|
ghidi
ghidi (ghí-di) invar – zbor cu cari cariva aspuni cã nu lu-arãseashti tsi s-fatsi, di pãreari di-arãu, cu cari-l cãtigurseashti pri un altu (tr-atseali tsi ari faptã), etc.
{ro: ghidi, termen de reproş, de dezaprobare, de regret, etc.}
{fr: terme de reproche, de blâme, de regret, etc.}
{en: word showing reproach, blame, disapproval, regret, etc.}
ex: ghidi, cap ca di mulari!
mul
mul (múlŭ) sm, sf mulã (mú-lã), mulj (múljĭ), muli/mule (mú-li) – pravdã di casã (tsi sh-u-adutsi cu-un cal i gumar) cari s-amintã cãndu un gumar calcã (ambairã) unã eapã; mulari, mushcã, tucã; (fig:
1: mulã = unã mulã ncãrcatã cu lucri; expr:
2: cap (ca) di mulã = cap gros;
3: di muscã u adarã mulã = li mãreashti multu alãvdãrli;
4: sh-caftã mula n gepi = caftã un lucru pristi tut loclu, nu lu-aflã, sh-lu caftã sh-tu locurli iu lucrul nu-ari cum si s-aflã;
5: pri mulã shadi shi mulã caftã = zbor tsi s-dzãtsi tr-atsel tsi caftã lucrul tsi lu-ari dininti shi nu-l veadi)
{ro: catâr, catâră}
{fr: mule, mulet}
{en: mule (male and female)}
ex: tu locurili-a voastri suntu multi muli; dip ca-atsel tsi sh-caftã mula n gepi
(expr: tsi caftã un lucru tu locurli iu nu-ari cum si s-aflã); di tse nu featã mula?; tuti mulili s-li vindã; sh-chiru mulili; mula calcã ca gumarlu, calu scundipseashti, mula nu scundipseashti vãrnãoarã; cari ncalicã mula-a altui, s-dipuni tu mesea di cali; cari ts-u tata, mulã? eapa nj-easti mumã; ari cap gros ca di mulã; lj-deadirã sh-a lui nã mulã shcljoapã; altu lucru nu-avu, shi s-lo dupã mintea-a mulãljei; yini un bashac cu mula ncãrcatã cu prash; mula vitsearcã tradzi furtii greauã; cumu-s-bãligã nã mulã, s-hipsi sum baligã
§ mulari/mulare (mu-lá-ri) sf mulãri (mu-lắrĭ) – (unã cu mulã)
ex: mularea si shtibã s-u ncarcã; ghidi cap ca di mulari
(expr: cap gros); yinea ncalar pi-unã mulari
§ mushcu3 (músh-cu) sm, sf mushcã (músh-cã), mushchi (músh-chi), mushchi/mushche (músh-chi) – (unã cu mul)
ex: ncãlicã mushca sh-fudzi; bãgã shaua-a mulariljei, a mushcãljei; dzatsi mushchi (fig: muli ncãrcati) di flurii
§ mulici (mu-lícĭŭ) sm, sf mulici/mulice (mu-lí-ci) shi mulicã (mu-lĭ-cã), mulici (mu-lícĭ), mulici/mulice (mu-lí-ci) shi mulitsi/mulitse (mu-lí-tsi) – mul njic, mulã njicã
{ro: catâr mic, catâră mică}
{fr: petit mule, petite mulet}
{en: small mule (male and female)}
ex: unã mulici ncãrcatã cu scãndurici (angucitoari: gãljina)
ngheadic
ngheadic (nghĭá-dicŭ) (mi) vb I nghidicai (nghi-di-cáĭ), nghidicam (nghi-di-cámŭ), nghidicatã (nghi-di-cá-tã), nghidicari/nghidicare (nghi-di-cá-ri) – scriari neaprucheatã tu-aestu dictsiunar; vedz ncheadic
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascãnghidicari/nghidicare
nghidicari/nghidicare (nghi-di-cá-ri) sf nghidicãri (nghi-di-cắrĭ) – scriari neaprucheatã tu-aestu dictsiunar; vedz nchidicari
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascãnghidicat
nghidicat (nghi-di-cátŭ) adg nghidicatã (nghi-di-cá-tã), nghidicats (nghi-di-cátsĭ), nghidicati/nghidicate (nghi-di-cá-ti) – scriari neaprucheatã tu-aestu dictsiunar; vedz nchidicat
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã