DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

buducushar

buducushar (bu-du-cu-shĭárŭ) sm buducushari (bu-du-cu-shĭárĭ) – pulj di mpradã (ma mari di gaea sh-di corbul, tsi mãcã di tuti, cu peanili lãi sh-pãntica albã, sh-cu dintana shi cicioarili multu vãrtoasi); gãvran, gavran, gãrvan, corbu, corac, curac, buducãshar
{ro: corb mare}
{fr: grand corbeau}
{en: large raven}
ex: cu gura di buducushar (corbu, corac)

§ buducãshar (bu-du-cã-shĭárŭ) sm buducãshari (bu-du-cã-shĭárĭ) – (unã cu buducushar)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

cãrledz

cãrledz (cãr-lédzŭ) vb I cãrlidzai (cãr-li-dzáĭ), cãrlidzam (cãr-li-dzámŭ), cãrlidzatã (cãr-li-dzá-tã), cãrlidzari/cãrlidzare (cãr-li-dzá-ri) – scot sonuri (bots) din gurã ca atseali scoasi di-unã gai (cioarã, hashcã, corac, corbu, gavran, gãvran, gãrvan, grãvan); cãredz; (fig:
1: cãrledz = (i) scot bots slabi dit gurã, tsi nu sh-u-aduc multu cu zboarã cunuscuti, ti cãtigursiri, di nivreari, etc.; (ii) bãnedz, adilj, mi aflu tu banã; expr:
2: nu cãrledz = tac, nu scot zbor din gurã, nu dzãc tsiva dip)
{ro: croncăni, crâcni}
{fr: croasser; grommeler}
{en: caw (crow); grumble, mutter}
ex: pri pigãdz cãrleadzã corats; s-nu cãrleadzã
(expr: s-nu scoatã vãr zbor) iuva; nitsi nu cãrlidzã
(expr: nu scoasi vãr zbor); dushman s-nu cãrleadzã; feata nu cãrlidzã
(expr: nu scoasi) nitsiun zbor; cãrc! nu cãrleadzã!; li-avdza tuti sh-nitsi cãrlidza
(expr: nitsi nu scutea un zbor), s-nu u lja di hãbari dratslji

§ cãrlidzat (cãr-li-dzátŭ) adg cãrlidzatã (cãr-li-dzá-tã), cãrlidzats (cãr-li-dzátsĭ), cãrlidzati/cãrlidzate (cãr-li-dzá-ti) – tsi ari scoasã bots din gurã ca atseali scoasi di-unã gai i corac; cãridzat
{ro: crâcnit, croncănit}
{fr: croassé, grommelé}
{en: cawed (crow), grumbled, muttered}
ex: zbor cãrlidzat

§ cãrlidzari/cãrlidzare (cãr-li-dzá-ri) sf cãrlidzãri (cãr-li-dzắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva cãrleadzã; cãridzari
{ro: acţiunea de a croncăni, de a crâcni; croncănire, crâcnire}
{fr: action de croasser; de grommeler}
{en: action of of cawing (crow); of grumbling, of muttering}

§ cãrlari/cãrlare (cãr-lá-ri) sf cãrlãri (cãr-lắrĭ) – (unã cu cãrlidzari)

§ cãredz (cã-rédzŭ) vb I cãridzai (cã-ri-dzáĭ), cãridzam (cã-ri-dzámŭ), cãridzatã (cã-ri-dzá-tã), cãridzari/cãridzare (cã-ri-dzá-ri) – (unã cu cãrledz)
ex: cãts si s-nascã, s-nu cãreadzã (fig: s-nu dzãcã vãr zbor, s-nu bãneadzã); tini cãredz

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

corbu1

corbu1 (cór-bu) sm corghi (cór-ghi) – pulj di mpradã, tsi mãcã di tuti, ma mari di gaea, cu peanili lãi sh-cu dintana shi cicioarili multu vãrtoasi; corac, curac, gavran, gãvran, gãrvan, buducushar, buducãshar;
(expr:
1: corbu ti dusish, ornju vinjish = glar ti dusish, ma glar vinjish;
2: hrãnea corbul s-tsã scoatã ocljilj = fã-lj ghini a unui om tra s-ts-aducã-arãu ma nãpoi;
3: di la corbu tsi va s-avdzã? crau! = s-dzãtsi trã un om tsi nu s-alãxeashti;
4: corbul a corbului nu-lj scoati ocljilj = omlu nu-lj fatsi-arãu a unui oaspi i om di soi;
5: coarbe, tsi-ts fac puljlji? ma crescu sh-lãescu = s-dãtsi trã un om (lucru) cari, cu anjlji tsi trec, di lai s-fatsi sh-cama lai)
{ro: corb}
{fr: corbeau}
{en: raven}
ex: cumu-ts njergu puljlji, coarbe?, di tsi s-duc, lãescu
(expr: lucrili s-duc, di cãt yini cama-arãu); lu-avdu corbul tsi fatsi crau!

§ corac (có-racŭ) sm corats (có-ratsĭ) – (unã cu corbu1)

§ curac (cu-rácŭ) sm curats (cu-rátsĭ) – (unã cu corbu1)
ex: tsi-au curatslji (corghilj) di aurlã?; lai curats, tsi vã hrãneashti atsel Daileani

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

crubã

crubã (crú-bã) sf crubi/crube (crú-bi) – dishcljidzãturã njicã dit un lucru (stizmã, stranj aruptu, acoalã, etc.) tsi-alasã s-treacã lucri ma njits, dit unã parti tu-alantã; hrubã, guvã, gavrã, horhor, fiju
{ro: gaură, cavitate, scobitură}
{fr: trou; creux}
{en: hole; hollow, cavity}

§ hrubã (hrú-bã) sf hrubi/hrube (hrú-bi) – (unã cu crubã)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

gãvran

gãvran (gã-vránŭ) sm gãvranj (gã-vránjĭ) – pulj di mpradã tsi sh-u-adutsi cu gaea sh-cu corbul (mash cã easti ma mari, mãcã di tuti, cu peanili lãi sh-cu dintana shi cicioarili multu vãrtoasi); gavran, gãrvan, corbu, corac, curac, buducushar, buducãshar
{ro: corb mare}
{fr: grand corbeau}
{en: large raven}

§ gãrvan (gãr-vánŭ) sm gãrvanj (gãr-vánjĭ) – (unã cu gãvran)

§ gavran (ga-vránŭ) sm gavranj (ga-vránjĭ) – (unã cu gãvran)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

guvã

guvã (gú-vã) sf guvi/guve (gú-vi) – dishcljidzãturã njicã dit un lucru (stizmã, stranj aruptu, acoalã, etc.) tsi-alasã s-treacã lucri ma njits, dit unã parti tu-alantã; gavrã, crubã, horhor, fiju (fig:
1: guvã = groapã, mirmintu; expr:
2: bãnedz ca tu-unã guvã = bãnedz nguvat, singur, diparti di lumi, nu mi-ameastic tu lumi, etc.;
3: acats guva; intru tu guvã (di sharpi); mi-ascundu tu 400 di guvi; etc. = mi-ascundu tra s-nu poatã s-mi aflã vãrnu, fug cãtã iu pot;
4: adar guvã tu-apã = nu-adar tsiva, nu pot s-adar tsiva; nu-adar tsiva ta s-ahãrzeascã; geaba caftu s-fac tsiva;
5: adar guvã tu pitã = adar nã mari glãrimi, aspargu un lucru bun, fac znjii, u fac s-chearã lumea)
{ro: gaură}
{fr: trou}
{en: hole}
ex: nã cuciubã cu shapti guvi (angucitoari: caplu-a omlui); astupã guva; sharpili intrã tu guvã; tu pishtireauã easti unã guvã mari; aclu ari guvã njicã; dipuni-ti tru guva-a aishtui arburi; cum inshirã, shoaritslji acãtsarã guvili
(expr: fudzirã s-ascundã, catiun cãtã iu-lj videa ocljilj); Dima lu-avea tu guvã (fig: tu groapã, tu mirmintu); adrã guva tu-apã
(expr: nu putu s-facã tsiva); s-featsi guva tu pitã (s-featsi mari chiameti); cara s-moarã nãs va si s-facã guva tu pitã
(expr: va s-facã znjii mari, va chearã lumea)

§ gavrã (gá-vrã) sf gavri/gavre (gá-vri) shi gãvri/gãvre (gắ-vri) – (unã cu guvã)
ex: intru tu gavrã di sharpi
(expr: intru tu guvã di sharpi, mi-ascundu, fug)

§ guvicã (gu-ví-cã) sf guvitsi/guvitse (gu-ví-tsi) – guvã njicã; guvici, guvãlici
{ro: găurice}
{fr: petit trou}
{en: little hole}

§ guvici/guvice (gu-ví-ci) sf guvici/guvice (gu-ví-ci) – (unã cu guvicã)
ex: avea doauã guvici, di-iu omlu putea s-veadã; puljlji di la Dumnidzã s-gãljinarã tu tsir shi astuparã tuti guvicili

§ guvãlici/guvãlice (gu-vã-lí-ci) sf guvãlici/guvãlice (gu-vã-lí-ci) – guvã njicã; guvicea di la curlu-a omlui; guvãleaci

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn