DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

ghini1/ghine

ghini1/ghine (ghí-ni) adv – zbor tsi-aspuni unã catastasi bunã tu cari s-aflã omlu, sh-cari lu-ariseashti; gheni;
(expr:
1: ghini vinjish; ghini ti-aflai = zboarã cu cari s-aproachi (tsã intrã) un oaspi n casã;
2: eshti ghini? = eshti sãnãtos? eshti fãrã cripãri?;
3: nj-acatsã ghini (un lucru) = va ved (va s-am) hãiri di-aestu lucru; nj-acatsã loc;
4: nj-yini ca ghini = nj-pari ghini, mi hãrsescu;
5: l-zburãscu di ghini = dzãc mash zboarã buni di el; lu-alavdu;
6: (mãcã, bea) ghini; ghini (mushat); ghini (-ghini); etc. = (mãcã, bea) multu; multu (mushat); multu (-ghini); etc.;
7: li bag ghini (cu-unã muljari) = mi voi, mi bag tu-ashtirnut (cu-unã muljari), u-ambair;
9: u fac ghini (pita, etc.) = u bitisescu (pita, u mãc tutã pita, etc.);
10: (doi anj) sh-ma ghini = (doi anj) sh-cama;
11: di ghini ma ghini = cu cãt treatsi chirolu cu-ahãt easti ma ghini;
12: ghini tsã featsi = ashi lipseashti, ti purtarea-a ta urutã, ti lãetsli tsi-ai faptã)
{ro: bine}
{fr: bien; fortune}
{en: good}
ex: di ghini (di tsi easti bun) vãr nu fudzi; alãsã tu padi ghinea (bunlu); s-v-avdu totna ghinea; s-vã avets ghinea (mash buni) n casã; nj-ti pitrec la ghinea-a ta; ti ghinea-a lui s-ti-alumtsã; ghinea-a mea di tora-i dusã; ghini mãts, ghini beai, ma mãcarea shi bearea vor sh-lucurlu; ghini fats, ghini vai aflji; ma ghini s-ti plãngu, dicãt s-mi plãndzi; ma ghini nã sutã di ciumãdz pri truplu-a-alãntui, di unã singurã pi-a meu; ma ghini un ljepuri tu sulã, di dzatsi tu pãduri; tsi fats, cum trets, eshti ghini? ghini si-nj ti am
(expr: zboarã cu cari s-aproachi un oaspi); mi duc ghini
(expr: zboarã cu cari s-da apandisi la ntribarea: eshti ghini?); ntunica ghini
(expr: multu) cãndu vinj aseara la voi; lã dzãsh, ghini vinjirã
(expr: urari faptã la vinirea-a oaspitslor); him ghini, di ghini ma ghini
(expr: cu cãt treatsi-i ma ghini); li bãgã ghini
(expr: s-bãgã tu-ashtirnut) cu-unã dulã a lui shi u-alãsã greauã; trã putsãn chiro lj-featsi ghini
(expr: lj-bitisi, lj-asparsi tuts) paradzlji; nitsi dauã cãrvelj nu putu s-li facã ghini
(expr: s-li bitiseascã)

§ gheni (ghĭé-ni) adv – (unã cu ghini1)
ex: dzãsirã cã nu lj-i gheni

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

shtirigoanji/shtirigoanje

shtirigoanji/shtirigoanje (shti-ri-gŭá-nji) sf shtirigonj (shti-ri-gónjĭ) – unã soi di earbã nfãrmãcoasã, tsi creashti, di-aradã, tu pãshunjli di la munti, ma multu deavãrliga di stãnjuri, cu-unã arãdãtsinã groasã (ca nã carotã, tsi-l fatsi omlu si stãrnutã), dit cari creashti un trup analtu pãnã la 2m, cu frãndzã mãri, uvali, palmati (ca palma di om), sh-cu lilici mãri albi, galbini aroshi; shtirgoanji, shtrigoanji, shtrigonji; (fig: shtirigoanji = fãrmac, virin)
{ro: ştirigoaie}
{fr: ellébore blanc, vératre blanc}
{en: white hellebore}
ex: deadi earba, shtirigoanja

§ shtirgoanji/shtirgoanje (shtir-gŭá-nji) sf shtirgonj (shtir-gónjĭ) – (unã cu shtirigoanji)
ex: easi luna dit shtirgonj

§ shtrigoanji/shtrigoanje (shtri-gŭá-nji) sf shtrigonj (shtri-gónjĭ) – (unã cu shtirigoanji)

§ shtrigo-nji/shtrigonje (shtri-gó-nji) sf shtrigonj (shtri-gónjĭ) – (unã cu shtirigoanji)
ex: vumu shtrigonji (fig: virin dit stumahi) nã ligheni

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã