), coaja (di pri yimishi, pãtãts, ou, nucã, etc.); spãstrit, nãscãrsit, nãschirsit, anãschirsit, anischirsit, cãtãrãsit, cãtãrisit
{ro: curăţat, cojit, dezghiocat, desfăcat (porumbul)}
{fr: nettoyé, pelé, épluché, écossé, égrené}
{en: cleaned, peeled, skined, shelled, hulled}
ex: yin curat (limpidi); cucoashi curati (cu coaja scoasã); pãstãlj curati di hiri (dit cari si scoasirã hirili); s-u veadã grãdina curatã di erburi; yipturli eara curati (lji s-avea scoasã lucrili xeani) shi aleapti dupã simintsã
§ curari2/curare (cu-rá-ri) sf curãri (cu-rắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-curã tsiva; spãstriri, nãscãrsiri, nãschirsiri, anãschirsiri, anischirsiri, cãtãrãsiri, cãtãrisiri
{ro: acţiunea de a curăţa, de a coji, de a dezghioca, de a desfăca (porumbul); curăţare, cojire, dezghiocare; desfăcare}
{fr: action de nettoyer, de peler, d’éplucher, d’écosser, d’égrener}
{en: action of cleaning, of peeling, of skinning, of shelling, of hulling}
duri2
duri2 (du-rí) sm (shi adg (mash masculin)) duridz (du-rídzĭ) shi duradz (du-rádzĭ) – cal cu perlu arosh (icã di hroma-a cãstãnjilor), durin, aroibu, ghioc, culcu, alge
{ro: roib, roşcat}
{fr: cheval bai, châtain}
{en: bay horse, of chestnut color}
ex: ncalicã-ts durilu (aroibul); cal cu perlu duri (di hroma-a cãstãnjiljei)
§ durin (du-rínŭ) adg durinã (du-rí-nã), durinj (du-rínjĭ), durini/durine (du-rí-ni) – (unã cu duri2)
ex: calj durinj (di hroma-a cãstãnjiljei)
fludã
fludã (flú-dã) sf fludz (flúdzĭ) – coaja (chealea, peaja, etc.) suptsãri cu cari s-acoapirã un lucru ca, bunãoarã: coaji (di mer, di tseapã, etc.), cãjoalji (di nucã, etc.), gãoaci (di ou), aspru (di pescu), ljushpã (di nipãrticã), gãoalji, burlidã, etc.
{ro: pieliţă, coaje, scoarţă}
{fr: pelure, coquille, écale, écorce, écaille de poisson}
{en: skin (of fruits), shell, bark (of trees), scale (of fish)}
§ xifludyipsescu (csi-flud-yip-sés-cu) (mi) vb IV xifludyipsii (csi-flud-yip-síĭ), xifludyipseam (csi-flud-yip-seámŭ), xiflud-yipsitã (csi-flud-yip-sí-tã), xifludyipsiri/xifludyipsire (csi-flud-yip-sí-ri) – scot coaja (cãjoalja, gãoacea, asprul, ljushpa, etc.) tsi-acoapirã un lucru; xifludyisescu, xispirsescu
{ro: dezghioca}
{fr: écaler, écosser, péler, éplucher}
{en: husk, hull, pod, shell, bark, skin, peel}
§ xifludyipsit (csi-flud-yip-sítŭ) adg xifludyipsitã (csi-flud-yip-sí-tã), xifludyipsits (csi-flud-yip-sítsĭ), xifludyipsi-ti/xifludyipsite (csi-flud-yip-sí-ti) – (lucru) tsi-lj s-ari scoasã coaja (cãjoalja, gãoacea, asprul, ljushpa, etc.) tsi lu-acoapirã; xifludyisit, xispirsit
{ro: dezghiocat}
{fr: écalé, écossé, pélé, épluché}
{en: husked, hulled, podded, shelled, barked, skinned, peeled}
§ xifludyipsiri/xifludyipsire (csi-flud-yip-sí-ri) sf xifludyipsiri (csi-flud-yip-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu-s xifludyipseashti un lucru; xifludyisiri, xispirsiri
{ro: acţiunea de a dezghioca; dezghiocare}
{fr: action d’écaler, d’écosser, de péler, d’éplucher}
{en: action of husking, of hulling, of podding, of shelling, of barking, of skinning, of peeling}
§ xifludyisescu (csi-flud-yi-sés-cu) (mi) vb IV xifludyisii (csi-flud-yi-síĭ), xifludyiseam (csi-flud-yi-seámŭ), xifludyisitã (csi-flud-yi-sí-tã), xifludyisiri/xi-fludyisire (csi-flud-yi-sí-ri) – (unã cu xifludyipsescu)
§ xifludyisit (csi-flud-yi-sítŭ) adg xifludyisitã (csi-flud-yi-sí-tã), xifludyisits (csi-flud-yi-sítsĭ), xifludyisiti/xifludyisite (csi-flud-yi-sí-ti) – (unã cu xifludyipsit)