DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

borgi/borge

borgi/borge (bór-gi) sf borgi (bórgĭ) shi borgiuri (bór-gĭurĭ) – atsea tsi u-am cãndu-lj voi (hursescu) a unui tsiva (paradz i alti lucri tsi li am mprumutatã di la el, pricunushtearea cã nj-ari faptã un bun, etc.); lucru tsi lipseashti s-lu facã cariva (cã va i cã nu va, cã easti pimtu cu zorea s-lu facã, cã lu-ari tãxitã, cã s-ari ligatã, etc.); mprumut, hreu, hreus; hreusi, ipuhreusi, apuhreusi; sartsinã, dat;
(expr:
1: am borgi la Mihali = nu hiu cu mintea ntreagã;
2: shi perlji din cap lj-am borgi; hiu borgi vindut; am borgi pãnã di gushi = hiu mplin di borgi di nu shtiu tsi s-fac tra s-ascap di ea)
{ro: datorie}
{fr: dette; devoir}
{en: debt; duty}
ex: u plãtish borgea? (mprumutlu tsi-l featsish, atsea tsi-lj hurseai); am borgi (lucru tsi lipseashti s-lu fac tra) s-ti hrãnescu; am borgi cãtrã tini (tsã hursescu tsiva); di borgi-i pãn di gushi
(expr: easti mplin di borgi, di nu shtii tsi s-facã!); au borgi la Mihali (lj-hursescu paradz al Mihali, icã, expr: nu suntu cu mintea ntreagã); lj-hursescu, easti borgi greauã; sh-fatsi tuti borgiurli (sartsinjli, ipuhreusili tsi-avea)

§ burgilipsescu (bur-gi-lip-sés-cu) (mi) vb IV burgilipsii (bur-gi-lip-síĭ), burgilipseam (bur-gi-lip-seámŭ), burgilipsitã (bur-gi-lip-sí-tã), burgilipsiri/burgilipsire (bur-gi-lip-sí-ri) – am (fac) unã borgi; intru borgi; ãlj voi tsiva a unui; lj-voi, ndãturedz, hursescu, hriusescu
{ro: îndatori, face datorii}
{fr: avoir des dettes, contracter des obligations}
{en: have or acquire a debt or an obligation}

§ burgilipsit (bur-gi-lip-sítŭ) adg burgilipsitã (bur-gi-lip-sí-tã), burgilipsits (bur-gi-lip-sítsĭ), burgilipsiti/burgilipsite (bur-gi-lip-sí-ti) – (atsea, lucrul, parãlu) tsi easti borgi; (atsel) tsi intrã borgi la cariva; (atsel) tsi-lj hurseashti tsiva a unui; burgilắ, ndãturat, hursit, hriusit
{ro: (ceeace) este luat ca datorie, îndatorit, (acela) care a făcut datorii}
{fr: ce (l’argent) qui répresente la dette; (celui) qui a des dettes, qui a contracté des obligations}
{en: (that) which is owed; who has or has acquired a debt or an obligation}

§ burgilipsiri/burgilipsire (bur-gi-lip-sí-ri) sf burgilipsiri (bur-gi-lip-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva burgilipseashti (intrã borgi); ndãturari, hursiri, hriusiri

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

cãrag

cãrag (cã-rágŭ) vb I cãrãgai (cã-rã-gáĭ), cãrãgam (cã-rã-gámŭ), cãrãgatã (cã-rã-gá-tã), cãrãgari/cãrãgare (cã-rã-gá-ri) –
1: mi-adun di pãltãri; cãmburyisescu, cãmburyipsescu, gribuescu, (mi) ncusor, (mi) ncusuredz, (mi) ncucushedz, (mi) strãmbu, (mi) mihrisescu;
2: armãn sãcat (olug) di mãnj i di cicioari; sãcãtipsescu, uludzescu
{ro: încovoia, ologi}
{fr: (se) cambrer, perclure}
{en: bend, cripple, lame}
ex: s-cãrãgã (armasi sãcat), nu poati s-imnã

§ cãrãgat (cã-rã-gátŭ) adg cãrãgatã (cã-rã-gá-tã), cãrãgats (cã-rã-gátsĭ), cãrãgati/cãrãgate (cã-rã-gá-ti) – tsi s-adunã di pãltãri; tsi armasi sãcat; cãmburyisit, cãmburyipsit, gribuit, ncusurat, ncucushat, strãmbat, mihrisit; sãcat, olug, ulog
{ro: încovoiat, ologit}
{fr: cambré, perclus}
{en: bent, crippled}
ex: tsi tsãnj ciciorlu ashi, canda lu-ai cãrãgat (sãcat); easti cãrãgat (sãcat) di mãnj sh-di cicioari

§ cãrãgari/cãrãgare (cã-rã-gá-ri) sf cãrãgãri (cã-rã-gắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva s-adunã di pãltãri icã armãni sãcat (olug); cãmburyisiri, cãmburyipsiri, gribuiri, ncusurari, ncucushari, strãmbari, mihrisiri; sãcãtipsiri, uludziri
{ro: acţiunea de a încovoia, de a ologi; încovoiare, ologire}
{fr: action de (se) cambrer, de rendre perclus; perclusion des jambes et de mains}
{en: action of bending, of becoming a cripple}

§ ncãrag (ncã-rágŭ) vb I ncãrãgai (ncã-rã-gáĭ), ncãrãgam (ncã-rã-gámŭ), ncãrãgatã (ncã-rã-gá-tã), ncãrãgari/ncãrãgare (ncã-rã-gá-ri) – (unã cu cãrag)
ex: si ncãrãgã (si ncusurã) fari; si ncãrãgarã (si strãmbarã) dãrmili; si ncãrãgã (armasi sãcat), nu poati s-imnã

§ ncãrãgat (ncã-rã-gátŭ) adg ncãrãgatã (ncã-rã-gá-tã), ncãrãgats (ncã-rã-gátsĭ), ncãrãgati/ncãrãgate (ncã-rã-gá-ti) – (unã cu cãrãgat)

§ ncãrãgari/ncãrãgare (ncã-rã-gá-ri) sf ncãrãgãri (ncã-rã-gắrĭ) – (unã cu cãrãgari)

§ discãrag (dis-cã-rágŭ) vb I discãrãgai (dis-cã-rã-gáĭ), discãrãgam (dis-cã-rã-gámŭ), discãrãgatã (dis-cã-rã-gá-tã), discãrãgari/discãrãgare (dis-cã-rã-gá-ri) – ascap di pãltãrli adunati; nji ndreptu pãltãrli cãmburipsiti; ascap (mi fac ghini) di hala di-ulog i sãcat tsi u am

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

cãrjili

cãrjili (cãr-ji-lí) sm cãrjiladz (cãr-ji-ládzĭ) –
1: un tsi bãneadzã tu pãrtsãli di cãtã Kirdjali;
2: atsel tsi-l vatãmã omlu giudicat tra s-moarã la unã dãvii di un giudicãtor; cãrjiliu, cãrgealiu, gilat, gealat, giljat
{ro: locuitor din Kirdjali; călău}
{fr: habitant de la province de Kirdjali; bourreau}
{en: executioner, hangman}

§ cãrjiliu (cãr-ji-líŭ) sm cãrjilii (cãr-ji-líĭ) – (unã cu cãrjili)

§ cãrgealiu (cãr-gĭa-líŭ) sm cãrgealii (cãr-gĭa-líĭ) – (unã cu cãrjili)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

dzandzã

dzandzã (dzán-dzã) sf dzãndzã (dzắn-dzã) – harea tsi u-ari atsel tsi s-aprindi (lu-acatsã inatea) lishor; haractirlu-a atsilui tsi lu-arãseashti si sã ncaci cu cariva, tsi caftã totna cãvgãlu trã nai ma njiclu lucru; starea tu cari s-aflã atsel tsi easti anapud sh-fatsi multu shimãtã; dzãfnã;
(expr:
1: mi-acatsã, nj-ansari dzandza = mi-acatsã hulia, zalea, inatea, turbarea (ti tsiva dip, trã un lucru fãrã simasii); mi-ariciuescu, mi-acatsã dratslji di ureaclji, mi ncalicã dratslji;
2: hiu pri dzandzã-analtu = hiu multu apres, ariciuit, ngindat, hiu faptu foc;
3: dzandza s-ti-adunã! = s-ti lja neclu!)
{ro: arţag}
{fr: catactère, tempérament grincheux, nervosité, fâcherie, emportement}
{en: grumpy temperament, cantankerous character, irritability, quarrelsomeness}
ex: ahtari nã-i dzandza (haractirlu, harea di cãvgãgeadz) armãneascã; lu-acãtsã nãpoi dzandza
(expr: lu-acãtsã diznou inatea, hulia), cãtse oili-lj mãcarã gortsãli coapti; pri dzandzã-nj analtu
(expr: cãndu earam multu-ariciuit, cu multã inati) ts-dzãsh zboarã greali

§ dzãfnã2 (dzắf-nã) sf dzãfni/dzãfne (dzắf-ni) – (unã cu dzandzã)
ex: lj-ansãri dzãfna (lu-acãtsã dzandza) ti tsiva dip

§ dzãndzos (dzãn-dzósŭ) adg dzãndzoasã (dzãn-dzŭá-sã), dzãndzosh (dzãn-dzóshĭ), dzãndzoasi/dzãndzoase (dzãn-dzŭá-si) – tsi lu-acasã lishor dzandza; tsi s-aprindi sh-lu-acatsã lishor inatea; tsi caftã cãvgã shi sã ncaci cu lumea trã dip tsiva; dzãndzãvos, dzãfnos, cãvgãgi, sirsem, sirsen, zãpãlit, gealã (muljari), fesfese
{ro: arţăgos}
{fr: acariâtre, grincheux, chicaneur, querelleur, nerveux}
{en: cantankerous, bad-tempered, grumpy, quarreller}
ex: easti multu dzãndzoasã (u-ari acãtsatã hulia)

§ dzãndzãvos (dzãn-dzã-vósŭ) adg dzãndzãvoasã (dzãn-dzã-vŭá-sã), dzãndzãvosh (dzãn-dzã-vóshĭ), dzãndzãvoasi/dzãndzãvoase (dzãn-dzã-vŭá-si) – (unã cu dzãndzos)

§ dzãfnos (dzãf-nósŭ) adg dzãfnoasã (dzãf-nŭá-sã), dzãfnosh (dzãf-nóshĭ), dzãfnoasi/dzãfnoase (dzãf-nŭá-si) – (unã cu dzãndzos)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

fesfese

fesfese (fes-fe-sé) adg invar – tsi lu-acasã lishor dzandza; tsi s-aprindi sh-lu-acatsã lishor inatea; tsi caftã cãvgã shi sã ncaci cu lumea trã dip tsiva; dzãndzos, dzãndzãvos, dzãfnos, sirsem, sirsen, cãvgãgi, zãpãlit, gealã (muljari)
{ro: arţăgos}
{fr: acariâtre, grincheux, irascible, querelleur}
{en: cantankerous, grumpy, quarreller}
ex: easti multu fesfese

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

hagi

hagi (ha-gí) sm, sf hãgii/hãgie (hã-gí-i) shi hãgioanji/hãgioa-nje (hã-gĭŭá-nji), hageadz (ha-gĭádzĭ), hãgioanji/hãgioanje (hã-gĭŭá-nji) – crishtinlu (bãrbat i muljari) tsi ari faptã unã cali tra s-viziteadzã locurli sãmti di Ierusalim iu ari bãnatã sh-iu fu ncãrfusit Hristolu; turcul tsi ari faptã unã cali tu locurli sãmti nturtseshti di Meca; muljari di hagi
{ro: bărbat (femeie) care a făcut pelerinaj la Ierusalim}
{fr: homme (femme) qui a fait le pèlerinage à Jérusalem}
{en: man (woman) who has made the pilgrimage to Jerusalem}
ex: cara tricu di vrãstã, ãlj vinji si s-facã hagi; s-featsi hagi, cara s-dusi la ayiul munti; hagii easti sh-nãsã

§ hãgilã-chi/hãgilãche (hã-gi-lắ-chi) sf hãgilãchi (hã-gi-lắchĭ) – calea tsi easti faptã di-un crishtin (turcu) la locurli sãmti di Ierusalim (Meca); hagealãchi; (fig: hãgilãchi = ghinili tsi-l fatsi un om trã altsã; bunãteatsã, sivapi)
{ro: hagilâc}
{fr: pèlerinage}
{en: pilgrimage}
ex: vrea s-njargã n hãgilãchi; vãrã cãrvãnar nu dusi hãgilãchi, ma picurari, multsã; nchisi cu muljari-sa sh-cu hilj-su trã la hãgilãchi; adrã nã mari hãgilãchi (fig: bunãteatsã, sivapi)

§ hagealãchi/hagealãche (ha-gĭa-lắ-chi) sf hagealãchi (ha-gĭa-lắchĭ) – (unã cu hãgilãchi)
ex: an fu tu hagealãchi

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

pãlavrã

pãlavrã (pã-lá-vrã) sf pãlãvri (pã-lắ-vri) – zboarã goali sh-fãrã mari simasii; palavrã, papardeli, bãrcudii, curcufeli, curcufexali, curnufexali, cãpachi, chirturi, hãbãri, lãpãrdii, lishinãturã, mandzali, bufchi, pufchi, shahlamarã, zacati, zãcãturã, curcubeti hearti, burlidz ãmbãirati, mãnits di tãmbari, bishinj di cuc, colja mbolja, etc.;
(expr: talji (tradzi) pãlãvri = zburashti glãrinj, dzãtsi chirturi, minciunj)
{ro: palavră}
{fr: hâblerie; rodomontade}
{en: chatter, jabber, bragging}
ex: nã trapsi ndauã pãlãvri
(expr: dzãtsi zboarã goali, minciunj, papardeli); cari ascultã pãlãvrili-a lui

§ palavrã (pa-lá-vrã) sf palãvri (pa-lắ-vri) – (unã cu pãlavrã)
ex: talji multi palãvri
(expr: dzãtsi zboarã goali, papardeli)

§ pãlãvrescu (pã-lã-vrés-cu) vb IV pãlãvrii (pã-lã-vríĭ), pãlãvream (pã-lã-vreámŭ), pãlãvritã (pã-lã-vrí-tã), pãlãvriri/pãlãvrire (pã-lã-vrí-ri) – dzãc mash pãlãvri (chirturi, papardeli, minciunj, etc.)
{ro: pălăvrăgi}
{fr: bavarder, caqueter}
{en: chatter, blab}
ex: tutã dzua pãlãvreashti, cum nu-l doari gura?

§ pãlãvrit (pã-lã-vrítŭ) adg pãlãvritã (pã-lã-vrí-tã), pãlãvrits (pã-lã-vrítsĭ), pãlãvri-ti/pãlãvrite (pã-lã-vrí-ti) – tsi dzãtsi pãlãvri
{ro: pălăvrăgi}
{fr: bavarder, caqueter}
{en: chatter, blab}

§ pãlãvriri/pãlãvrire (pã-lã-vrí-ri) sf pãlãvriri (pã-lã-vrírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva pãlãvreashti
{ro: acţiunea de a pălăvrăgi; pălăvrăgeală}
{fr: action de bavarder, de caqueter}
{en: action of chattering, of blabbing}

§ pãlãvrãgi (pã-lã-vrã-gí) sm, sf pãlãvrãgioa-nji/pãlãvrãgioanje (pã-lã-vrã-gĭŭá-nji), pãlãvrãgeadz (pã-lã-vrã-gĭádzĭ), pãlãvrãgioanji/pãlãvrãgioanje (pã-lã-vrã-gĭŭá-nji) – om tsi zburashti multu; om tsi dzãtsi mash zboarã goali sh-fãrã mari simasii; om tsi scoati mash pãlãvri din gurã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn