DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

ananghi/ananghe

ananghi/ananghe (a-nán-ghi) sf anãnghi (a-nắn-ghi) shi anãn-ghiuri (a-nắn-ghĭurĭ) – atsea tsi lipseashti tu-un lucru ca s-hibã ghini adrat (si s-facã ghini, etc.); lipsitã, nivolji, ihtizai, ihtizã, htizã;
(expr: ananghea s-ts-u da = nivolja s-ti-agudeascã; s-ti-agudeascã ananghea)
{ro: nevoie, lipsă, necesitate}
{fr: besoin, nécessité}
{en: lack, necessity}
ex: am mari ananghi (nivolji, ihtizai); cãndu va hii tu ananghi greauã; nu aveam ananghi (ihtizai) di vãrnu; lipseashti trã oarã ananghi (trã cãndu va s-avem ihtizai); ananghea s-ts-u da!
(expr: nivolja s-ti-agudeascã, s-cadã pri tini); tsi anãnghiuri (ihtizadz) ai?; tsi-ai tini ananghi (tsi ti mealã)

§ ananghios (a-nan-ghĭósŭ) adg ananghioasã (a-nan-ghĭŭá-sã), ananghiosh (a-nan-ghĭóshĭ), ananghioasi/ananghioase (a-nan-ghĭŭá-si) – tsi ari ananghi di tsiva i di cariva; tsi-lj lipseashti un lucru; tsi easti lipsit dit-un lucru; tsi lj-adutsi ufelii a unui lucru; lipsit, ofelim
{ro: necesar, util}
{fr: nécessaire, utile}
{en: necessary, useful}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

birbu

birbu (bír-bu) sm birghi (bír-ghi) – (mascur) mushat, bugdan, fudul, pirifan, daitcu, dailean, etc. (fig: birbu = un tsi-arãdi lumea; arãditor, minciunos, calpuzan, bãtãhci, marghiol, etc.)
{ro: mascul mândru}
{fr: beau, fier}
{en: proud male}
ex: oili ambãirarã dupã un birbu (pirifan birbec) calesh; agiumsish birbul a hoarãljei (fig: arãditorlu, bãtãhcilu)

§ birbantu (bir-bán-tu) sm, sf(?), adg [birbantã (bir-bán-tã)?], birbantsã (bir-bán-tsã), [birbanti/birbante (bir-bán-ti)?] – un tsi sh-treatsi bana dupã cum u va el, aspartã sh-pãnghioasã, nu dupã cum u caftã nomurli shi arãdzli tinjisiti a alãntor oaminj; bãrbat tsi lu-arãsescu multu muljerli sh-alagã multu cu eali
{ro: berbant, afemeiat}
{fr: libertin, coureur}
{en: libertine, free-thinker, debauched}

§ birbãntlã-chi/birbãntlãche (bir-bãn-tlắ-chi) sf birbãntlãchi (bir-bãn-tlắchĭ) – purtarea, bana di birbantu; ceapcãnlãchi
{ro: libertinaj, corupţie}
{fr: libertinage}
{en: libertinage}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

caraghios

caraghios (ca-ra-ghĭósŭ) (sm, sf) adg caraghioasã (ca-ra-ghĭŭá-sã), caraghiosh (ca-ra-ghĭóshĭ), caraghioasi/caraghioase (ca-ra-ghĭŭá-si) – om tsi fatsi lumea s-arãdã; om tsi fatsi shicadz; om di cari sh-arãdi shi sh-fatsi pezã lumea; om tsi fatsi lucri ishiti dit arada-a lumiljei; om tsi nu-ari arshini; paljaci, mãscãrã, shicãgi, bashur, bashurcu
{ro: caraghios}
{fr: bouffon, ridicule, drôle}
{en: clown, ridiculous, funny}
ex: easti multu caraghios (shicãgi); tsi escu, caraghioslu-a tãu?

§ caraghiuslãchi/caraghiuslãche (ca-ra-ghĭus-lắ-chi) sf caraghiuslãchi (ca-ra-ghĭus-lắchĭ) – atsea tsi fatsi (caraghioslu) tra s-arãdã (s-facã chefi) lumea
{ro: caraghioslâc}
{fr: bouffonnerie}
{en: clownery}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

carnaval

carnaval (car-na-válŭ) sm fãrã pl – chirolu ninti di pãreasinjli mãri, cãndu laolu dit multi milets dit lumi yiurtisescu ndauã dzãli, cãndu oaminjlji cãntã, gioacã, fac chefi, s-fac tiptili, si nvescu cu stranji caraghioasi, sh-anvilescu fãtsli cu mutsuni, etc.
{ro: carnaval}
{fr: carnaval}
{en: carnival}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

ceapcãn

ceapcãn (cĭap-cắnŭ) sm, sf, adg ceapcãnã (cĭap-cắ-nã), ceapcãnj (cĭap-cắnjĭ), ceapcãni/ceapcãne (cĭap-cắ-ni) – om tsi easti arãu, ponir, cumalindru, vagabondu, etc. shi nu pots s-lji fats besã; tsi easti birbantu sh-lu-ariseashti s-treacã unã banã aspartã sh-pãn-ghioa
{ro: ceapcân, desfrânat}
{fr: vagabond, fripon, vaurien, débauché}
{en: tramp, rogue, rascal, debauched}
ex: nu mi-ariseashti, easti ceapcãn (om arãu)

§ ceapcãnlãchi/ceap-cãnlãche (cĭap-cãn-lắ-chi) sf ceapcãnlãchi (cĭap-cãn-lắchĭ) – hãrli tsi-l fac un om s-hibã ceapcãn; soea di purtari tsi u-ari un om ceapcãn; birbantlãchi
{ro: desfrânare, libertinaj}
{fr: débauche; friponnerie, malignité}
{en: debauchery, roguery}
ex: ceapcãn-lãchea (purtarea di ceapcãn) nu-adutsi numã bunã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

ghioa

ghioa (ghĭo-á) cong – canda, taha, nj-si pari cã, parcã, poati cã, nai putsãn, ghioai, ghioam, ghioea, ghioeam, am, mena
{ro: doar}
{fr: on dirait que, peut être que, (tout) au moins}
{en: maybe, perhaps, only, but, at least, etc.}
ex: si stridz cã ghioa yeaturlu, yini

§ ghioam (ghĭo-ámŭ) cong – (unã cu ghioa)
ex: altu drac, ghioam (canai) cama mastur; ghioam suntu vampiri; ghioam (cã ea) dormu greu

§ ghioai/ghioae (ghĭo-á-i) cong – (unã cu ghioa)

§ ghioea (ghĭo-ĭá) cong – (unã cu ghioa)
ex: ghioea (canda, taha), mi didesh pi ghini

§ ghioeam (ghĭo-ĭámŭ) cong – (unã cu ghioa)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã