DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

chipit1

chipit1 (chí-pitŭ) vb I chipitai (chi-pi-táĭ), chipitam (chi-pi-támŭ), chipitatã (chi-pi-tá-tã), chipitari/chipitare (chi-pi-tá-ri) – dau cu dintana (cioclu) pri mãcari (apã) tra s-u-acats shi s-u bag ãn gurã; (fig: mi chipit = mi chipin, mi chipur)
{ro: ciuguli, ciupi mâncarea cu pliscul}
{fr: becqueter, piquer avec le bec}
{en: peck at}
ex: gãljina chipitã pit cuprii; mi chipitai (fig: chipurai) niheamã ma nu-ari gaile

§ chipitat1 (chi-pi-tátŭ) adg chipitatã (chi-pi-tá-tã), chipitats (chi-pi-tátsĭ), chipitati/chipitate (chi-pi-tá-ti) – tsi easti acãtsat sh-bãgat ãn gurã cu cioclu
{ro: care a fost ciugulit, ciupit cu pliscul}
{fr: becqueté, piqué avec le bec}
{en: pecked}

§ chipitari1/chipitare (chi-pi-tá-ri) sf chipitãri (chi-pi-tắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu un lucru easti acãtat cu cioclu (dintana)
{ro: acţiunea de a ciuguli, de a ciupi mâncarea cu pliscul; ciupire}
{fr: action de becqueter, de piquer avec le bec}
{en: action of pecking at}

§ chipitã3 (chí-pi-tã) sf chipiti/chipite – partea lungã sh-chipitoasã tsi s-tindi nãintea-a gurãljei di pulj (cari lja loclu-a dintsãlor, sh-cu cari puljlji u-acatsã mãcarea i apa tra s-u bagã n gurã); dintanã, dintani, dintenã, ghintanã, ghintani, cãrãntanã, cãrãntani, cioc, ciuplitani
{ro: plisc, cioc}
{fr: bec}
{en: beak}
ex: vulturlu ari chipita (dintana) ca cinghelu; multsã pulj au chipitã suptsãri

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

cioc2

cioc2 (cĭócŭ) sn ciocuri (cĭó-curĭ) – partea lungã sh-chipitoasã tsi s-tindi nãintea-a gurãljei di pulj (cari lja loclu-a dintsãlor, sh-cu cari puljlji u-acatsã mãcarea i apa tra s-u bagã n gurã); dintanã, dintani, dintenã, ghintanã, ghintani, cãrãntanã, cãrãntani, chipitã, ciuplitani
{ro: plisc, cioc}
{fr: bec}
{en: beak}
ex: unã cãciubã yirminoasã, sum cãciubã nã livadi, sum livadi dauã-arveli, sum arveli doi purunghi, sum purunghi un shoput cu dauã shulinari, sum shoput unã moarã, sum moarã un cioc (angucitoari: caplu-a omlui); corbul cu crutsea tu cioc (dintanã); ornjul lj-deadi n cap a njelui cu cioclu (dintana); na iu treatsi un pulj cãntat, sh-u lja cartea n cioc

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

dintanã

dintanã (din-tá-nã) sf dintãnj (din-tắnjĭ) – partea lungã sh-chipitoasã tsi s-tindi nãintea-a gurãljei di pulj (cari lja loclu-a dintsãlor, sh-cu cari puljlji acatsã mãcarea i apa tra s-u bagã n gurã); dintani, dintenã, ghintanã, ghintani, cioc, cãrãntanã, cãrãn-tani, chipitã, ciuplitani
{ro: plisc, cioc}
{fr: bec}
{en: beak}
ex: un vultur cu dintana (cioclul) a lui; u lja cu dintana (cioclu); dintana-ali gai; tsi minti di dintãnj galbini avets!; corbul ari dintanã vãrtoasã

§ dintani/dintane (din-tá-ni) sf dintãnj (din-tắnjĭ) – (unã cu dintanã)
ex: dintani di chirchinec

§ dintenã (din-té-nã) sf dinteni/dintene (din-té-ni) – (unã cu dintanã)

§ dintãnos (din-tã-nósŭ) adg dintãnoasã (din-tã-nŭá-sã), dintãnosh (din-tã-nóshĭ), dintãnoasi/dintãnoase (din-tã-nŭá-si) – (pulj) tsi ari dintana mari
{ro: cu ciocul mare}
{fr: avec un grand bec}
{en: having a large beak}
ex: di puljlji di la noi, uleaclu easti cama marli dintãnos

§ ghintanã (ghin-tá-nã) sf ghintãnj (ghin-tắnjĭ) – (unã cu dintanã)

§ ghintani/ghintane (ghin-tá-ni) sf ghintãnj (ghin-tắnjĭ) – (unã cu dintanã)

§ ciuplitani/ciuplitane (cĭu-pli-tá-ni) sf ciuplitãnj (cĭu-pli-tắnjĭ) – (unã cu dintanã)
ex: lu lo tu ciuplitani (cioc, dintanã) shi lu-anãltsã la tser

§ cãrãntani/cã-rãntane (cã-rãn-tá-ni) sf cãrãntani/cãrãntane (cã-rãn-tá-ni) – (unã cu dintanã)
ex: puljlu lj-u dãdea cu cãrãntanea (dintana)

§ cãrãntanã1 (cã-rãn-tá-nã) sf cãrãntãnj (cã-rãn-tắnjĭ) – (unã cu dintanã)
ex: puljlu lj-u dãdea cu cãrãntana

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

ghimtã

ghimtã (ghím-tã) sf ghimti/ghimte (ghím-ti) – multimi di oaminj cari suntu di idyea arãzgã (cari, multi ori, zburãscu idyea limbã, au idyea pisti sh-cari s-aduchescu cã fac parti dit idyiul popul, cã au i cã nu au un stat di-a lor); multimea di oaminj tsi suntu soi sh-dipun dit idyilj strãpãpãnj; multimi (lao, lumi) adunatã iuva; gintã, ginti, ginsã, farã, mileti, yenos, popul, poplu, ratsã, zintunji, lumi, dunjai, lao
{ro: neam, popor}
{fr: nation, peuple; race}
{en: people, nation, race}
ex: hiu di ghimta (fara) armãneascã; ghimta (populu, laolu) al Dumnidzã; ghimta (multimea, laolu) pistipsea; s-avea adunatã multã ghimtã (lumi, lao) la bisearicã

§ ghintã (ghín-tã) sf ghinti/ghinte (ghín-ti) – (unã cu ghimtã)

§ gintã (gín-tã) sf pl(?) – (unã cu ghimtã)
ex: nu s-aspari ginta-a noastrã

§ ginti/ginte (gín-ti) sf pl(?) – (unã cu ghimtã)
ex: gintea (fara) armãneascã

§ ginsã (gín-sã) sf ginsi/ginse (gín-si) – (unã cu ghimtã)
ex: di cari ginsã (mileti) ti tradz?; ginsa (fara) a noastrã

§ ghindã2 (ghín-dã) sf pl(?) – (unã cu ghimtã)

§ yenos (yĭé-nosŭ) sn yenosuri (yĭé-no-surĭ) – (unã cu ghimtã)
ex: yenoslu (ghimta) tut aoatsi cãtãndisi

§ yinjauã (yi-njĭá-ŭã) sf yinjei (yi-njĭéĭ) – multimea di oaminj tsi dipun dit idyilj strãpãpãnj, tsi suntu soi
{ro: rudenie}
{fr: parenté, race}
{en: relative, race}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

rufeti/rufete

rufeti/rufete (ru-fé-ti) sf rufets (ru-fétsĭ) – faptul cã un om s-ari amintatã sh-fatsi parti dit-unã mileti (farã, ghintã, etc.); tuti hãrli tsi li ari unã mileti tra s-aspunã ahoryea di-alanti milets
{ro: naţionalitati}
{fr: nationalité}
{en: nationality}
ex: tsi rufeti au (di tsi mileti suntu) eabangeadzlji aeshti?

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã