DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

aush

aush (a-úshĭŭ) sm aush (a-úshĭ) shi aushanj (a-ú-shĭanjĭ) –
1: om tricut tu anj (tsi nu lj-u mata poati ca ma ninti); alghit (tu peri), behlu, bitãrnu, burhonj, mosh, moashi (muljari), pleacã, pljacã, veclju, ghiush, geagi, prezvit, tot;
2: strãaush, strãush, straush, pap, pap-aush, strãpap, stripãrinti, strãpãrinti;
(expr:
1: aush ca Dumnidzã; aush tsi lu-agãrshi moartea; aush tsi lu-agãrshi Dumnidzã = om multu aush;
2: aushlji vor pãni moali = aushlji vor feati tiniri)
{ro: bătrân, vechi, strămoş}
{fr: vieux, vieil, vieillard, ancien; aïeul, ancêtre}
{en: old one, ancient; ancestor, forefather}
ex: tsi-i un aush adunat bush? (angucitoari: cuceanlu); un aush cu patrudzãts di cãmesh nviscut (angucitoari: cuceanlu); un aush cu percea lungã; aushlu nã fatsi mari tinjii; cãt aush s-hibã omlu, bana-i dultsi; aush, aush ca Dumnidzã
(expr: multu aush); aush, cã dzãtseai cã lu-agãrshi Dumnidzã
(expr: multu aush); aush, di cãndu bãneadzã sh-moartea lu-agãrshi
(expr: multu aush); aushlu-i sturlu a casãljei; du-ti la pap-aushlu atsel; vidzush aush vitsearcu, ahtari sh-tinir fu; gioacã-aush cu perlu cair; cavai di hoara tsi nu-ari aush; gioni-armãn, di iu aushlj-a (strãaushlj-a) noshtri s-fitarã; aushlji vor pãni moali
(expr: vor muljeri tiniri) sh-yin veclju

§ aushescu1 (a-u-shĭés-cu) vb IV aushii (a-u-shíĭ), ausham (a-u-shĭámŭ), aushitã (a-u-shí-tã), aushiri/aushire (a-u-shí-ri) – (trã oaminj) nj-tricurã anjlji sh-agiumshu aush; (trã unã hãlati) tricurã anjlji sh-nu mata easti sh-ahãntu bunã ca ma ninti (nu mata easti bunã s-tsã fats lucrul, icã ishirã alti hãlãts noi cama buni); nj-algheashti perlu, alghescu, anvicljedz, bãtãljusescu, mbitãrnescu, mushescu (tri muljeri), nvicljedz, nvicljescu, vicljedz, vicljescu
{ro: îmbătrâni, (se) învechi}
{fr: vieillir, devenir vieux, devenir suranné}
{en: get old}
ex: tini aushish (mbitãrnish), Gardani; amãndoilji aushim (nã featsim aushanj); nu-arãdi di aush, cã sh-tini vai s-ausheshti; aushi fari shi-lj si featsi perlu ca fuljorlu; cum lu nvitsã Hristolu pãnã aushi; si-lj hibã agiutor, cã de! avea aushitã sh-nãsã

§ aushit (a-u-shítŭ) adg aushitã (a-u-shí-tã), aushits (a-u-shítsĭ), aushiti/aushite (a-u-shí-ti) – tsi easti tricut tu anj; tsi s-ari faptã veclju; tsi ari perlji alghi (di-aushatic); alghit (perlu), anvicljat, bãtãljusit, mbitãrnit, mushitã (trã muljeri), nvicljat, nvicljit, vicljat, vicljit

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

behlu

behlu (béh-lu) sm, sf, adg behlã (béh-lã), behlji (béh-lji), beh-li/behle (béh-li) – (om) tricut tu anj (sh-nu lj-u mata poati ca ma ninti); bitãrnu, veclju, aush, mosh (moashi), burhonj, pleacã, pljacã, geagi, prezvit, pap, ghiush, tot
{ro: bătrân, vechi}
{fr: vieux, vieil, vieillard, ancien}
{en: old, ancient}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

bitãrnu

bitãrnu (bi-tắr-nu) sm, sf, adg bitãrnã (bi-tắr-nã), bitãrnji (bi-tắr-nji), bitãrni/bitãrne (bi-tắr-ni) – (om i lucru) tricut tu anj (tsi nu lj-u mata poati, icã nu mata easti bun ca ma ninti); aush, mosh, behlu, burhonj, pleacã, pljacã, alghit (tu peri), veclju, geagi, prezvit, pap, ghiush, tot
{ro: bătrân, vechi}
{fr: vieux, vieil, vieillard, ancien}
{en: old, ancient}
ex: easti om bitãrnu (aush) tora; shideam sum aumbra-a arburilui bitãrnu; carnea-aestã fu di vãrnã oai bitãrnã

§ bitãrneatsã (bi-tãr-neá-tsã) sf bitãrnets (bi-tãr-nétsĭ) – catastisea tu cari s-aflã omlu cãndu aushashti; harea tsi-l fatsi pri om (lucru) tra s-hibã bitãrnu; aushatic, aushami; yiramati
{ro: bătrâneţe}
{fr: vieillesse}
{en: old age}
ex: bitãrneatsa easti multu greauã

§ bitrãn (bi-trắnŭ) sm, sf, adg bitrãnã (bi-trắ-nã), bitrãnj (bi-trắnjĭ), bitrãni/bitrãne (bi-trắ-ni) – (unã cu bitãrnu)
ex: tsi-ts fatsi bitrãna (moasha)?; easti bitrãn (aush), poati s-aibã 60 di anj

§ mbitãrnescu (mbi-tãr-nés-cu) vb IV mbitãrnii (mbi-tãr-níĭ), mbitãrneam (mbi-tãr-neámŭ), mbitãrnitã (mbi-tãr-ní-tã), mbitãrniri/mbitãrnire (mbi-tãr-ní-ri) – (trã oaminj) nj-tricurã anjlji sh-aushii; (trã un lucru) tricurã anjlji sh-nu mata easti sh-ahãntu bun ca ma ninti (nu mata easti bun tra s-tsã fats huzmetea cu el, icã ishirã alti lucri noi cama buni); aushescu, mushescu (tri muljeri), alghescu; mi fac veclju; anvicljedz, nvi-cljedz, nvicljescu, vicljedz, vicljescu, bãtãljusescu
{ro: îmbătrâni, (se) învechi}
{fr: avancer en âge, vieillir, devenir vieux, devenir suranné}
{en: get old, get outdated}
ex: featili va s-nã mbitãrneascã acasã; ca cãnili tsi mbitãrneashti di leani

§ mbi-tãrnit (mbi-tãr-nítŭ) adg mbitãrnitã (mbi-tãr-ní-tã), mbitãrnits (mbi-tãr-nítsĭ), mbitãrniti/mbitãrnite (mbi-tãr-ní-ti) – tsi easti tricut tu anj; tsi ari aushitã, tsi s-ari faptã veclju; aushit, mushitã (trã muljeri), alghit, anvicljat, nvicljat, vicljat, nvicljit, vicljit, bãtãljusit

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

burhonj

burhonj (bur-hónjĭŭ) sm, sf, adg burhoanji/burhoanje (bur-hŭá-nji), burhonj (bur-hónjĭ), burhoanji/burhoanje (bur-hŭá-nji) – (om) tsi easti tricut tu anj (sh-nu lj-u mata poati ca ma ninti); bitãrnu, veclju, aush, mosh, behlu, pleacã, pljacã, geagi, prezvit, pap, ghiush, tot, alghit (tu peri)
{ro: moş, bătrân, vechi}
{fr: vieux, vieil, vieillard, ancien}
{en: old man, old, ancient}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

pap1

pap1 (pápŭ) sm pachi (páchĭ) shi pãpãnj (pã-pắnjĭ) –
1: tatãl a unui di pãrintsãlj (dada i tatãl) a unui om; tot, ghiush;
2: tatãl i un pãrinti (ti multi bãrni cu-arada) nãintea-a unui pap; strãaush, strãush, straush, pap-aush, strãpap, stripãrinti, strãpãrinti, propator; aush, bitãrnu, mosh, prezvit, veclju, behlu, burhonj, pleacã, pljacã, geagi, ghiush, tot; (fig: pap; pap-aush = numã tsi-lj si da a unui om aush)
{ro: bunic; strămoş; moş}
{fr: grand-père; aïeul, ancêtre; vieux, vieillard}
{en: grand-father; ancestor, forefa-ther; old man}
ex: multu aush eshti, pap; pap-tu (totlu, ghiushlu a tãu) lu vãtãmarã, mai-ta muri; shideam la pap-nju (tot-nju) n cohi shi-nj beam ciubuchea; vinji trã axirea-a pãpãnjlor sh-a noastrã; s-murim sh-noi ca tuts pãpãnjlji?; mi lo di mãnã pap-nju; yini seara paplu di misuhori shi caftã measã; tut s-minduea mãratlu di pap, cum s-easã cu fatsa curatã!; avea avdzãtã cã gumarlu a paplui baligã flurii; lo paplu nipotlu mbratsã, l-bãshe shi nu-l sãtura di giucari; paplu, lji ca s-aspãrea ocljul s-nu lu nvirinã; si shteari paplu a vostru, cã tru casa-a lui v-aflats; li ari di la pãpãnj (strãpãpãnj); o, pap (fig: aush), shadi ca un pap (fig: aush); pap (fig: aush)!; pachi (fig: aushanj) sh-moashi veclji; treili sh-loarã bãrbats pachi (fig: aush); eara nãoarã un pap-aush
(expr: un om aush), om aflat, ma fãrã cãsmeti; du-ti la pap-aushlu atsel, tsi lucreadzã aclo; pap-aushlu, cã sh-li-aflã cãprili, li bagã nãinti cu cãrliglu; corbul di pap-aush, adunat gãdzãmolj, cu inima cãt un puric

§ strãpap (strã-pápŭ) sm strãpãpãnj (strã-pã-pắnjĭ) – tatãl (i un pãrinti, ti multi bãrni cu-arada) a unui pap; strãaush, strãush, straush, pap, pap-aush, stripãrinti, strãpãrinti, propator, ghiush
{ro: strămoş}
{fr: aïeul, ancêtre}
{en: ancestor, forefather}
ex: strãpãpãnjlji (strãaushlji) a noshtri bãnarã ghini; acshi apucãm di pap, strãpap (strãaush, propatori)

§ propator (pro-pá-torŭ) sm propatori (pro-pá-torĭ) – tatãl i un pãrinti (ti multi bãrni cu-arada) a unui pap, etc.; strãpãrinti, stripãrinti, strãpap, strãaush, strãush, straush, pap, pap-aush, ghiush
{ro: străbun}
{fr: aïeul, ancêtre}
{en: ancestor, forefather}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

prezvit

prezvit (préz-vitŭ) sm, adg prezvits (préz-vitsĭ) – (om) tricut tu ilichii (tsi nu lj-u mata poati ca ma ninti); aush, bitãrnu, veclju, mosh, behlu, burhonj, pleacã, pljacã, geagi, pap, ghiush, tot
{ro: moş, bătrân}
{fr: vieux, vieillard}
{en: old man}
ex: prezvite (pap, bitãrne) Simioane

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

rog

rog (rógŭ) (mi) vb I rugai (ru-gáĭ), rugam (ru-gámŭ), rugatã (ru-gá-tã), rugari/rugare (ru-gá-ri) – lj-fac rigeai al Dumnidzã s-nj-agiutã tu banã (s-mi-agiutã tu oara di-ananghi tu cari mi aflu); mi ncljin la Dumnidzã; lj-caftu (lj-pricad) a unui sã-nj facã unã vreari tsi u-am (un bun, unã hari, etc.); ruguescu, rigiuescu, or, aor, pricad, mi-angrec, pãlãcãrsescu, pãrãcãlsescu, pãrlãcãrsescu
{ro: ruga}
{fr: prier}
{en: pray}
ex: roagã-nj-ti a socru-tui (pãlãcãrsea-l socru-tu); pri Dumnidzã rugam (nã ncljinam, lj-cãftam s-n-agiutã); di ljirtari s-lu rugats (s-lu pãlãcãrsits); s-ruga (sã ncljina) la Dumnidzã

§ rugat (ru-gátŭ) adg rugatã (ru-gá-tã), rugats (ru-gátsĭ), ruga-ti/rugate (ru-gá-ti) – a curi ãlj si fatsi unã rigeai, unã pãlãcãrii; ruguit, rigiuit, urat, aurat, pãlãcãrsit, pãrãcãlsit, pãrlãcãrsit
{ro: rugat}
{fr: prié}
{en: prayed}

§ rugari/rugare (ru-gá-ri) sf rugãri (ru-gắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva pãlãcãrseashti (s-roagã) trã tsiva; ruguiri, rigiuiri, urari, aurari, pãlãcãrsiri, pãrãcãlsiri, pãrlã-cãrsiri, pãlãcãrii, pãrãcãlii, rige, arige, rigeai, arigeai, etc.
{ro: acţiunea de a (se) ruga; rugare}
{fr: action de prier}
{en: action of praying}

§ rugãciuni/rugãciune (ru-gã-cĭú-ni) sf rugãciunj (ru-gã-cĭúnjĭ) – atsea tsi fatsi omlu cãndu sã ncljinã la Dumnidzã sã-lj caftã urãciunea (sã-lj caftã ljirtari, sã-lj caftã agiutor, etc.); duvai, pãrãcãlii, rigeai, arigeai, rige, arige, prosefhii, prusufhii, ifcheauã, ifchii, ifhii
{ro: rugăciune}
{fr: prière}
{en: prayer}

§ ruguescu (ru-gu-ĭés-cu) (mi) vb IV ruguii (ru-gu-íĭ), rugueam (ru-gu-ĭámŭ), ruguitã (ru-gu-í-tã), ruguiri/ruguire (ru-gu-í-ri) – (unã cu rog)
ex: dadã, ruguea-nj-ti (ncljinã-ti) la crutsi sh-la icoanã; shi s-ruguea (sh-roagã-ti) la Dumnidzã

§ ruguit (ru-gu-ítŭ) adg ruguitã (ru-gu-í-tã), ruguits (ru-gu-ítsĭ), ruguiti/ruguite (ru-gu-í-ti) – (unã cu rugat)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn