DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

farã

farã (fá-rã) sf fari/fare (fá-ri) shi fãri (fắrĭ) – multimi di oaminj cari, multi ori, suntu di idyea soi (ratsã, dãmarã), zburãscu idyea limbã, au idyea pisti sh-cari s-aduchescu cã fac parti dit idyiul popul, cã au i cã nu au un stat di-a lor; popul, poplu, mileti, ghimtã, gintã, ginti, ginsã, yenos, ratsã, zintunji, lao
{ro: neam, trib}
{fr: race, tribu, engeance}
{en: race, tribe}
ex: him di-unã farã (di idyea soi, mileti); easti di mari farã; lj-vinjirã tutã fara (soea) dit hoarã; n-aflãm farã (soi) doilji; trã fara a lui, aoaltari muri; tutã fara-atsea di celnits; de, bre, de! tsi farã-aleaptã!; fara a Hristolui; furã a fãrlor cãmarã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

ghimtã

ghimtã (ghím-tã) sf ghimti/ghimte (ghím-ti) – multimi di oaminj cari suntu di idyea arãzgã (cari, multi ori, zburãscu idyea limbã, au idyea pisti sh-cari s-aduchescu cã fac parti dit idyiul popul, cã au i cã nu au un stat di-a lor); multimea di oaminj tsi suntu soi sh-dipun dit idyilj strãpãpãnj; multimi (lao, lumi) adunatã iuva; gintã, ginti, ginsã, farã, mileti, yenos, popul, poplu, ratsã, zintunji, lumi, dunjai, lao
{ro: neam, popor}
{fr: nation, peuple; race}
{en: people, nation, race}
ex: hiu di ghimta (fara) armãneascã; ghimta (populu, laolu) al Dumnidzã; ghimta (multimea, laolu) pistipsea; s-avea adunatã multã ghimtã (lumi, lao) la bisearicã

§ ghintã (ghín-tã) sf ghinti/ghinte (ghín-ti) – (unã cu ghimtã)

§ gintã (gín-tã) sf pl(?) – (unã cu ghimtã)
ex: nu s-aspari ginta-a noastrã

§ ginti/ginte (gín-ti) sf pl(?) – (unã cu ghimtã)
ex: gintea (fara) armãneascã

§ ginsã (gín-sã) sf ginsi/ginse (gín-si) – (unã cu ghimtã)
ex: di cari ginsã (mileti) ti tradz?; ginsa (fara) a noastrã

§ ghindã2 (ghín-dã) sf pl(?) – (unã cu ghimtã)

§ yenos (yĭé-nosŭ) sn yenosuri (yĭé-no-surĭ) – (unã cu ghimtã)
ex: yenoslu (ghimta) tut aoatsi cãtãndisi

§ yinjauã (yi-njĭá-ŭã) sf yinjei (yi-njĭéĭ) – multimea di oaminj tsi dipun dit idyilj strãpãpãnj, tsi suntu soi
{ro: rudenie}
{fr: parenté, race}
{en: relative, race}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

lao

lao (lá-o) sm fãrã pl – multimi di oaminj; oaminj tsi s-aflã (bãneadzã) tu idyiul loc (cari, multi ori, suntu di idyiul sãndzi, zburãscu idyea limbã, au idyea pisti, au idyili intiresi); popul, poplu, mileti, ghimtã, gintã, ginti, ginsã, yenos, ratsã, zintunji
{ro: popor}
{fr: peuple}
{en: people}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

mileti/milete

mileti/milete (mi-lé-ti) sf milets (mi-létsĭ) – multimi di oaminj cari (multi ori) suntu di idyea arãzgã (zburãscu idyea limbã, au idyea pisti sh-cari s-aduchescu cã fac parti dit idyiul popul, cã au i cã nu au un stat di-a lor); farã, ghimtã, gintã, ginti, ginsã, yenos, popul, poplu, ratsã, zintunji, soi
{ro: naţiune}
{fr: nation, peuple}
{en: nation, people}
ex: him di-unã mileti (di-unã farã, di-unã soi); miletea (fara) armãneascã; miletea a alghinjlor; tsi mileti (ratsã, popul) suntu oaminjlj-aeshti?; miletea (zintunja, ratsa, fara, soea) a lor easti nai cama lai

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

njel1

njel1 (njĭélŭ) sm, sf njalã (njĭá-lã) shi njauã (njĭá-ŭã), njelj (njĭéljĭ), njali/njale (njĭá-li) – njiclu (mascur i feamin) fitat di-unã oai; (fig:
1: njel (ca adg) = tsi easti njic, mushat, dultsi, imir shi isih; ca un njel; expr:
2: s-veadi ca un njel agiun = s-veadi ca unã gãljinã udã, tapin, arushinos, fricos, fãrã curai, cu nãrli spindzurati, trã cari ti curmã njila;
3: dzua njel agiun, sh-noaptea buval zgrumã; dzua fudzi di njelj sh-noaptea arãstoarnã boulu; dzua njel shi noaptea lup = (atsel) tsi pari imir ma poati s-hibã sh-multu gioni;
4: cu njelj s-numirã; cu njeljlji s-tundi = zbor tsi s-dzãtsi a aushanjlor tsi s-lugursescu tiniri s-duc cu tiniri sh-fac ca elj;
5: macã ti purintsã, mãcã canim njel = ma s-fats un lucru slab, s-lu fats macarim trã tsiva tsi axizeashti)
{ro: miel, mieluşea}
{fr: agneau}
{en: lamb (male or female)}
ex: am nã cãlivã mplinã cu njelj, pãn s-nu u frãndzi nu dai di elj (angucitoari: himuniclu); njelu dultsi, di la doauã mumãnj sudzi; avea Costa noatinj sh-njelj; picurar tsi li cunushtea oili di pri lãnã, njelj di pisti oclji; mãcãm veara-aestã ndoi njelj la izvurlu atsel marli; s-acumprãm unã njalã; nu-azghearã njauã n Mai; cãndu easi grambolu dit casã, mã-sa-lj bãgã dininti dauã cãrvelj di pãni, un ghiumici cu apã shi un njel lai tãljat, ca s-treacã pisti nãsi; s-turna acasã ca vãrã njel agiun
(expr: tapin, arushinos, cu nãrli spindzurati); fucãrãlu shidea di nã mardzini sh-mutrea, ca njel agiun
(expr: arushinos); un hilj, ca njel (fig: njic, mushat sh-cuminti); easti ca un njel (fig: isih), tutã noaptea; njel ti fats? luplu va ti mãcã

§ njilush (nji-lúshĭŭ) sm, sf njilushi/njilushe (nji-lú-shi), njilush (nji-lúshĭ), njilushi/njilushe (nji-lú-shi) – njel njic; njilic
{ro: mieluşel}
{fr: petit agneau}
{en: little lamb}
ex: ca njilushlji fãrã-arãndzã; ficiori, tuts tiniri, njilush (fig: ca njilushlji, cumintsã shi ascultãtori); zurbadzlji tuts njilush lj-adrai (fig: cumintsã shi ascultãtori, ca njilush); doarmi ca njilushi (fig: isihã)

§ njilic (nji-lícŭ) sm, sf njilicã (nji-lí-cã), njilits (nji-lítsĭ), njilitsi/njilitse (nji-lí-tsi) – (unã cu njilush)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn