DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti ; Zboarã: Di iutsido; (cama multi...)

ghioa

ghioa (ghĭo-á) cong – canda, taha, nj-si pari cã, parcã, poati cã, nai putsãn, ghioai, ghioam, ghioea, ghioeam, am, mena
{ro: doar}
{fr: on dirait que, peut être que, (tout) au moins}
{en: maybe, perhaps, only, but, at least, etc.}
ex: si stridz cã ghioa yeaturlu, yini

§ ghioam (ghĭo-ámŭ) cong – (unã cu ghioa)
ex: altu drac, ghioam (canai) cama mastur; ghioam suntu vampiri; ghioam (cã ea) dormu greu

§ ghioai/ghioae (ghĭo-á-i) cong – (unã cu ghioa)

§ ghioea (ghĭo-ĭá) cong – (unã cu ghioa)
ex: ghioea (canda, taha), mi didesh pi ghini

§ ghioeam (ghĭo-ĭámŭ) cong – (unã cu ghioa)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

ananghi/ananghe

ananghi/ananghe (a-nán-ghi) sf anãnghi (a-nắn-ghi) shi anãn-ghiuri (a-nắn-ghĭurĭ) – atsea tsi lipseashti tu-un lucru ca s-hibã ghini adrat (si s-facã ghini, etc.); lipsitã, nivolji, ihtizai, ihtizã, htizã;
(expr: ananghea s-ts-u da = nivolja s-ti-agudeascã; s-ti-agudeascã ananghea)
{ro: nevoie, lipsă, necesitate}
{fr: besoin, nécessité}
{en: lack, necessity}
ex: am mari ananghi (nivolji, ihtizai); cãndu va hii tu ananghi greauã; nu aveam ananghi (ihtizai) di vãrnu; lipseashti trã oarã ananghi (trã cãndu va s-avem ihtizai); ananghea s-ts-u da!
(expr: nivolja s-ti-agudeascã, s-cadã pri tini); tsi anãnghiuri (ihtizadz) ai?; tsi-ai tini ananghi (tsi ti mealã)

§ ananghios (a-nan-ghĭósŭ) adg ananghioasã (a-nan-ghĭŭá-sã), ananghiosh (a-nan-ghĭóshĭ), ananghioasi/ananghioase (a-nan-ghĭŭá-si) – tsi ari ananghi di tsiva i di cariva; tsi-lj lipseashti un lucru; tsi easti lipsit dit-un lucru; tsi lj-adutsi ufelii a unui lucru; lipsit, ofelim
{ro: necesar, util}
{fr: nécessaire, utile}
{en: necessary, useful}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

birbu

birbu (bír-bu) sm birghi (bír-ghi) – (mascur) mushat, bugdan, fudul, pirifan, daitcu, dailean, etc. (fig: birbu = un tsi-arãdi lumea; arãditor, minciunos, calpuzan, bãtãhci, marghiol, etc.)
{ro: mascul mândru}
{fr: beau, fier}
{en: proud male}
ex: oili ambãirarã dupã un birbu (pirifan birbec) calesh; agiumsish birbul a hoarãljei (fig: arãditorlu, bãtãhcilu)

§ birbantu (bir-bán-tu) sm, sf(?), adg [birbantã (bir-bán-tã)?], birbantsã (bir-bán-tsã), [birbanti/birbante (bir-bán-ti)?] – un tsi sh-treatsi bana dupã cum u va el, aspartã sh-pãnghioasã, nu dupã cum u caftã nomurli shi arãdzli tinjisiti a alãntor oaminj; bãrbat tsi lu-arãsescu multu muljerli sh-alagã multu cu eali
{ro: berbant, afemeiat}
{fr: libertin, coureur}
{en: libertine, free-thinker, debauched}

§ birbãntlã-chi/birbãntlãche (bir-bãn-tlắ-chi) sf birbãntlãchi (bir-bãn-tlắchĭ) – purtarea, bana di birbantu; ceapcãnlãchi
{ro: libertinaj, corupţie}
{fr: libertinage}
{en: libertinage}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

caraghios

caraghios (ca-ra-ghĭósŭ) (sm, sf) adg caraghioasã (ca-ra-ghĭŭá-sã), caraghiosh (ca-ra-ghĭóshĭ), caraghioasi/caraghioase (ca-ra-ghĭŭá-si) – om tsi fatsi lumea s-arãdã; om tsi fatsi shicadz; om di cari sh-arãdi shi sh-fatsi pezã lumea; om tsi fatsi lucri ishiti dit arada-a lumiljei; om tsi nu-ari arshini; paljaci, mãscãrã, shicãgi, bashur, bashurcu
{ro: caraghios}
{fr: bouffon, ridicule, drôle}
{en: clown, ridiculous, funny}
ex: easti multu caraghios (shicãgi); tsi escu, caraghioslu-a tãu?

§ caraghiuslãchi/caraghiuslãche (ca-ra-ghĭus-lắ-chi) sf caraghiuslãchi (ca-ra-ghĭus-lắchĭ) – atsea tsi fatsi (caraghioslu) tra s-arãdã (s-facã chefi) lumea
{ro: caraghioslâc}
{fr: bouffonnerie}
{en: clownery}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

carnaval

carnaval (car-na-válŭ) sm fãrã pl – chirolu ninti di pãreasinjli mãri, cãndu laolu dit multi milets dit lumi yiurtisescu ndauã dzãli, cãndu oaminjlji cãntã, gioacã, fac chefi, s-fac tiptili, si nvescu cu stranji caraghioasi, sh-anvilescu fãtsli cu mutsuni, etc.
{ro: carnaval}
{fr: carnaval}
{en: carnival}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

ceapcãn

ceapcãn (cĭap-cắnŭ) sm, sf, adg ceapcãnã (cĭap-cắ-nã), ceapcãnj (cĭap-cắnjĭ), ceapcãni/ceapcãne (cĭap-cắ-ni) – om tsi easti arãu, ponir, cumalindru, vagabondu, etc. shi nu pots s-lji fats besã; tsi easti birbantu sh-lu-ariseashti s-treacã unã banã aspartã sh-pãn-ghioa
{ro: ceapcân, desfrânat}
{fr: vagabond, fripon, vaurien, débauché}
{en: tramp, rogue, rascal, debauched}
ex: nu mi-ariseashti, easti ceapcãn (om arãu)

§ ceapcãnlãchi/ceap-cãnlãche (cĭap-cãn-lắ-chi) sf ceapcãnlãchi (cĭap-cãn-lắchĭ) – hãrli tsi-l fac un om s-hibã ceapcãn; soea di purtari tsi u-ari un om ceapcãn; birbantlãchi
{ro: desfrânare, libertinaj}
{fr: débauche; friponnerie, malignité}
{en: debauchery, roguery}
ex: ceapcãn-lãchea (purtarea di ceapcãn) nu-adutsi numã bunã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

ligucear

ligucear (li-ghu-cĭárŭ) sm liguceari (li-ghu-cĭárĭ) – om tsi-alagã di casã-casã, dzua di anlu nou, nviscut cu stranji caraghioasi, cu unã mutsunã pri fatsã shi chipurici di mesi, cari dzãtsi cãntitsi sh-aspari njitslji; babughear, bubushar, bubair, ischinar, arugucear, rugucear
{ro: căluşar mascat}
{fr: personne travestie qui, le jour de l’an va de porte en porte en recitant quelques verses}
{en: person going disguised, from door to door, on the new year day, reciting some verses}

§ arugucear (a-ru-gu-cĭárŭ) sm, sf arugucearã (a-ru-gu-cĭá-rã), aruguceari (a-ru-gu-cĭárĭ), aruguceari/aruguceare (a-ru-gu-cĭá-ri) – (unã cu ligucear)

§ rugucear (ru-gu-cĭárŭ) sm, sf rugucearã (ru-gu-cĭá-rã), ruguceari (ru-gu-cĭárĭ), ruguceari/ruguceare (ru-gu-cĭá-ri) – (unã cu ligucear)

§ bubushar (bu-bu-shĭárŭ) sm bubushari (bu-bu-shĭárĭ) – (unã cu ligucear) (fig: bubushar = hiintsã dit pãrmiti, scoasã dit mintea-a omlui, cu cari s-aspar njitslji cãndu nu-ascultã, etc.)
ex: yini bubusharlu (fig: hiintsa dit pãrmiti, cu cari s-aspar njitslji) s-vã mãcã

§ bubair (bu-ba-írŭ) sm, sf bubairã (bu-ba-í-rã), bubairi (bu-ba-írĭ) shi bubaireanj (bu-ba-í-reanjĭ), bubairi/bubaire (bu-ba-í-ri) shi bubaireani/bubaireane (bu-ba-í-rea-ni) – (unã cu ligucear)
ex: va mi-adar bubair cu tuti cloputli di oi

§ babu-ghear (ba-bu-ghĭárŭ) sm babugheari (ba-bu-ghĭárĭ) – (unã cu ligucear)

§ ischinar (is-chi-nárŭ) sm ischinari (is-chi-nárĭ) – (unã cu ligucear)
ex: unlu di sots s-adrã ischinar shi altu cãnta cu dairelu

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

manushachi/manushache

manushachi/manushache (ma-nu-shĭá-chi) sf manushachi (ma-nu-shĭáchĭ) – numã tsi s-da la ma multi soiuri di agru-lilici tsi crescu pri cãmpu shi prit pãduri, cari nflurescu primuveara agonja, cari au ca unã soi di tseapã tu loc dit cari creashti un trup cu dauã frãndzã strimti sh-lundzi shi lilici di-unã hromã njirlã, vinitã, trandafilii i albã tsi-anjurzescu mushat; musahi, yioarã, ghioarã; catsitã
{ro: viorea, toporaş}
{fr: violette, scille a deux feuilles}
{en: violet, alpine squill}
ex: trei tumbi di manushachi s-agioacã tu soari; ded a vrutiljei asearã unã tumbã njicã di mushati manushachi

§ musahi/musahe (mu-sá-hi) sf musãhi (mu-sắhĭ) – (unã cu manushachi)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

marghiol

marghiol (mar-ghĭólŭ) adg marghioalã (mar-ghĭŭá-lã), mar-ghiolj (mar-ghĭóljĭ), marghioali/marghioale (mar-ghĭŭá-li) – cari (cu zboarã tsi nu suntu tamam dealihea, arãderi, minciunj, alãvdãri, etc.) caftã s-lu facã (s-lu culãchipseascã) pri un altu tra sã sh-agiungã el scupolu; maryiol, culãchipsitor, calpuzan, colac, tãrtor, arãditor, alãvdãtor, cumalindru, shiret, ponir, pispu, mãlãgar
{ro: linguşitor, şarlatan}
{fr: flatteur, séduisant, adulateur, filou, mariol, trompeur, charlatan}
{en: flatterer, deceitful, swindler, rascal, charlatan}
ex: tsi marghioalã (culãchipsitoari) sh-easti!

§ maryiol (mar-yĭólŭ) adg maryioalã (mar-yĭŭá-lã), maryiolj (mar-yĭóljĭ), maryioali/maryioale (mar-yĭŭá-li) – (unã cu marghiol)
ex: astãndzã hari la maryioali (poniri, mãlãgari)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã