DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti ; Zboarã: Di iutsido; (cama multi...)

gãdãlic

gãdãlic (gã-dã-lícŭ) (mi) vb I gãdãlicai (gã-dã-li-cáĭ), gãdãlicam (gã-dã-li-cámŭ), gãdãlicatã (gã-dã-li-cá-tã), gãdãlicari/gãdãlicare (gã-dã-li-cá-ri) – dau cu deadzitli, pusputescu lishor, pristi ndauã locuri di pi truplu-a omlui (ca sumsoarã, bunãoarã) tra s-lu fac s-aducheascã tsiva cari-l fatsi sã-lj cadã milii, s-nu poatã si s-curmã di-arãdeari, etc.; gãdilic, gãdic, gãdil;
(expr: mi gãdãlicã la inimã = mi-arãseashti (sh-voi s-lu am) un lucru, unã mãcari, etc.)
{ro: gâdila}
{fr: (se) chatouiller}
{en: tickle}
ex: mi gãdãlicã; Ursu-Gheani l-gãdãlicã cãndu-avdzã cã-i zborlu di feati

§ gãdãlicat (gã-dã-li-cátŭ) adg gãdãlicatã (gã-dã-li-cá-tã), gãdãlicats (gã-dã-li-cátsĭ), gãdãlicati/gãdãlicate (gã-dã-li-cá-ti) – tsi easti faptu s-arãdã cu pusputirea lishoarã tsi lj-u fatsi cariva sumsoarã; gãdilicat, gãdicat, gãdilat
{ro: gâdilat}
{fr: chatouillé}
{en: tickled}

§ gã-dãlicari/gãdãlicare (gã-dã-li-cá-ri) sf gãdãlicãri (gã-dã-li-cắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva gãdãlicã; gãdilicari, gãdicari, gãdilari
{ro: acţiunea de a gâdila}
{fr: action de (se) chatouiller}
{en: action of tickling}

§ gãdãlits (gã-dã-lítsŭ) adg gãdãlitsã (gã-dã-lí-tsã), gãdãlits (gã-dã-lítsĭ), gãdãlitsi/gãdãlitse (gã-dã-lí-tsi) – tsi s-gãdãlicã multu lishor
{ro: gădilicios}
{fr: chatouilleux}
{en: ticklish}
ex: atselj tsi suntu gãdãlits?

§ gãdilic (gã-di-lícŭ) (mi) vb I gãdilicai (gã-di-li-cáĭ), gãdilicam (gã-di-li-cámŭ), gãdilicatã (gã-di-li-cá-tã), gãdilicari/gãdilicare (gã-di-li-cá-ri) – (unã cu gãdãlic)
ex: ãl gãdilicã, cãndu avdzã, cã-i zborlu di feati; cãtu-l vidzu, acãtsã s-u gãdilicã tu inimã
(expr: acãtsã s-lu-ariseascã)

§ gãdi-licat (gã-di-li-cátŭ) adg gãdilicatã (gã-di-li-cá-tã), gãdilicats (gã-di-li-cátsĭ), gãdilicati/gãdilicate (gã-di-li-cá-ti) – (unã cu gãdãlicat)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

gad

gad (gádŭ) sm gadz (gádzĭ) – ficior i featã tu protslji mesh i anj di banã; gat, nat, njat, njac, sãrmãnitsã, beb, njitsico, niphiu, pup, pupul, ciuci, poci, tsup, ficiuric, fiticã; (fig: gaduri (sf pl) = drã-curii shi zburdãlipsiri tr-arãdeari fapti di ficiurits)
{ro: sugaci, prunc}
{fr: nourisson, petit enfant qui marche à quatre pattes}
{en: baby, infant}
ex: mi shuitii (mi njirai, feci chefi) niheamã cu gadurili (fig: drãcuriili) a hilji-meai

§ gat (gátŭ) sm gats (gátsĭ) – (unã cu gad)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

bãrcãdan

bãrcãdan (bãr-cã-dánŭ) sn bãrcãdani/bãrcãdane (bãr-cã-dá-ni) – fãrinã di misur heartã ndisat, cari s-mãcã di-aradã cu furculitsa, icã, tãljatã filii dupã tsi-arãtseashti, s-mãcã tu loc di filii di pãni; bãrgãdan, bãcãrdan, mãcãldarã, mãclãdarã, cãciumac, cãcimac, mumulic, mumulig, mãmulig, tarapash, culeash
{ro: mămăligă}
{fr: polenta; gaude; bouillie de farine de maïs, compacte, qu’on peut couper en tranches et qu’on mange en guise de pain}
{en: polenta; corn flour boiled, compact and cut into slices, eaten in place of bread}
ex: lja shtsala shi ameasticã bãrcãdanlu

§ bãr-gãdan (bãr-gã-dánŭ) sn bãrgãdani/bãrgãdane (bãr-gã-dá-ni) – (unã cu bãrcãdan)
ex: un stog cu earbã tu mesi di amari shadi, nvãrliga foc ardi sh-ni s-neacã, ni s-aprindi (angucitoari: bãrgãdanlu)

§ bãcãrdan (bã-cãr-dánŭ) sn bãcãrdani/bãcãrdane (bã-cãr-dá-ni) – (unã cu bãrcãdan)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

beb

beb (bébŭ) sm, sf bebã (bé-bã), bebi (bébĭ), bebi/bebe (bé-bi) – ficior i featã tu protslji mesh i anj di banã; nat, njat, njac, sãrmãnitsã, pupul, pup, ciuci, niphiu, gad, gat, njitsico, poci, tsup, ficiuric, fiticã
{ro: prunc}
{fr: nourisson, tout petit enfant}
{en: baby, infant}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

bic

bic (bícŭ) sm bits (bítsĭ) – un mascur mari (zveltu sh-fuviros) di prãvdzã dit fumealja-a boului (a tserbului, etc.) cari, atumtsea cãndu easti tsãnut trã dãmara-a prãvdzãlor imiri, armãni niscuchit (niciucutit, nidzãgãrit); bicã, bugã, dãmal, tavru; (fig: bic = om shcurtu, gras sh-cu pãntica mari)
{ro: taur}
{fr: taureau}
{en: bull}
ex: ncljidi biclu s-nu lja tsãtsã

§ bicã2 (bi-cắ) sm bicadz (bi-cádzĭ) – (unã cu bic)

§ bugã (bu-ghắ) sm bugadz (bu-ghádzĭ) – (unã cu bic)
ex: tserbu, bugã (tavru, bic) mari

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

bubot

bubot (bu-bótŭ) adg bubotã (bu-bó-tã), bubots (bu-bótsĭ), bubo-ti/bubote (bu-bó-ti) – cari ari pãltãrli adusi (aplicati, ncusurati); adus (tu pãltãri), ãncusurat, ncusurat, cusurat, cushal, cãmbur, zgrob, zgolub, gãrbuv, gribos, gubes, guvor, gãdzãmolj
{ro: gâr-bov}
{fr: bossu, gobin, courbé}
{en: hunchback, bent}
ex: lai cucoate, lai buboate, tsi-ari pulja di nu-sh poati?

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

bubulic

bubulic (bu-bu-lícŭ) sm bubulits (bu-bu-lítsĭ) – prici multu njicã ca, bunãoarã, bumbãraclu, cãrãbushlu, zãngãnarlu, fliturlu, musca, etc.; bubulicã, bumbãrac, yeatsã;
(expr: ari bubulits = ari drãcurii, glãrinj, pirifãnj, etc. (tu minti, n cap))
{ro: gânganie}
{fr: han-neton}
{en: bug, insect}
ex: urizlu ari bubulits (yets); ari bubulits
(expr: glãrinj, pirifãnj) ãn cap; mushica mplinã di bubulits
(expr: drãcurii); nu shi shtea drãcurii shi bubulits
(expr: glãrinj)

§ bubu-licã (bu-bu-lí-cã) sf bubulitsi/bubulitse (bu-bu-lí-tsi) – (unã cu bubulic)

§ bumbunar (bum-bu-nárŭ) sm bumbunari (bum-bu-nárĭ) – bubulic di hroma-a cãstãnjiljei, cu arpitli nduplicati pi-anumir, tsi easi cãtã tu nchisita-a meslui Mai shi s-hrãneashti cu frãndzã di arburi, lãludz, erghi, etc.; cãrãbush, zãngãnar, junã
{ro: cărăbuş}
{fr: hanneton}
{en: cockroach}
ex: alghinjli suntu putsãni shi bumbunarlji multsã

§ bumbãrac (bum-bã-rácŭ) sn bumbãrats (bum-bã-rátsĭ) – prici multu njicã (ca, bunãoarã, bubulic, flitur, muscã, etc.); bumbãrec, bubulic, rimã, yeatsã
{ro: gânganie, (mică) insectă}
{fr: être vivant, insecte}
{en: (small) insect}

§ bumbãrec (bum-bã-récŭ) sn bumbãrets (bum-bã-rétsĭ) – (unã cu bumbãrac)

§ bumbar2 (bum-bárŭ) sm bumbari (bum-bárĭ) – insectã (yeatsã) tsi sh-u-adutsi cu musca, murnã sh-cu dãmtsã galbini pi pãnticã, cu doauã arpiti, sh-cari ntsapã omlu i prãvdzãli tra s-lã sugã sãndzili; tãun, davan, davun, streclji
{ro: tăun}
{fr: taon}
{en: oxfly, gadfly}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

bunar

bunar (bu-nárŭ) sn bunari/bunare (bu-ná-ri) – groapã multu ahãndoasã, arucutoasã shi strimtã, multi ori cu mardzinea ncãl-tsatã cu chetsrã, dit cari si scoati apã dit loc (trã beari, adãpari prãvdzãli, udari grãdina, etc.); pigadi, puts
{ro: puţ}
{fr: puits}
{en: (water) well}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã