DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

arombu1

arombu1 (a-róm-bu) sn aroambi/aroambe (a-rŭám-bi) – cumãts njits (di bumbac, lãnã, carti, acoalã, mãcari, etc.) adunati stog, fãrã aradã, sh-fapti ca unã topã njicã; gumolj, gumulj, guzmolj, top, topã, toc, ghilandru, surats
{ro: cocoloş}
{fr: pelotte, boullette}
{en: lump or ball of wool or string; wad of wool or cotton; pellet of paper}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

chelindu

chelindu (chĭé-lin-du) sn chelindi/chelinde (chĭé-lin-di) – forma (bicimea) tsi u-ari un lucru mari i njic tsi sh-u-adutsi cu (1) un talar ndreptu tsi li-ari dauãli fãts isea icã (2) unã topã; chelindru, ghelindu
{ro: cilindru, sferă}
{fr: cylindre, sphère}
{en: cylinder, sphere}

§ chelindru (chĭé-lin-dru) sn chelindri/chelindre (chĭé-lin-dri) – (unã cu chelindu)

§ ghelindu (ghĭé-lin-du) sn ghelindi/ghelinde (ghĭé-lin-di) – (unã cu chelindu)

§ chilindescu (chi-lin-dés-cu) (mi) vb IV chilindii (chi-lin-díĭ), chilindeam (chi-lin-deámŭ), chilinditã (chi-lin-dí-tã), chilindi-ri/chilindire (chi-lin-dí-ri) – tornu di-unã parti sh-di-alantã; min un lucru arucutindalui shi turnãndalui ca aroata; ghilindescu, arucutescu, arcutescu, antãvãlescu, andãvãlescu, cutuvulescu, cutãvãlescu, cutuvlescu, ntãvãlescu, tãvãlescu, anduchilescu
{ro: rostogoli}
{fr: (faire) rouler}
{en: roll, turn over and over}

§ chilindit (chi-lin-dítŭ) adg chilinditã (chi-lin-dí-tã), chilindits (chi-lin-dítsĭ), chilinditi/chilindite (chi-lin-dí-ti) – tsi s-ari turnatã di-unã parti sh-di-alantã; tsi s-ari minatã arucutinda-si shi turnãnda-si ca aroata; ghilindit, arucutit, arcutit, antãvãlit, andãvãlit, cutuvulit, cutãvãlit, cutuvlit, ntãvãlit, tãvãlit, anduchilit
{ro: rostogolit}
{fr: roulé}
{en: rolled, turned over and over}

§ chilindiri/chilindire (chi-lin-dí-ri) sf chilindiri (chi-lin-dírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-chilindeashti cariva; ghilindiri, arucutiri, arcutiri, antãvãliri, andãvãliri, cutuvuliri, cutãvãliri, cutuvliri, ntãvãliri, tãvãliri, anduchiliri
{ro: acţiunea de a (se) rostogoli; rostogolire}
{fr: action de (faire) rouler}
{en: action of rolling, of turning over and over}

§ ghilindescu (ghi-lin-dés-cu) (mi) vb IV ghilindii (ghi-lin-díĭ), ghilindeam (ghi-lin-deámŭ), ghilinditã (ghi-lin-dí-tã), ghilindiri/ghilindire (ghi-lin-dí-ri) – (unã cu chilindescu)

§ ghilindit (ghi-lin-dítŭ) adg ghilinditã (ghi-lin-dí-tã), ghilindits (ghi-lin-dítsĭ), ghilinditi/ghilindite (ghi-lin-dí-ti) – (unã cu chilindit)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

guzmolj

guzmolj (guz-móljĭŭ) sn guzmoalji/guzmoalje (guz-mŭá-lji) – cumãts njits (di mãcari, pãni, cãcimac, etc.) adunati stog, fãrã aradã, sh-fapti ca unã topã njicã; gumolj, gumulj, gãdzãmolj, gãdzãmoi, arombu, ghilandru, top, toc, surats;
(expr: adunat guz-molj = adunat stog, cari ari pãltãrli adusi (aplicati, ncusurati); adus tu pãltãri, ncusurat, cusurat, cãmbur, zgrob, zgolub, gãrbuv, gribos, gubes, guvor, etc.)
{ro: cocoloş, mototol, bulz}
{fr: pelote, pelotonné, grumeau, boulette de son pour les chiens}
{en: ball (of food, wool, material)}
ex: s-adunã guzmolj (stog, ca un guzmolj); adunats guzmolj (stog, ca un guzmolj) di fricã un ningã alantu

§ gumolj (gu-móljĭŭ) sn gumoalji/gumoalje (gu-mŭá-lji) – (unã cu guzmolj)
ex: gumolj (zbuldzu, topã) di neauã; cãnili s-adunã cãt un gumolj

§ gumulj (gu-múljĭŭ) sn gumulji/gumulje (gu-mú-lji) – (unã cu guzmolj)
ex: cãnjlji di la oi s-hrãnescu cu gumulji (topi di tãrtsã, cãcimac, etc.); dã-lã a cãnjlor gumulji (topi di cãcimac, tãrtsã, etc.)

§ gãdzãmolj1 (gã-dzã-móljĭŭ) sn invar – (unã cu guzmolj)

§ gãdzãmoi1 (gã-dzã-móĭŭ) sn invar – (unã cu guzmolj)

§ gãdzãmolj2 (gã-dzã-móljĭŭ) adg gãdzãmoalji/gã-dzãmoalje (gã-dzã-mŭá-lji), gãdzãmolj (gã-dzã-móljĭ), gãdzãmoa-lji/gãdzãmoalje (gã-dzã-mŭá-lji) – cari easti adunat stog ca un guzmolj; cari easti cu pãltãrli adunati (aplicati, ncusurati); cari easti adus tu pãltãri; ãncusurat, ncusurat, cusurat, bubot, cãmbur, zgrob, zgolub, gãrbuv, gribos, gubes
{ro: care este ca un mototol, gârbov}
{fr: qui est pelotonné, bossu, courbé}
{en: who is like a ball of food (wool, etc.); hunchback}
ex: maea shidea adunatã gãdzãmolj (stog, ca un gumolj); corbul di pap-aush, adunat gãdzãmolj, cu inima cãt un puric

§ gãdzãmoi2 (gã-dzã-móĭŭ) adg gãdzãmoai/gãdzãmoae (gã-dzã-mŭá-i), gãdzãmoi (gã-dzã-móĭ), gãdzãmoai/gãdzãmoae (gã-dzã-mŭá-i) – (unã cu gãdzãmolj2)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

topã1

topã1 (tó-pã) sf tochi (tóchĭ) shi topi/tope (tó-pi) shi toapi/toape (tŭá-pi) – un lucru stronghil (ca unã sferã, mer, piponj, etc.) di cheali, pãndzã, lastic, etc. cu cari s-agioacã njitslji (sh-mãrlji), agudinda-l cu ciciorlu (la futbol), aminãnda-l cu mãna (cãndu-i adrat di neauã), etc.; topcã, balã, shucã; (fig: toapi (pl) = un mãdular (urgan) di-a omlui tsi s-aflã ca unã pungã sum putsa-a bãrbatlui i a unei pravdã bãrbãteascã; coalji, boashi, aroambi, hãrhãndealji, pundzã, gortsã)
{ro: minge, sferă}
{fr: balle, boule, corps ronds; sphère}
{en: ball; sphere}
ex: s-avea acãtsatã la gioc cu topili (balili) di neauã; lj-vidzui toapili! (fig: coaljili!)

§ topcã (tóp-cã) sf topchi (tóp-chi) shi toptsi (tóp-tsi) – (unã cu topã1)
ex: s-agioacã cu topca (bala) ; aruca cu topuri di neauã; lj-adusi tsintsi topuri (cumãts) di shicher; shi-sh featsirã zbor, sã s-alumtã cu topchi (bali) di neauã; cati un s-ashteaptã n gurã shi sã ngljitã topchili (balili) arucati di alantu; multi topchi (bali) di sari, nvãrtiti cu seulu a shchepilor

§ top1 (tópŭ) sn topuri (tó-purĭ) – (unã cu topã1)
ex: s-adunã nã casã ntreagã tu-un top njic (tu-unã balã, topcã njicã)

§ toc4 (tócŭ) sm pl(?) – soi di topã (balã) njicã (di cash, pãni, aloat, carti, neauã, loc, etc.) adrati trã mãcari (giucari, astupari guvi, etc.); gumolj, gumulj, guzmolj, gãdzãmoi, gãdzãmolj, arombu, ghilandru, top, surats
{ro: cocoloş, mototol}
{fr: tampon, pelote, grumeau, boulette}
{en: ball (of food, wool, material)}

§ topã2 (tó-pã) sf tochi (tóchĭ) shi topi/tope (tó-pi) shi toapi/toape (tŭá-pi) –
1: armã di polim tsi lucreadzã cu bãruti sh-cu cari s-aminã diparti topi i ghiuledz cari, cãndu cad shi plãscãnescu pri loc, aspargu lucri i vatãmã oaminj; canoni, tun;
2: ghiulelu aminat di canoni; ghiule, ghiulei, vol;
(expr: u-arcã (lu-adunã) topa = muri)
{ro: tun; obuz}
{fr: canon; obus}
{en: canon; shell}
ex: plãscãni nãoarã ca vãrã topã (ghiule); tricurã n cali multi topi; tricurã tupceadzlji cu topili; s-aspargã horili nturtseshti cu topili (canonjli); tra s-vã bagã tuts tru topi; nu-avdz di-a dip a tochilor (canonjlor) bots?; topa si n-adunã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn