|
|
gâvanâ
RO:scobitură în lemn … Dictsiunar Armãn-Romãn Data DB:35084>2014-05-14 22:31:05.486386 »
gãvanã
gãvanã (gã-vá-nã) sf gãvãnj (gã-vãnjĭ) – unã soi di pheat (cinacã, cuvatã) di lemnu (tu cari mãcã picurarlji); cuvatã, cãtson, cinac, cinacã, cinachi, etc.
{ro: găvan, strachină de lemn}
{fr: écuelle en bois}
{en: wooden bowl}
gãvãnos
gãvãnos (gã-vã-nósŭ) sn gãvãnoasi/gãvãnoase (gã-vã-nŭási) –
1: vas tu cari s-crescu shi s-tsãn lilici; glastrã, ljastrã, ghiuveci, ghiveci, ponjitsã, pointsã;
2: vas njic di casã, di yilii (di-aradã ca un chelindru), tu cari s-tsãni glico (turshii, masini, etc.)
{ro: gavanos, ghiveci de flori; borcan}
{fr: pot à fleurs; pot (à marmelade, olives, etc.), bocal}
{en: flower-pot; jar}
ex: avea gãvãnoasi cu flori tu balconi; nj-deadi un gãvãnos mplin di aznjurã
gãvatã
gãvatã (gã-vá-thã) sf gãvãti (ghã-vắthĭ) – scriari neaprucheatã tu-aestu dictsiunar; vedz cuvatã
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascãgãvãzlãchi
gãvãzlãchi (gã-vãz-lắ-chi) sf – vedz tu cavaz
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: cavazgav
gav (gávŭ) adg gavã (gá-vã), gayi (gáyĭ), gavi/gave (gá-vi) – cari ari mash un oclju bun cu cari veadi; orbu di-un oclju; chior, nciurat
{ro: chior}
{fr: borgne}
{en: blind in one eye}
ex: easti gavã (nu veadi) di ocljul astãngu
§ gãvusescu (gã-vu-sés-cu) vb IV gãvusii (gã-vu-síĭ), gãvuseam (gã-vu-seámŭ), gãvusitã (gã-vu-sí-tã), gãvusiri/gãvusire (gã-vu-sí-ri) – cher videarea di la un oclju; urghescu di-un oclju
{ro: chiorî}
{fr: éborgner; rendre borgne}
{en: lose sight from one eye}
§ gãvusit (gã-vu-sítŭ) adg gãvusitã (gã-vu-sí-tã), gãvusits (gã-vu-sítsĭ), gãvusiti/gãvusite (gã-vu-sí-ti) – tsi ari chirutã videarea di la un oclju; tsi ari urghitã di-un oclju; gav
{ro: chiorât}
{fr: éborgné}
{en: lost sight from one eye}
§ gãvusiri/gãvusire (gã-vu-sí-ri) sf gãvusiri (gã-vu-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva cheari videarea di la (urgheashti di) un oclju
{ro: acţiunea de a chiorî; chiorâre}
{fr: action d’éborgner; de rendre borgne; éborgnement}
{en: action of losing sight from one eye}
§ gavumarã (ga-vu-má-rã) sf gavumãri (ga-vu-mắrĭ) – atsea tsi ari atsel tsi ari urghitã shi nu veadi di oclji, urbari, urbea-tsã, urghiri
{ro: orbire}
{fr: aveuglement, cécité}
{en: blindness}
gãvojdu
gãvojdu (gã-vój-du) sm – vedz tu guvojdu
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: guvojdugãvozdu
gãvozdu (gã-vóz-du) sm – vedz tu guvojdu
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: guvojdugãvran
gãvran (gã-vránŭ) sm gãvranj (gã-vránjĭ) – pulj di mpradã tsi sh-u-adutsi cu gaea sh-cu corbul (mash cã easti ma mari, mãcã di tuti, cu peanili lãi sh-cu dintana shi cicioarili multu vãrtoasi); gavran, gãrvan, corbu, corac, curac, buducushar, buducãshar
{ro: corb mare}
{fr: grand corbeau}
{en: large raven}
§ gãrvan (gãr-vánŭ) sm gãrvanj (gãr-vánjĭ) – (unã cu gãvran)
§ gavran (ga-vránŭ) sm gavranj (ga-vránjĭ) – (unã cu gãvran)
alcu
alcu (ál-cu) adg alcã (ál-cã), altsi (ál-tsi), altsi/altse (ál-tsi) – unã hromã aroshi apreasã; alic, argãvanliu, arosh; (fig: alcu sm = stofã buisitã alcu)
{ro: stacojiu, roşiatic}
{fr: écarlate, rougeâtre}
{en: scarlet}
ex: u buisii lãna alcã
§ alic (á-licŭ) adg alicã (á-li-cã), alits (á-litsĭ), alitsi/alitse (á-li-tsi) – (unã cu alcu)
ex: distimeli alicã (aroshi); moi lilici alicã (aroshi), tsi-nj ti-apirish salbitã?; cusutã cu mãtasi alicã
amurgu1
amurgu1 (a-múr-gu) sn(?) amurguri(?) (a-múr-gurĭ) – chirolu di dupã ascãpitarea-a soarilui (cãndu nchiseashti si sã ntunearicã niheamã) sh-pãnã la cãdearea-a noaptiljei (cãndu s-fatsi ghini scutidi); oara di cãtrã la (pri) toacã; murgu, amurgish, murgish, amurdzish, murdzish, amurdzitã, murdzitã, murgheazmã, murghizmã
{ro: amurg}
{fr: brune, crépuscule, chute du jour; moment de la tombée du soir; le jour à son déclin}
{en: dusk, twilight}
ex: amurgul acupiri hoara; amurgul cãndu s-alasã pi golinj
§ murgu1 (múr-gu) sn(?) murguri(?) (múr-gurĭ) –
ex: netsi tru murgu nu cuteadzã s-treacã; cum cãdea murgul; nu ti vidzush pãn tu murgu
§ amurdzish (a-mur-dzíshĭŭ) sn amurdzishuri (a-mur-dzí-shĭurĭ) – (unã cu amurgu1)
ex: tu amurdzish ãnchisii s-mi duc acasã; cãtrã tu amurdzish, s-alinã pi unã dzeanã, sh-anãltsã mãnjli cãtrã tser; cãtrã tu amurdzish agiumsirã tu-unã hoarã
§ murdzish (mur-dzíshĭŭ) sn murdzishuri (mur-dzí-shĭurĭ) – (unã cu amurgu1)
ex: seara, amãnat, tu murdzish; stãtui seara pãnã tu murdzish
§ amurgish (a-mur-gíshĭŭ) sn amurgishuri (a-mur-gí-shĭurĭ) – (unã cu amurgu1)
§ murgish (mur-gíshĭŭ) sn murgishuri (mur-gí-shĭurĭ) – (unã cu amurgu1)
§ amurdzitã (a-mur-dzí-tã) sf amurdziti/amurdzite (a-mur-dzí-ti) – (unã cu amurgu1)
ex: cum eara tu amurdzitã, nitsi cã u vidzu vãrã; lã bãgã s-mãcã shi cãtrã tu-amurdzitã lj-ascumsi; s-turnarã tu-amur-dzitã
§ murdzitã (mur-dzí-tã) sf murdziti/murdzite (mur-dzí-ti) – (unã cu amurgu1)
ex: s-toarnã tu murdzitã
§ murgheazmã (mur-ghĭáz-mã) sf fãrã pl – (unã cu amurgu1)
§ murghizmã (mur-ghíz-mã) sf fãrã pl – (unã cu amurgu1)
ex: murghizma si ngrusha
§ amurgu2 (a-múr-gu) adg amurgã (a-múr-gã), amurdzi (a-múr-dzi), amurdzi/amurdze (a-múr-dzi) – hromã tsi nu easti ni lai ni albã ma s-aflã iuva namisa di eali; hromã tsi sh-u-adutsi cu-atsea a cinushiljei; murgu, griv, psar, siv, sumolcu, bagav, gãbur
andop
andop (an-dópŭ) (mi) vb I andupai (an-du-páĭ), andupam (an-du-pámŭ), andupatã (an-du-pá-tã), andupari/andupare (an-du-pá-ri) – lj-dau s-mãcã di primansus; lj-hig mãcarea prit gãrgãlan cu zorea cãndu nu va s-mata mãcã; mãc ma multu dicãt lipseashti (mi fac fushechi shi nchisescu s-mãc cu silã, di primansus pãnã nu pot s-mata mãc altã); nãfãtescu, anãfãtescu, fãnãtescu, fãnitescu, prãstãnescu, pristãnescu, pristãnisescu, pristinisescu, astup, ndes
{ro: îndopa}
{fr: gaver, gorger}
{en: cram, stuff, gorge}
ex: gioacã sh-mãcã, tuts si-andoapã
§ andupat (an-du-pátŭ) adg andupatã (an-du-pá-tã), andupats (an-du-pátsĭ), andupati/andupate (an-du-pá-ti) – tsi easti hrãnit di primansus; tsi-lj si hidzi mãcarea prit gãrgãlan; nãfãtit, anãfãtit, fãnãtit, fãnitit, prãstãnit, pristãnit, pristãnisit, pristinisit, astupat, ndisat
{ro: îndopat}
{fr: gavé, gorgé}
{en: crammed, stuffed, gorged}
§ andupari/andupare (an-du-pá-ri) sf andupãri (an-du-pắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva easti hrãnit cu zorea pãnã nu poati s-mata mãcã altutsiva; nãfãtiri, anãfãtiri, fãnãtiri, fãnitiri, prãstãniri, pristãniri, pristãnisiri, pristinisiri, astupari, ndisari
{ro: acţiunea de a îndopa; îndopare}
{fr: action de gaver, de gorger}
{en: action of cramming, of stuffing, of gorging}
argãvan
argãvan (ar-gã-vánŭ) sm argãvanj (ar-gã-vánjĭ) – arburi cu frãndzã uvali (tsi sh-u-aduc cu bicimea-a oauãlor) criscut prit grãdini trã arapunili-a lui di lilici mushati di hromã vinitã (albã, njirlã, trandafilii, etc.) sh-cu-unã anjurizmã mushatã, mbitãtoari; argavan, arguvan, giurgiuvan, ghiurghiuvan, lila; (fig:
1: argãvan = mushat, anjurzitor ca argãvanlu; expr:
2: argãvanlu-a meu = dashlu-a meu, vrutlu-a meu)
{ro: liliac (arbust, floare)}
{fr: lilas}
{en: lilac}
ex: sum nã aumbrã di-argãvan
§ argavan (ar-ga-vánŭ) sm argavanj (ar-ga-vánjĭ) – (unã cu argãvan)
§ arguvan (ar-gu-vánŭ) sm arguvanj (ar-gu-vánjĭ) – (unã cu argãvan)
§ giur-giuvan (gĭur-gĭu-vánŭ) sm giurgiuvanj (gĭur-gĭu-vánjĭ) – (unã cu argãvan)
§ ghiurghiuvan (ghĭur-ghĭu-vánŭ) sm ghiurghiuvanj (ghĭur-ghĭu-vánjĭ) – (unã cu argãvan)
ex: ghiurghiuvanlu mplin di albã floari; ghiurghiuvanjlji ncãrcats cu lilici; ghiurghiuvanlu-a meu
(expr: dashlu-a meu, mushatlu-a meu); moi lilici ghiurghiuvanã! (fig: moi, mushatã, ca lilicea di ghiurghiuvan!)
§ argãvanliu (ar-gã-van-líŭ) adg argãvanlii/argãvanlie (ar-gã-van-lí-i), argãvanlii (ar-gã-van-líĭ), argãvanlii (ar-gã-van-líĭ) – unã hromã niheam ca aroshi apreasã tsi sh-u-adutsi cu-atsea datã di lilicea di-argãvan; alicã, alcã
{ro: stacojiu}
{fr: écarlate}
{en: scarlet}
argavan
argavan (ar-ga-vánŭ) sm – vedz tu argãvan
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: argãvanargãvanliu
argãvanliu (ar-gã-van-líŭ) adg – vedz tu argãvan
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: argãvanarguvan
arguvan (ar-gu-vánŭ) sm – vedz tu argãvan
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: argãvanarici2
arici2 (a-rícĭŭ) sm arici (a-rícĭ) – carni criscutã pri cheali ca un gãrnuts tsi nu doari necã mãcã; bãrgãvitsã, bãzdrãvitsã, luznã; ngrushari di cheali la cicior i palmã (dupã fricarea tsi s-fatsi multu chiro di-un lucru); bãtãturã
{ro: neg}
{fr: verrue, durillon}
{en: wart}
ex: cãndu va nyeadzã mortul, atumtsea si nyeadzã sh-aricilu (bãrgãvitsa); scosh arici (bãrgãvitsã i bãtãturã) la mãnã; am arici (bãtãturi) la cicioari
bagav
bagav (bá-gavŭ) adg bagavã (bá-ga-vã), bagayi (bá-gayĭ), bagavi/bagave (bá-ga-vi) – hromã tsi nu easti ni lai ni albã ma s-aflã iuva namisa di eali (tsi sh-u-adutsi cu-atsea a cinushiljei, niheamã ghesã ca atsea a cafelui, etc.); gãbur, griv, psar, siv, shargav, sharen, sumolcu, murgu, amurgu
{ro: sur, bej}
{fr: de couleur grise, beige; gris foncé}
{en: gray, grey, beige}
ex: purta lãpudz bagavi
bagi1
bagi1 (bágĭŭ) sm fãrã pl – cash uscat, faptu cu laptili dit cari s-ari scoasã umtul, sh-tsãnut di-aradã tu foali ti earnã; gavruyeani, imansãz penir
{ro: brânză smântânită}
{fr: fromage écrémé qu’on conserve pour l’hiver}
{en: cheese made of skimmed milk}
ex: eara ftohi sh-mãca mash pãni cu bagi (cash adrat cu laptili dit cari s-avea scoasã umtul)