DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

gazonã

gazonã (ga-zó-nã) sf gazoni/gazone (ga-zó-ni) – crustali di gljatsã tsi s-alasã ca un petur earna pi-alumãchili di arburi (pri casi, pri loc, etc.); negurã aratsi shi ndisatã di earnã tsi s-fatsi gljatsã cãndu cadi mpadi shi da di loc (di casi, di ponj, etc.); sinjac, uchid, tseafi, tsingrimi
{ro: chiciură, promoroacă, polei}
{fr: frimas, givre}
{en: (hoar-)frost, rime}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

sinjac

sinjac (si-njĭácŭ) sn sinjacuri (si-njĭá-curĭ) – crustali di gljatsã tsi acoapirã alumãchili di arburi cãndu fatsi multã arcoari earna; gljatsã tsi s-alasã ca un petur earna pri earbã (loc, casi, etc.); negurã aratsi shi ndisatã di earnã arcuroasã (tsi s-fatsi gljatsã cãndu da mpadi di loc); uchid, tseafi, tsingrimi, gazonã
{ro: promoroacă, polei; ceaţă groasă şi rece de iarnă friguroasă}
{fr: frimas, givre; brume, brouillard épais et blanchâtre qu’on voit pendant les hivers glaciaux}
{en: (hoar-)frost, rime; winter fog, thick and very cold}
ex: un sinjac (petur di gljatsã) gros shi vãrtos; sinjaclu eara multu gros; dzer di s-alichea mãna di her, un sinjac, gros shi vãrtos; nviliti n cãti unã cergã di sinjac; si scularã shi-sh loarã cerga di sinjac ãn cap; funjli adrati lemnu di aratsili sinjac (uchid, gazonã)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

tsingrimi/tsingrime

tsingrimi/tsingrime (tsin-grí-mi) sf tsingrinj (tsin-grínjĭ) – arcoari multu mari (greauã, psof); cingrimi, tsicnã, tseafi, dzer, dzider, dzeadzir, virver, cãrcealiu, arãtsimi;
(expr: tsingrimi, di ngljatsã sh-mintsimea = fatsi, multu di multu, psof, arcoari)
{ro: ger}
{fr: froid glacial, froid noir}
{en: bitter cold}
ex: unã tsingrimi, di cari ngljatsã shi laea mintsimi; atsea di ningã nãsã easti nipoatã-mea tsingrimea

§ cingrimi/cingrime (cin-grí-mi) sf cingrinj (cin-grínjĭ) – (unã cu tsingrimi)
ex: mari cingrimi (dzer, virver) easti asãndzã

§ tsicnã2 (tsíc-nã) sf tsicni/tsicne (tsíc-ni) – (unã cu tsingrimi)
ex: easti nã tsicnã di-ts blastinj bana cãndu esh din casã

§ tseafi/tseafe (tseá-fi) sf fãrã pl – arcoari multu mari (greauã, psof); gljatsã tsi s-alasã ca un petur earna, cãndu fatsi multã-arcoari, pi earbã (loc, ponj, casi, etc.); dzer, dzider, dzeadzir, virver, tsicnã, arãtsimi, cãrcealiu, cingrimi, tsingrimi, sinjac, uchid, gazonã
{ro: ger, promoroacă}
{fr: froid glacial, froid noir; givre}
{en: bitter cold, frost}

§ seavir (seá-virŭ) sm fãrã pl – vimtu aratsi tsi yini di cãtrã Nordu; vimtu multu-aratsi tsi tsã lja anasa; seaviri, tseafir, turin, virver, viriu, aratsili
{ro: crivăţ}
{fr: grand vent glacial du Nord, borée, aquilon}
{en: glacial North wind, cutting blast}
ex: zurlu seavir pãnã tu oasi pitrundea; seavirlu shuirã prit cripituri

§ seaviri/seavire (seá-vi-ri) sm fãrã pl – (unã cu seavir)
ex: seavirli aurla turbat; notlu cu seavirli la un loc s-adunarã; seavirli lu ngljitsã tut loclu sh-lu featsi corcan; nitsi un semnu di tuti cãti avea faptã zurlul di seaviri; vinjim di n-ascumsim aoatsi di frica-a zurlui di seaviri

§ tseafir (tseá-firŭ) sm fãrã pl – (unã cu seavir)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

uchid

uchid (ú-chidŭ) sm pl(?) – gljatsã tsi s-alasã ca un petur earna pri earbã (loc, casi, etc.); crustali di gljatsã tsi acoapirã alumãchili di arburi earna cãndu fatsi multã arcoari; sinjac, gazonã, tseafi
{ro: chiciură, promoroacă, polei}
{fr: frimas, givre}
{en: (hoar-)frost, rime}
ex: uchidlu (sinjaclu) mi nfãrinã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã