DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti ; Zboarã: Di iutsido; (cama multi...)

cãpsãlsescu

cãpsãlsescu (cãp-sãl-sés-cu) (mi) vb IV cãpsãlsii (cãp-sãl-síĭ), cãpsãlseam (cãp-sãl-seámŭ), cãpsãlsitã (cãp-sãl-sí-tã), cãpsãlsi-ri/cãpsãlsire (cãp-sãl-sí-ri) – ardu lishor (cãt dau di ea, multi ori cu pira mash), fatsa-a unui lucru (chealea, perlji, stranjlu, etc.); pãlescu, pãrjescu, ghimtuescu, dugurescu; (fig: (lu, u, lji, li, etc.) cãpsãlsescu = (i) fur tsiva, ciulescu, ciunescu, ciuplescu, lu-arãd, lu-aplãnãsescu, lu-ancaltsu, lj-bag cãlupea, lj-bag cuvata, lj-trec tastrul di gushi, bag tu mãnica di la tãmbari; etc.; (ii) mi duc, fug (peascumta); (u, li) deapin, ciulescu, scarmin, spãstrescu, shpirtu-escu, cãrtsãnescu; nj-ljau cicioarli dinanumirea; li tindu ciunili (cicioarili); nj-ljau pãrtãljli; u-angan cãtsaua; nj-frãngu (nj-arup) gusha (zverca); nj-ljau perlu, (ocljilj, zverca); etc.)
{ro: pârli}
{fr: flamber}
{en: singe}
ex: sh-cãpsãlsi (sh-arsi) lãpudzli; ts-cãpsãlsish (tsã lu-arsish) perlu; ãlj lu cãpsãlsi (fig: lji-l furã, lji lu-anvãrti, lji lu-agudi, lji lu-ahuli) gumarlu-a aushlui; sh-adunã cu-mãtsli tu tastru sh-li cãpsãlsi (fig: fudzi); cãpsãlsea-li (fig: fudz, aspealã-u, astindzi-u, deapinã-u) di-aoa

§ cãpsãlsit (cãp-sãl-sítŭ) adg cãpsãlsitã (cãp-sãl-sí-tã), cãpsãlsits (cãp-sãl-sítsĭ), cãpsãlsi-ti/cãpsãlsite (cãp-sãl-sí-ti) – tsi sh-ari arsã lishor fatsa (chealea, perlji, stranjlu, etc.); pãlit, pãrjit, ghimtuit, dugurit
{ro: pârlit}
{fr: flambé}
{en: singed}

§ cãpsãlsiri/cãpsãlsire (cãp-sãl-sí-ri) sf cãpsãlsiri (cãp-sãl-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu tsiva (cariva) easti cãpsãlsit; pãliri, pãrjiri, ghimtuiri, duguriri; cãpsalã
{ro: acţiunea de a pârli; pârlire}
{fr: action de flamber}
{en: action of singeing}
ex: unã cãpsãlsiri (fig: vdzeari) tsi lã featsi oaspili

§ cãpsalã (cãp-sá-lã) sf cãpsãlj (cãp-sắljĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-cãpsãlseashti tsiva (cariva); urma (arana) tsi-armãni dupã tsi s-cãpsãlseashti (s-ardi lishor) tsiva; loc arsu; pãduri arsã; ardiri, ardeari; (fig: cãpsalã = arãdeari, minciunari, aplãnãsiri)
{ro: arsură, pârleală}
{fr: brûlure}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

ghimtuescu

ghimtuescu (ghim-tu-ĭés-cu) (mi) vb IV ghimtuii (ghim-tu-íĭ), ghimtueam (ghim-tu-ĭámŭ), ghimtuitã (ghim-tu-í-tã), ghimtui-ri/ghimtuire (ghim-tu-í-ri) – ardu lishor, di-aradã cu pira-a foclui, fatsa-a unui lucru (chealea, perlji, peanili di oclji, etc.); cãpsãlsescu, pãlescu, pãrjescu
{ro: pârli}
{fr: flamber, passer à la flamme}
{en: singe, burn (superficially)}
ex: nu s-ghimtuirã (s-arsirã) nitsi peanili di oclji

§ ghimtuit (ghim-tu-ítŭ) adg ghimtuitã (ghim-tu-í-tã), ghimtuits (ghim-tu-ítsĭ), ghimtuiti/ghimtuite (ghim-tu-í-ti) – (lucru) tsi-lj s-ari arsã ljishor fatsa cu tritsearea-a pirãljei pristi ea; cãpsãlsit, pãlit, pãrjit
{ro: pârlit}
{fr: flambé, passé à la flamme}
{en: singed, burned (superficially)}

§ ghimtui-ri/ghimtuire (ghim-tu-í-ri) sf ghimtuiri (ghim-tu-írĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-ghimtueashti un lucru
{ro: acţiunea de a pârli; pârlire}
{fr: action de flamber, de passer à la flamme}
{en: action of singeing, of burning (superficially)}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

pãrjalã

pãrjalã (pãr-jĭá-lã) sf pãrjelj (pãr-jĭéljĭ) –
1: urma tsi-armãni pri (atsea tsi ari) un lucru (carni, cheali, per, etc.) dupã tsi s-ari arsã niheamã (pisuprã), di-aradã pri pirã;
2: cãldurã mari, dugoari, dã-goari, flogã, cãroari, curoari; (fig: pãrjalã = loc multu caldu cã-l veadi (ardi) soarili tut chirolu)
{ro: căldură, arşiţă; pârlire, arsură la soare}
{fr: chaleur vive; arsure légère, hâle, coup de soleil}
{en: intense heat; light burn, sunburn}
ex: si s-tucheascã tu pãrjalã (cãroari); lilicili vãtãmati di pãrjalã; am pãrjalã mari n cap-nji; ayinja tu pãrjalã (fig: u ardi soarili multi oari di chiro n dzuã)

§ pãrjescu (pãr-jĭés-cu) (mi) vb IV pãrjii (pãr-jíĭ), pãrjam (pãr-jĭámŭ), pãrjitã (pãr-jí-tã), pãrjiri/pãrjire (pãr-jí-ri) – fac si s-ardã lishor fatsa-a unui lucru; nj-ardu (fatsa i truplu) cãndu stau dizvilit multu chiro tu soari; ardu lishor perlji di pi un trup (unã fatsã); pãrlescu, pãrjilescu, cãpsãlsescu, ghimtuescu
{ro: pârli, arde la soare}
{fr: hâler; raréfier (en parlant des poils)}
{en: singe, burn lightly, sunburn}

§ pãrjit (pãr-jítŭ) adg pãrjitã (pãr-jí-tã), pãrjits (pãr-jítsĭ), pãrjiti/pãrjite (pãr-jí-ti) – arsu lishor prisuprã; (cu chealea) arsã di soari, cu perlji di pi trup arshi niheamã; pãrlit, pãrjilit, cãpsãlsit, ghimtuit
{ro: pârlit, ars la soare}
{fr: hâlé; raréfié (en parlant des poils)}
{en: burned slightly, sunburned}
ex: caprã pãrjitã (arsã di/la soari, la foc)

§ pãrjiri/pãrjire (pãr-jí-ri) sf pãrjiri (pãr-jírĭ) – ardeari prisuprã a unui lucru; ardeari la soari, pãrliri, pãrjiliri, cãpsãlsiri, ghimtuiri
{ro: acţiunea de a pârli, de a rarefia părul, de a bronza la soare; pârlire, rarefiere a părului, bronzare la soare}
{fr: action de faire hâler (raréfier les poils)}
{en: action of burning slightly, of sunburning}

§ pãrlescu2 (pãr-lés-cu) vb IV pãrlii (pãr-líĭ), pãrleam (pãr-leámŭ), pãrlitã (pãr-lí-tã), pãrliri/pãrlire (pãr-lí-ri) – (unã cu pãrjescu)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn