DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

ciriche

ciriche (ci-ri-chĭé) sm cirichedz (ci-ri-chĭédzĭ) – unã soi di cãpachi (di her) cu cari s-acoapirã pãnea (mãcarea, pita) cãndu easti bãgatã si s-coacã pi vatra arsã; cirche, circhen, circhelj, gastru, gastrã, pointsã, ponjtsã, pontsã
{ro: ţăst}
{fr: four de campagne en forme de couvercle}
{en: oven in the form of a lid}

§ circhen (cir-chĭénŭ) sn circheni/circhene (cir-chĭé-ni) – (unã cu ciriche)

§ cirche (cir-chĭé) sm circhedz (cir-chĭédzĭ) – (unã cu ciriche)

§ circhelj (cir-chĭéljĭŭ) sn circhealji/circhealje (cir-chĭá-lji) – (unã cu ciriche)
ex: acupirimintul lu-ari ca circhelj, ca gastrul atsel aruptul

§ cirichel (ci-ri-chĭélŭ) sn cirichealji(?) (ci-ri-chĭá-lji) – cireap njic, ciripic, cirichii, pishnic
{ro: cuptoraş}
{fr: petit four}
{en: small oven}

§ cirichii/cirichie (ci-ri-chí-i) sf cirichii (ci-ri-chíĭ) – (unã cu cirichel)

§ cirichinã (ci-ri-chí-nã) sf cirichini/cirichine (ci-ri-chí-ni) – vatra-a circhelui
{ro: vatra cuptorului}
{fr: l’âtre du four}
{en: hearth of oven}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

gastru

gastru (ghás-tru) sn gastri/gastre (ghás-tri) – unã soi di cãpachi (di her) cu cari s-acoapirã pãnea (mãcarea, pita) cãndu easti bãgatã si s-coacã pi vatra arsã; gastrã, pointsã, pontsã, ponjtsã, pondzã, cirche, ciriche, circhelj, circhen
{ro: ţăst}
{fr: ustensile (four de campagne) en forme de couvercle}
{en: oven in the form of a lid}
ex: arap pisuprã, arap dinghios, nveastã tu mesi (angucitoari: gastrul)

§ gastrã (ghás-trã) sf gastri/gastre (ghás-tri) – (unã cu gastru)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

giugastru

giugastru (gĭu-gás-tru) sm giugashtri (gĭu-gásh-tri) – arburi dit fumealja-a sfindanlui, tsi creashti ma multu pi cãmpu sh-pit locur-li cu dzenuri apusi, cu boi di mesi tsi poati s-agiungã pãnã la 15m anãltsimi, cu truplu strãmbu sh-cu aroazi, cu coaja tsi da niheamã pi-aroshi, tsi ari curunã deasã cu frãndzã palmati (ca palma di om), lilici di hromã galbinã-veardi, adunati stog ca tu unã umbrelã, fructi njits namisa di dauã arpi shi lemnul albu sh-dur, ufilisit ma multu trã foc; jugastru
{ro: jugastru}
{fr: érable champêtre}
{en: european species of maple}
ex: agiumsirã la un shoput, ningã-aumbra di un giugastru

§ jugastru (jĭu-gás-tru) sm jugashtri (jĭu-gásh-tri) – (unã cu giugastru)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

pontsã

pontsã (pón-tsã) sf pontsã (pón-tsã) –
1: unã soi di cãpachi (tãvã, di her) cu cari s-acoapirã pãnea (mãcarea, pita) cãndu easti bãgatã si s-coacã pi vatra arsã; ponjtsã, pointsã, gastru, gastrã, ciriche, circhelj, circhen;
2: oalã di loc coptu tu cari s-crescu lilici (multi ori trã tsãneari n casã); ponjitsã, pointsã, glastrã, gãvãnos, ghiveci, ghiuveci, ljastrã
{ro: ţăst; ghiveci de flori}
{fr: four de campagne en forme de couvercle; pot à fleurs}
{en: oven in the form of a lid; flower pot}
ex: copshu pitã tu pontsã; chealea u bãgã sum pontsã ãlj dzãtsea “pontsã pi casã”

§ pointsã (pó-in-tsã) sf pointsã (pó-in-tsã) – (unã cu pontsã)

§ ponjtsã (pónjĭ-tsã) sf ponjtsã (pónjĭ-tsã) – (unã cu pontsã)
ex: voi avut nã ponjtsã mari; intrai tu-unã ulãrii s-acumpãr nã ponjtsã (tãvã largu di loc arsu)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

sfindan

sfindan (sfin-dánŭ) sm sfindanj (sfin-dánjĭ) – arburi mari shi fanumin tsi sh-u-adutsi cu platanlu shi easti dit idyea fumealji cu giugastrul, tsi creashti tu pãdurli di munti (iu poati s-agiungã pãnã la 40m nãltsimi) icã tu pãdurli di cãmpu (iu ari unã boi di mesi di vãrã 25-30m), cu truplu ndreptu sh-cu coaja sivã, duzi, tu tinireatsã, cu-unã curunã mari, cu frãndzã mãri palmati (ca palma di om) shi alumãchili tsi nchisescu dit idyiul loc, dauã cãti dauã, di-unã parti sh-di-alantã, cu lilici njits, adunati stog ma multi tu-un loc, cu fructi adunati cãti dauã, unã ningã-alantã (sh-cari au ca doauã arpiti tsi lã agiutã s-hibã purtati di vimtu), cu lemnul albu sh-sãnãtos, multu bun trã fãtsearea di mobilã; sfindani [cãtivãrãoarã, cunuscut shi cu numili di paltin, paltãn]
{ro: arţar}
{fr: érable}
{en: maple}
ex: tu aumbra di-un sfindan

§ sfinda-ni/sfindane (sfin-dá-ni) sf sfindãnj (sfin-dắnjĭ) – (unã cu sfin-dan)
ex: cãntã mãyipsitã lirã di sfindani

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

shoput

shoput (shĭó-put) sn shoputi/shopute (shĭó-pu-ti) – unã sulinã (ncljisã di tuti pãrtsãli i dishcljisã pisuprã ca unã cãrutã) prit cari curã apa tsi easi dit un izvur; loclu iu yini apã (di beari) prit unã sulinã; shuputir, shulinar, shulinari, shurcã
{ro: şipot}
{fr: tuyau par lequel coule l’eau d’une source; fontaine}
{en: pipe through which the spring water runs; spring}
ex: un gioni shadi n cali shi-l bashi njicu-sh-mari (angucitoari: shoputlu); tsi curã shi nu s-minã dit loc? (angucitoari: shoputlu); nã nveastã adãratã, di tuts i bãshatã (angucitoari: shoputlu); urãtã, mushatã, tuts mi bashã (angucitoari: shoputlu); un gioni din calea mari, tuts cãts trec piningã el si s-discurmã n loclu-atsel, shi-nj tsã-l bashi cu dor mari (angucitoari: shoputlu); adunats-vã, soatsãle, shi s-nã ‘tsem la shopute; agiumsirã la un shoput, ningã-aumbra di un giugastru; un shoput tu mesi tsi cura mash apã di-amalamã; va s-dusi la shoputlu din dzeanã, mindui dzãna, tra s-lja apã; feata-a moashiljei dzua-alantã s-turna di la shoput; adãpa calu la shoput shi totãna ãlj grea a featãljei; cãndu nãsh agiungu la shoput; cupanja a shoputlui putridzã; fudzi tu munti sh-aclo, ningã un shoput, s-virsã sh-ayisi; shoputlu nu-adutsi apã; adusi apã-aratsi di la shoput

§ shuputic (shĭu-pu-tícŭ) sn shuputitsi/shuputitse (shĭu-pu-tí-tsi) – shoput njic
{ro: şipot mic}
{fr: petit “shoput”}
{en: small “shoput”}

§ shuputir (shĭu-pu-tírŭ) sf shuputiri/shuputire (shĭu-pu-tí-ri) – (unã cu shoput)
ex: cãndu mi duc la shuputir (shoput, izvur, fãntãnã); Tãrnuva-s trei shuputiri (shoputi)

§ shulinar (shĭu-li-nárŭ) sn shulinãri (shĭu-li-nắrĭ) – cãrutã icã sulinã njicã (chelindru njic, suptsãri shi gol nãuntru) prit cari curã apa di la shoput i izvur (di-aradã tu cuvata cu apã); shulinari, shurcã, sulinã, shoput, shuputir
{ro: jgheag, ţeavă de şipot}
{fr: petit tube, petit conduit}
{en: small water pipe or groove}
ex: unã cãciubã yirminoasã, sum cãciubã nã livadi, sum livadi dauã-arveli, sum arveli doi purunghi, sum purunghi un shoput cu dauã shulinari, sum shoput unã moarã, sum moarã un cioc (angucitoari: caplu-a omlui); curã apa dit patru shulinãri (sulini)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn