DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

carcalec

carcalec (car-ca-lécŭ) sm carcalets (car-ca-létsĭ) – insectã (yeatsã tsi sh-u-adutsi, sh-multi ori easti lugursitã unã cu acrida) cu truplu shcurtu sh-gros, cu ocljilj mãri sh-cu cicioarli di dinãpoi multu lundzi ta s-u-agiutã s-ansarã multu diparti (cicioari di dinãpoi tsi fac unã soi di shuirat cãndu s-freacã un di-alantu); carcalets, carcaledz, cãrcãlets, curcalec, ceatrafil, cherchinez, chirchinec, ghincalã, tsintsir, tsindzir, dzindzir, dzendzer, dzindzinar, giungiunar, jujunar, juji
{ro: greier}
{fr: grillon}
{en: cricket}

§ carcalets (car-ca-létsŭ) sm carcalets (car-ca-létsĭ) – (unã cu carcalec)
ex: carcaletslu avea fudzitã; tu aestã sfinduchi avea ncljisã un carcalets

§ carcaledz (car-ca-lédzŭ) sm carcaledz (car-ca-lédzĭ) – (unã cu carcalec)

§ cãrcãlets (cãr-cã-létsŭ) sm cãrcãlets (cãr-cã-létsĭ) – (unã cu carcalec)
ex: cãnticlu a cãrcãletslor s-avdzã

§ curcalec (cur-ca-lécŭ) sm curcalets (cur-ca-létsĭ) – (unã cu carcalec)

§ ceatrafil (cĭa-tra-fílŭ) sm ceatrafilj (cĭa-tra-fíljĭ) – (unã cu carcalec)
ex: ceatrafilj apãrnjirã si-sh cãntã

§ cherchinez (chĭer-chi-nézŭ) sm cherchinezi (chĭer-chi-nézĭ) – (unã cu carcalec)

§ chirchinec1 (chir-chi-nécŭ) sm chirchinets (chir-chi-nétsĭ) – (unã cu carcalec); (fig: chirchinec = (ficior) tsi easti multu slab shi njic; ascãrchit, puzumi, pruzumi, jibãcos, jibicos, cacafingu, zãbãcos, jabec, etc.)
ex: mash chirchineclu nu sh-adunã gura; un chirchinec (un ascãrchit, unã puzumi) di ficior

§ scarcalec (scar-ca-lécŭ) sm scarcalets (scar-ca-létsĭ) – insectã tsi fatsi mari znjii tu agri (cu cicioarli di nãpoi multu lundzi tsi u-agiutã s-ansarã multu diparti); acridã, lãcustã, gãlãgustã, gulugustã, gulucustã, scarcalec, scarcalets, scãrcalets, sarcalets, carcalec, carcalets, carcaledz, scãrculets, scaculets, scucalets
{ro: lăcustă}
{fr: sauterelle}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

ghincalã2

ghincalã2 (ghin-cá-lã) sf ghincali/ghincale (ghin-cá-li) – insectã (yeatsã tsi sh-u-adutsi, sh-multi ori easti lugursitã unã cu acrida) cu truplu shcurtu sh-gros, cu ocljilj mãri sh-cu cicioarli di dinãpoi multu lundzi tsi u-agiutã s-ansarã multu diparti (sh-cari fatsi unã soi di shuirat cãndu sh-freacã un di-alantu, cicioarili di dinãpoi); tsintsir, tsindzir, dzindzir, dzendzer, dzindzinar, ceatrafil, carcalec, carcalets, carcaledz, cãrcãlets, curcalec, chirchinec, cherchinez, giungiunar, jujunar, juji;
(expr: easti ca ghincala = zburashti multi, vruti sh-nivruti, tut chirolu)
{ro: greier}
{fr: grillon, cigale}
{en: cricket}

§ yincalã2 (yin-cá-lã) sf yincali/yincale (yin-cá-li) – (unã cu ghincalã2)
ex: cãntã yincala di cãldurã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

hunii/hunie

hunii/hunie (hu-ní-i) sf hunii (hu-níĭ) – hãlati cu cari s-toarnã muljituri (apã, yin, untulemnu, etc.) tu vasi tsi au unã gurã (gushi) strimtã (ca unã shishi, bunãoarã), tsi undzeashti cu-unã soi di cupã, cu gura largã (prit cari s-toarnã muljitura), sh-fundul multu strimtu (cari bitiseashti cu-unã sulinã njicã prit cari treatsi muljitura tra s-intrã tu gura-a vaslui); ghincã, hincã, plãrii
{ro: pâlnie}
{fr: entonnoir}
{en: funnel}
ex: bãgãm yin cu hunia; hunii di chelchi; toarnã-l pit hunii tu shishi tra s-nu s-vearsã; nvitsãtura nu s-toarnã prit ureaclji cu hunia

§ huni/hune (hú-ni) sf hunj (húnjĭ) shi hunjuri (hú-njĭurĭ) – loc dishcljis, cu virdeatsã namisa di muntsã; loc tsi easti anvãrligat di locuri ma-analti shi sh-u-adutsi cu-unã hunii
{ro: depresiune ca o pâlnie}
{fr: dépression géographique en forme d’entonnoir}
{en: area sunk below its surroundings, having a funnel form}
ex: oili arãescu dit huni pãnã n dzeanã

§ hincã (hín-cã) sf hintsi/hintse (hín-tsi) – (unã cu hunii)
ex: toarnã yin cu hinca; unã turlii di hincã (hunii) cari u bãga n cap shi astindzea lunjina

§ ghincã (ghín-cã) sf ghintsi/ghintse (ghín-tsi) – (unã cu hunii)
ex: s-umpli shisha cu ghinca (hunia)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

plãrii/plãrie

plãrii/plãrie (plã-rí-i) sf plãrii (plã-ríĭ) – hãlati cu cari s-toarnã muljituri (apã, yin, untulemnu, etc.) tu vasili tsi au unã gurã (gushi) strimtã (ca unã shishi, bunãoarã), tsi undzeashti cu-unã soi di cupã, cu gura largã (prit cari s-toarnã muljitura), sh-fundul multu strimtu (cari bitiseashti cu-unã sulinã njicã prit cari treatsi muljitura tra s-intrã tu gura-a vaslui); hunii, ghincã, hincã
{ro: pâlnie}
{fr: entonnoir}
{en: funnel}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

yinglã

yinglã (yín-glã) sf yingli/yingle (yín-gli) – fashã largã di cheali (tsãsãturã) cu cari s-acatsã shaua sum pãntica-a calui; yinclã, yincãlã, yincalã, ghincalã
{ro: chingă}
{fr: sous ventrière}
{en: belly band, girth}
ex: tsãni sãmarlu cu yingla

§ yinclã (yín-clã) sf yincli/yincle (yín-cli) – (unã cu yinglã)
ex: strãndzi-lj yincla s-nu s-toarnã shaua

§ yincãlã (yín-cã-lã) sf yincãli/yincãle (yín-cã-li) – (unã cu yinglã)

§ yincalã1 (yín-ca-lã) sf yincali/yincale (yín-ca-li) – (unã cu yinglã)

§ ghincalã1 (ghín-ca-lã) sf ghincali/ghincale (ghín-ca-li) – (unã cu yinglã)
ex: strãmshu ghini ghincala tra s-nu s-njishcã shaua

§ yinglusescu (yin-glu-sés-cu) vb IV yinglusii (yin-glu-síĭ), yingluseam (yin-glu-seámŭ), yinglusitã (yin-glu-sí-tã), yinglusiri/yinglusire (yin-glu-sí-ri) – acats yingla pri cal
{ro: închinga}
{fr: mettre la sous ventrière}
{en: girth}
ex: yinglusii calu

§ yinglusit (yin-glu-sítŭ) adg yinglusitã (yin-glu-sí-tã), yinglusits (yin-glu-sítsĭ), yinglusiti/yinglusite (yin-glu-sí-ti) – tsi-lj s-ari acãtsatã yingla; cu yingla bãgatã
{ro: închingat}
{fr: avec la sous ventrière mise}
{en: girthed}

§ yinglusiri/yinglusire (yin-glu-sí-ri) sf yinglusiri (yin-glu-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-yingluseashti calu
{ro: acţiunea de a închinga}
{fr: action de mettre la sous ventrière}
{en: action of girthing}

§ yingluescu (yin-glu-ĭés-cu) vb IV yingluii (yin-glu-íĭ), yinglueam (yin-glu-ĭámŭ), yingluitã (yin-glu-í-tã), yinglui-ri/yingluire (yin-glu-í-ri) – (unã cu yinglusescu)

§ yingluit (yin-glu-ítŭ) adg yingluitã (yin-glu-í-tã), yingluits (yin-glu-ítsĭ), yingluiti/yingluite (yin-glu-í-ti) – (unã cu yinglusit)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn