DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti ; Zboarã: Di iutsido; (cama multi...)

ghilishti

ghilishti (ghi-líshtĭ) sf pl – mintiturã tsi s-aflã tu-un udã cãndu lucrili suntu hurhuliti (bãgati fãrã nitsiunã aradã, unã pisti-alantã) darmadan, alandala, alocuta, cioarã-boarã, ciora-bora
{ro: deranj, dezordine (într-o cameră)}
{fr: desordre dans une chambre; pêle-mêle}
{en: room disorder; pell-mell}
ex: ghilishti (alandala, alocuta, cioarã-boarã) nj-aflai casa tutã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

alocut

alocut (a-ló-cutŭ) adg alocutã (a-ló-cu-tã), alocuts (a-ló-cutsĭ), alocuti/alocute (a-ló-cu-ti) – tsi nu-ari aradã; tsi s-aflã tu-unã stari (catastasi, arãeatã, atãxii, mintiturã) fãrã-aradã; tsi nu easti unã soi cu-alantã dunjai; paraxin, tronciu, ahoryea
{ro: dezordonat, bizar}
{fr: pêle-mêle, désordonné; bizarre}
{en: untidy; odd, strange}
ex: om alocut (tsi nu-ari aradã, tsi easti ahoryea, tronciu)

§ alocuta (a-ló-cu-ta) adv – (lucri) tsi s-aflã amisticati, mprusculiti, bãgati un pisti-alantu fãrã nitsiunã aradã, di nu shtii omlu iu poati s-aflã tsi caftã; ghilishti, alandala, darmadan, cioarã-boarã, ciora-bora
{ro: talmeş-balmeş}
{fr: pêle-mêle}
{en: pell-mell, helter skelter}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

cioarã1

cioarã1 (cĭŭá-rã) sf ciori (cĭórĭ) – hir lungu sh-ma gros, faptu di hiri ma suptsãri di cãnipã (ljin, bumbac, etc.) shutsãti un dea-vãrliga di-alantu, cu cari s-leagã lucri; hir, sfoarã, spangu, coardã, hoardã, utrai, lutrai, lutreauã, mãgor, curmu; (fig: cioarã = carti, scrisoari; expr:
2: cioarã-boarã; ciora-bora = catandisea tu cari s-aflã lucri amisticati, bãgati alandala, alocuta, un pisti-alantu fãrã nitsiunã aradã, di nu shtii omlu iu poati s-aflã tsi caftã; ghilishti, alandala, alocuta, darmadan;
3: (omlu, casa, etc.) easti cioarã = (omlu, casa, etc.) easti cu mintea ca naljurea, easti dizmãlat, lucrili (din casã) suntu alandala, mintiti, fãrã-aradã, cioarã-boarã; ciora-bora, etc.);
4: cioarã s-adarã = s-arupi s-dizmalã ca unã cioarã;
5: nã s-adunã cioara = nã si shcurteadzã bana, n-apruchem di moarti, bana treatsi, aushim;
6: lji s-arupsi cioara = lj-vinji oara s-moarã, s-lji ncljidã ocljilj, muri;
7: u-arup (u talj) cioara cu cariva = u-aspargu uspitsãlja cu cariva; curmu ligãtura (schesea) tsi u-aveam cu cariva)
{ro: sfoară}
{fr: ficelle}
{en: string}
ex: leagã-l cu-unã cioarã; tsã si dizligã cioara (hirlu) di la lãpudã; lãpudzli sh-au cioara-a lor; u-arupsim cioara
(expr: curmãm ligãtura, uspitsãlja) cu vitsinjlji dupã tsi fudzirã dit hoarã; u tãlje cioara cu el
(expr: u-asparsi uspitsãlja); cu anjlji, cioara omlui s-adunã
(expr: bana-a omlui si shcurteadzã); cãnutlu, cioarã
(expr: cu mintea naljurea, mintitã): aljurea cap, aljurea cicioari; cioarã
(expr: alandala) u featsirã casa; cioarã
(expr: fãrã-arshini, dizmãlats) s-adrarã ficiorlji; trapshu nã cioarã (fig: nã carti) Sãrunã; iu-i cioara ma minutã, aclo s-arupi

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

darmadan

darmadan (dar-ma-dánŭ) invar – catastasea tu cari s-aflã lucrili amisticati, mprusculiti, bãgati alandala, alocuta, un pisti-alantu fãrã nitsiunã aradã, di nu shtii omlu iu poati s-aflã tsi caftã; ghilishti, alandala, alocuta, cioarã-boarã, ciora-bora
{ro: talmeş-balmeş}
{fr: pêle-mêle, sans dessus dessous}
{en: pell-mell, helter skelter}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

hurhulescu

hurhulescu (hur-hu-lés-cu) vb IV hurhulii (hur-hu-líĭ), hurhu-leam (hur-hu-leámŭ), hurhulitã (hur-hu-lí-tã), hurhuliri/hurhulire (hur-hu-lí-ri) – li mintescu lucrili di nu mata suntu tu-aradã; li fac lucrili s-hibã ghilishti, fãrã-aradã, unã pisti-alantã; mintescu
{ro: deranja}
{fr: déranger, brouiller}
{en: put out of order; mix up}
ex: nj-hurhuli (li minti, li bãgã unã pisti-alantã) tuti lucrili din casã

§ hurhulit (hur-hu-lítŭ) adg hurhulitã (hur-hu-lí-tã), hurhulits (hur-hu-lítsĭ), hurhuliti/hurhulite (hur-hu-lí-ti) – tsi ari lucrili mintiti, unã pisti-alantã; mintit
{ro: deranjat}
{fr: dérangé, brouillé}
{en: put out of order; mixed up}
ex: hurhulitã (mintitã) cum easti, virsã lãghinlu

§ hurhuliri/hurhulire (hur-hu-lí-ri) sf hurhuliri (hur-hu-lírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu lucrili s-hurhulescu
{ro: acţiunea de a deranja}
{fr: action de déranger, de brouiller}
{en: action of putting out of order; of mixing up}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã