DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

cãmeashi/cãmeashe

cãmeashi/cãmeashe (cã-meá-shi) sf cãmesh (cã-méshĭ) – stranj suptsãri di pãndzã (lãnã, mitasi, ljin, etc.) cu cari sã nveashti partea di nsus a truplui (di-aradã di la gushi pãnã tu mesi, pristi cheali shi sum geachetã); rizã, cãmishitsã, cãmishotã, camisolã
(expr:
1: cãmeasha-a oului (a misurlui, a njelui, a favãljei, etc.) atsea (coaja, chealea, etc.) cu cari easti anvilit un lucru (oulu, misurlu, njelu, fava, etc.);
2: nu-am cãmeashi pri mini = hiu multu oarfãn, ftoh;
3: nji si cutreamburã cãmeasha di pri mini = mi-acatsã pãvria, lãhtãrsescu, ãnj si mutã perlu din cap, ãnj fudzi buriclu, etc.;
4: mi ncaci sh-cu cãmeasha di pri mini = hiu cãvgãgi, mi ncaci trã itsido sh-cu caritsido;
5: armasi (sh-easti) cu cãmeasha di la nuna = atsel tsi-armasi ninga cu mintea tsi u-avea cãndu fu pãtidzat, cãndu nuna lj-avea bãgatã nã cãmeashi nauã; cari easti ninga ageamit, cu mintea-lj di ficiuric; easti ninga cu mutsli-lj tu nari;
6: trec cãmeasha = mi nvescu cu cãmeasha);
7: l-trec prit cãmeashi = lu nhiljedz, ãl ljau ti fumealji (ti suflit) un njic tsi nu dipuni dit sãndzili-a meu;
8: sh-da sh-cãmeasha di pri nãs = (tu-unã ananghi mari sh-trã un tsi-l va), fatsi tut tsi poati, s-fatsi multu curbani shi da tut tsi ari, pãnã sh-cãmeasha di pri el, di-armãni dispuljat;
9: sh-bea sh-cãmeasha di pri el = lu-ariseashti multu di multu beara, shi sã mbeatã multu tut chirolu;
10: ascãpai mash cu cãmeasha di pri mini = ascãpai mash cu bana, nu putui s-ljau tsi-va cu mini;
11: pri-iu u scots cãmeasha? = cum va s-fats s-ascachi di mintitura tu cari ti-aflji?)
{ro: cămaşe}
{fr: chemise}
{en: shirt}
ex: stranjlu nj-easti lai, cãmeasha nj-easti-aroshi, truplu nj-easti albu (angucitoari: cãstãnja); un aush cu patrudzãts di cãmesh nviscut (angucitoari: cuceanlu); aeri mi-alãxii di cãmeashi; mãni va s-lau cãmeshli; muljarea nu-i cãmeashi, s-u-alãxeshti cãndu vrei; muljerli atumtsea nvishtea cãmesh di ljin; ma-aproapea nj-easti cãmeasha di tuti stranjili; cari nu sh-va cãmeasha?; nu-ts vrei cãmeasha di pri tini!; cu cãmeasha di pri nãs ascãpã
(expr: fudzi sh-nu lo tsiva cu el); misurlu ari multi cãmesh
(expr: frãndzã tsi lu-acoapirã); curã fava di cãmeashi
(expr: di chealea di pisuprã tsi-acoapirã gãrnutslu); cãmeasha a njelui
(expr: shchepea, tsipa a njelui) easti multu greauã; cãmeasha di pri nãsã lji si cutrimburã
(expr: u-acãtsã pãvria, s-aspãre multu); sh-cu cãmeasha di pri nãsã si ncãcea

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

cheptu1

cheptu1 (chĭép-tu) sn chepturi (chĭép-turĭ) – partea din fatsã shi nsus a omlui (namisa di doauãli bratsi sh-di la gushi pãnã la pãnticã); sin, tsãtsã;
(expr:
1: (njic) di pi cheptu = (njic) tsi sudzi ninga di la sin;
2: cheptu cu cheptu = fatsã n fatsã;
3: dau cheptu cu = (i) andãmãsescu, astalj; (ii) mi-alumtu cu;
4: tsãn cheptu = vãstãxescu, dãnãsescu tu-alumtã;
5: dau ãn cheptu = giur sã-nj ljau ahtea, s-lj-u plãtescu [zborlu yini di-aclo cã adetea easti ca, atsel tsi giurã sã-sh scoatã ahtea pri cariva, s-agudeashti cu bushlu pi cheptu];
6: stau cu mãnjli n cheptu = stau sh-nu fac tsiva, nu dau vãrnu agiutor; stau cu mãnjli n sin;
7: (easti cu) soarili (steaua, luna) pi cheptu = multu di multu mushat, cum nu ari altu tu lumi; cu steaua (soarili, luna) pi frãmti;
8: penurã tu cheptu = dor, mirachi, sivdai mari tsi nu-ari vindicari)
{ro: piept, sân}
{fr: poitrine, sein}
{en: chest, breast, bosom}
ex: truoarã ãsh disfeatsi mushatlu cheptu; lu-agudi tu cheptu; sh-aplicã caplu tu cheptu di-arshini; sh-aplicã caplu tu cheptu shi armasi minduit; fudzi ficiorlu acasã nvirinat, shi cu caplu pri cheptu; la cheptu (sin) si-l strindzi; chepturli a lor, acupiriti cu asimi, anyilicea di diparti la soari; cheptul: mash yeamãndzi, mash asimi; a lui cheptu, nã curii; scoasi hãngearlu shi-l plãntã tu cheptul a stihiului; cu chepturli ndupãrãti di dzinuclji; na iu da cheptu
(expr: s-astalji) cu un lup; featili di pi cheptu (tsi sug ninga, di tsãtsã); ari un njic di cheptu (di sin, tsi sudzi ninga); tsãnu cheptu
(expr: dãnãsi, vãstãxii); nu s-tsãni cheptu
(expr: nu lã u pots, nu pots s-dãnãseshti tu-alumtã) cu armãnjlji; un ficior cu steaua tu frãmti sh-cu soarili tu cheptu
(expr: multu di multu mushat); mi hãrsii c-aflai surãri, dicãt am un dor, nã penurã tru cheptu
(expr: mirachi mari tsi nu-ari yitrii); haidi, mori cãtsauã! sh-u deadi n cheptu chirutlu, s-nu tsi-u scot io, pri numã s-nu-nj dzãts!

§ chiptos (chip-tósŭ) adg chiptoasã (chip-tŭá-sã), chiptosh (chip-tóshĭ), chiptoasi/chiptoase (chip-tŭá-si) – cu cheptul largu
{ro: pieptos}
{fr: qui a une large poitrine}
{en: with a large chest}
ex: cal chiptos (cu cheptul largu) sh-cu caplu njic; sh-u strimsi la chiptoslu a lui sin

§ chiptar (chip-tárŭ) sn chiptari/chiptare (chip-tá-ri) – geachet fãrã mãnits; cumatã di pãndzã albã tsi muljerli u poartã pi cheptu; cheptar, cheptu

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

dulumã

dulumã (du-lu-mắ) sm dulumadz (du-lu-mádzĭ) – stranj bãrbã-tescu (ilechi, cundush, pishli, geachetã, etc.) cu mãnits ma lundzi i ma shcurti dupã cum u va omlu; dulãmã, dulmã, dulmeci, dulmici, dulumici, cundush, cundandir, cupãran, mindan
{ro: vestă cu mâneci de diferite lungimi, mintean}
{fr: veste à manches dont la longueur est variable}
{en: vest with sleeves of various lengths}
ex: portul a armãnjlor easti cu dulumã

§ dulãmã (du-lã-mắ) sm dulãmadz (du-lã-mádzĭ) – (unã cu dulumã)

§ dulmã (dul-mắ) sm dulmadz (dul-mádzĭ) – (unã cu dulumã)

§ dulmeci (dul-mécĭŭ) sn dulmeci/dulmece (dul-mé-ci) – un dulumã ma njic; dul-mici, dulumici
{ro: “dulumă” mic}
{fr: petit “dulumã”}
{en: small “dulumã”}
ex: fã-lj sh-dulmeci tr-ahtari vrutã

§ dulmici (dul-mícĭŭ) sn dulmici/dulmice (dul-mí-ci) – (unã cu dulmeci)
ex: cu dulmicilu (cundushlu) pri nãs; mãnitsli di dulmici arucati pri pãltãri

§ dulumici (du-lu-mícĭŭ) sn dulumici/dulumice (du-lu-mí-ci) – (unã cu dulmeci)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

geachet

geachet (gĭa-chĭétŭ) sn geacheturi (gĭa-chĭé-turĭ) – stranj scurtu fãrã mãnits i gulir tsi s-poartã di muljeri pristi cãmeashi shi sum jachetã; cichet, ceachet, tsichet, scurtac, scurtacã, shcurtac, shcurtacã, ilecã, ilechi, sãrãcuci, pesh, pishli, peshli
{ro: ilic, vestă (fără mâneci)}
{fr: veston très court, gilet (sans manche)}
{en: vest (without sleeves)}
ex: un geachet tru cari pitrundea tuti vimturli; geacheturli mi stringu

§ ceachet (cĭa-chĭétŭ) sn ceacheturi (cĭa-chĭé-turĭ) – (unã cu geachet)
ex: ceachetlu lj-easti mushat; cu ceachetlu strimtu pri truplu ca vlãstar

§ cichet (ci-chĭétŭ) sn cicheturi (ci-chĭé-turĭ) – (unã cu geachet)

§ tsichetã (tsi-chĭé-tã) sf tsicheturi (ci-chĭé-turĭ) – (unã cu geachet)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

ilecã

ilecã (i-lé-cã) sf ilechi (i-léchĭ) – stranj scurtu fãrã mãnits i gulir tsi s-poartã pristi cãmeashi shi sum jachetã i paltu; ilechi, scurtac, scurtacã, shcurtac, shcurtacã, sãrãcuci, cichet, ceachet, geachet, tsichet, pesh, pishli, peshli
{ro: ilic, vestă fără mâneci}
{fr: gilet sans manche}
{en: vest without sleeves}
ex: shi scoasi ileca cã easti caldu; ilecã di hrisozmã (ilechi lucratã cu hiri di-amalamã)

§ ile-chi/ileche (i-lé-chi) sf ilechi (i-léchi) – (unã cu ilecã)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

pesh

pesh (péshĭŭ) sn peshuri (pé-shĭúrĭ) – stranj scurtu fãrã mãnits i gulir tsi s-poartã pristi cãmeashi shi sum jachetã i paltu; peshli, pishli, scurtac, scurtacã, shcurtac, shcurtacã, ilecã, ilechi, sãrãcuci, cichet, ceachet, geachet, tsichet, mintean, cundush
{ro: mintean, vestă}
{fr: gilet, pan, (du vêtement) derrière}
{en: vest}
ex: o, lai Chita, peshlj-arosh; giuvãrats, peshlj-arosh

§ peshli (pesh-lí) sm(?) pl(?) – (unã cu pesh)

§ pishli (pish-lí) sm(?) pl(?) – (unã cu pesh)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

rizã1

rizã1 (rí-zã) sf rizã (rí-zã) – stranj suptsãri di pãndzã cu cari sã nveashti partea di nsus a truplui (di-aradã di la gushi pãnã ma nghios di mesi, pristi cheali shi sum geachetã); cãmeashi, cãmishitsã, cãmishotã, camisolã
{ro: cămaşe}
{fr: chemise}
{en: shirt}
ex: riza (cãmeasha) di pi trup s-tsã vindzi

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã