|
|
ghigantu
ghigantu (ghí-gan-tu) adg ghigantã (ghí-gan-tã), ghigantsã (ghí-gan-tsã), ghiganti/ghigante (ghí-gan-ti) – lucru i prici tsi easti multu di multu mari; (om, arburi) tsi esti multu mari, analtu sh-vãrtos; evil, tiriu, galjaman, div, balavancu
{ro: gigant}
{fr: géant}
{en: giant}
balavancu
balavancu (ba-la-ván-cu) adg balavancã (ba-la-ván-cã), balavantsi (ba-la-ván-tsi), balavantsi (ba-la-ván-tsi) – lucru i prici tsi easti multu di multu mari; (om, arburi) tsi esti multu mari, analtu sh-vãrtos; evil, ghigantu, galjaman, div, tiriu
{ro: enorm}
{fr: grand, énorme}
{en: enormous, giant}
ciupilar
ciupilar (cĭu-pi-lárŭ) sm ciupilari (cĭu-pi-lárĭ) – numã datã la ma multi turlii di prici (gushturi) njits (niheamã ma mari di deadzitlu di mãnã a omlui), cu truplu ca un chelindru sh-chealea veardi-psarã-pestrã, cu caplu shi pãntica acupiriti di ploci ca di cornu, cu patru cicioari shcurti sh-cu-unã coadã lungã tsi u-alasã s-cadã cãndu easti acãtsatã di cariva (coadã tsi-lj creashti diznou); ciupular, gushtir, gushtur, gushtiritsã, gushturitsã;
(expr:
1: s-ti mãshcã (s-ti chipurã) ciupilarlu = s-ti lja draclu; s-ti duts la drats; s-ti lja neclu, s-pats nipãtsãtili;
2: avinã ciupilari = dzãtsi mash zboarã, nu fatsi tsiva, cã nu easti salami)
{ro: şopârlă}
{fr: lézard}
{en: lizard}
ex: noi nu him ciupilari s-bãnãm tu chetri, noi vulturi him
§ ciupular (cĭu-pu-lárŭ) sm ciupulari (cĭu-pu-lárĭ) – (unã cu ciupilar)
ex: eu mi fac ciupular veardi (gushtir); ciupularlu triirã; ciupularlji nu mãshcã; ti mãshcã ciupilarlu, ti chipirã ciupularlu
(expr: ti lo draclu)
§ ciupulic (cĭu-pu-lícŭ) sm ciupulits (cĭu-pu-lítsĭ) – unã soi di pulj ghigantu dit pãrmiti (cu trup di ciupilar) tsi s-alipida din tser tra s-arãcheascã njitslji dit sãrmãnitsã; (fig:
1: ciupulic = atsea tsi s-fatsi cãndu cariva easti afãnisit; afãnizmo, halazmo, afãnisiri, cãtãstrãpsiri, prãpãdiri, pustixiri, sutrupsiri, cãipusiri, chirdãciuni, chiriri; expr:
2: va mi mãcã (va mi-adunã, va mi lja) ciupuliclu = va mi furã ciupuliclu (dit pãrmiti); va pat nipãtsãtili; va hibã cavai di mini; va mor, va mi-afãnsescu, va hiu cãtãstrãpsit, etc.)
{ro: pasăre uriaşă din basme care fură copiii}
{fr: oiseau géant des histoires d’enfants}
{en: huge bird fron children’s stories}
ex: ciupulic veardi va ti mãcã
(expr: va pats nipãtsãtili, va mori); ciupulic lai va ti mãcã
(expr: va ti-afãniseshti, va hii cãtãstrãpsit); ciupuliclu (fig: afãnizmolu) va ti mãcã; ciupuliclu vrea n-adunã
(expr: va hibã cavai di noi)
§ ciupãlic (cĭu-pã-lícŭ) sm ciupãlits (cĭu-pã-lítsĭ) – (unã cu ciupulic)
cugea
cugea (cu-gĭá) invar – adãvgat dinintea-a unui zbor, ãlj da unã noimã di mari, di multu mari, di ghigantu; (multu) mari tu boi icã ilichii; gugea, cugeamiti, gugeamiti
{ro: cogeamite}
{fr: mot préposé signifiant quelque chose de grand, de haut, d’énorme}
{en: word meant to imply that something is big, tall, gigantic}
ex: s-n-arãdã, cugea oaminj (noi oaminj mãri); cugea ficiori (ficiori mãri) s-v-agiucats ninga ca njitslji?
§ gugea (gu-gĭá) invar – (unã cu cugea)
ex: hits gugea (mãri) ficiori sh-minti nu-avets; au unã gugea (multu mari) casã
§ cugeamiti/cugeamite (cu-gĭá-mi-ti) invar – (unã cu cugea)
ex: criscu shi s-featsi cugeamiti ficior (ficior mari); eshti cugeamiti featã (featã mari)
§ gugeamiti/gugeamite (gu-gĭá-mi-ti) invar – (unã cu cugea)
ex: s-featsi gugeamiti (mari) featã
div
div (dívŭ) adg divã (dí-vã), divi (dívĭ), divi/dive (dí-vi) – lucru i prici tsi easti multu di multu mari; (om, arburi) tsi esti multu mari, analtu sh-vãrtos; evil, ghigantu, galjaman, tiriu, balavancu
{ro: gigant}
{fr: géant}
{en: giant}
ex: ca div (ca un ghigantu) alghit sh-di anj curmat
evil
evil (é-vilŭ) adg evilã (é-vi-lã), evilj (é-viljĭ), evili/evile (é-vi-li) – lucru i prici tsi easti multu di multu mari; (om, arburi) tsi easti multu mari, analtu sh-vãrtos; ghigantu, galjaman, tiriu, div, balavancu
{ro: uriaş}
{fr: géant}
{en: giant}
ex: evil (ghigantu) cum nu easti vãrnu; vedz platanj grei shi evilj (multu-analtsã, ghigantsã)
galjaman
galjaman (ga-ljĭa-mánŭ) adg galjamanã (ga-ljĭa-má-nã), galjamanj (ga-ljĭa-mánjĭ), galjamani/galjamane (ga-ljĭa-má-ni) – lucru i prici tsi easti multu di multu mari; (om) tsi esti multu mari, analtu sh-vãrtos; evil, ghigantu, tiriu, div, balavancu
{ro: colos}
{fr: grand, colosse}
{en: giant}
ex: mari, mari, galjaman (ghigantu); deadirã di un galjaman (tiriu, evil) di om; scoati caplu un stihiu galjaman dit nã guvã di platan
ghigandu
ghigandu (ghí-gan-du) adg ghigandã (ghí-gan-dã), ghigandzã (ghí-gan-dzã), ghigandi/ghigande (ghí-gan-dzi) – scriari neaprucheatã tu-aestu dictsiunar; vedz ghigantu
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascãljuftã3
ljuftã3 (ljĭúf-tã) sm ljufteanj (ljĭúf-teanjĭ) – om mari, analtu sh-gros; un tsi lj-u poati multu; galjaman, ghigantu; (fig: ljuftã = un tsi mãcã multu di multu, mari mãcãtor)
{ro: namilă, matahală}
{fr: homme de grande taille, géant; guerrier; gros mangeur}
{en: giant, huge creature; fighter; great eater}
ex: eara un ljuftã (ghigantu) di om cãt un munti; sh-bãgã plãtãrli ljufta (galjamanlu) nãoarã, di-alantã parti lu-arãsturnã; mãcã gionili ca un ljuftã; mãcarã ljufteanjlji (galjamanjlji, icã fig: mãcãtorlji); tsi ljuftã (galja-man, icã fig: mari mãccãtor) easti!
tiriu
tiriu (thi-ríŭ) adg tirii/tirie (thi-rí-i), tirii (thi-ríĭ), tirii (thi-ríĭ) – lucru i prici tsi easti multu di multu mari; (om, arburi) tsi easti multu mari, analtu sh-vãrtos; evil, ghigantu, galjaman, div, bala-vancu
{ro: uriaş}
{fr: géant}
{en: giant}
ex: s-vãtãmarã ca tirii (ghigantsã); s-alumta picurarlu cu porcul ca doi tirii; deadirã di un galjaman di om, di un thiriu; io am un tiriu tsi yinghits cireapuri di pãni mãcã; tiriulu a meu dutsi-yini tu-unã dzuã; tiriulu, cãt avea agiumtã shi eara avursit; imnarã, imnarã, deadirã di un tiriu