DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

bãrcãdan

bãrcãdan (bãr-cã-dánŭ) sn bãrcãdani/bãrcãdane (bãr-cã-dá-ni) – fãrinã di misur heartã ndisat, cari s-mãcã di-aradã cu furculitsa, icã, tãljatã filii dupã tsi-arãtseashti, s-mãcã tu loc di filii di pãni; bãrgãdan, bãcãrdan, mãcãldarã, mãclãdarã, cãciumac, cãcimac, mumulic, mumulig, mãmulig, tarapash, culeash
{ro: mămăligă}
{fr: polenta; gaude; bouillie de farine de maïs, compacte, qu’on peut couper en tranches et qu’on mange en guise de pain}
{en: polenta; corn flour boiled, compact and cut into slices, eaten in place of bread}
ex: lja shtsala shi ameasticã bãrcãdanlu

§ bãr-gãdan (bãr-gã-dánŭ) sn bãrgãdani/bãrgãdane (bãr-gã-dá-ni) – (unã cu bãrcãdan)
ex: un stog cu earbã tu mesi di amari shadi, nvãrliga foc ardi sh-ni s-neacã, ni s-aprindi (angucitoari: bãrgãdanlu)

§ bãcãrdan (bã-cãr-dánŭ) sn bãcãrdani/bãcãrdane (bã-cãr-dá-ni) – (unã cu bãrcãdan)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

beb

beb (bébŭ) sm, sf bebã (bé-bã), bebi (bébĭ), bebi/bebe (bé-bi) – ficior i featã tu protslji mesh i anj di banã; nat, njat, njac, sãrmãnitsã, pupul, pup, ciuci, niphiu, gad, gat, njitsico, poci, tsup, ficiuric, fiticã
{ro: prunc}
{fr: nourisson, tout petit enfant}
{en: baby, infant}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

bic

bic (bícŭ) sm bits (bítsĭ) – un mascur mari (zveltu sh-fuviros) di prãvdzã dit fumealja-a boului (a tserbului, etc.) cari, atumtsea cãndu easti tsãnut trã dãmara-a prãvdzãlor imiri, armãni niscuchit (niciucutit, nidzãgãrit); bicã, bugã, dãmal, tavru; (fig: bic = om shcurtu, gras sh-cu pãntica mari)
{ro: taur}
{fr: taureau}
{en: bull}
ex: ncljidi biclu s-nu lja tsãtsã

§ bicã2 (bi-cắ) sm bicadz (bi-cádzĭ) – (unã cu bic)

§ bugã (bu-ghắ) sm bugadz (bu-ghádzĭ) – (unã cu bic)
ex: tserbu, bugã (tavru, bic) mari

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

bubot

bubot (bu-bótŭ) adg bubotã (bu-bó-tã), bubots (bu-bótsĭ), bubo-ti/bubote (bu-bó-ti) – cari ari pãltãrli adusi (aplicati, ncusurati); adus (tu pãltãri), ãncusurat, ncusurat, cusurat, cushal, cãmbur, zgrob, zgolub, gãrbuv, gribos, gubes, guvor, gãdzãmolj
{ro: gâr-bov}
{fr: bossu, gobin, courbé}
{en: hunchback, bent}
ex: lai cucoate, lai buboate, tsi-ari pulja di nu-sh poati?

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

bubulic

bubulic (bu-bu-lícŭ) sm bubulits (bu-bu-lítsĭ) – prici multu njicã ca, bunãoarã, bumbãraclu, cãrãbushlu, zãngãnarlu, fliturlu, musca, etc.; bubulicã, bumbãrac, yeatsã;
(expr: ari bubulits = ari drãcurii, glãrinj, pirifãnj, etc. (tu minti, n cap))
{ro: gânganie}
{fr: han-neton}
{en: bug, insect}
ex: urizlu ari bubulits (yets); ari bubulits
(expr: glãrinj, pirifãnj) ãn cap; mushica mplinã di bubulits
(expr: drãcurii); nu shi shtea drãcurii shi bubulits
(expr: glãrinj)

§ bubu-licã (bu-bu-lí-cã) sf bubulitsi/bubulitse (bu-bu-lí-tsi) – (unã cu bubulic)

§ bumbunar (bum-bu-nárŭ) sm bumbunari (bum-bu-nárĭ) – bubulic di hroma-a cãstãnjiljei, cu arpitli nduplicati pi-anumir, tsi easi cãtã tu nchisita-a meslui Mai shi s-hrãneashti cu frãndzã di arburi, lãludz, erghi, etc.; cãrãbush, zãngãnar, junã
{ro: cărăbuş}
{fr: hanneton}
{en: cockroach}
ex: alghinjli suntu putsãni shi bumbunarlji multsã

§ bumbãrac (bum-bã-rácŭ) sn bumbãrats (bum-bã-rátsĭ) – prici multu njicã (ca, bunãoarã, bubulic, flitur, muscã, etc.); bumbãrec, bubulic, rimã, yeatsã
{ro: gânganie, (mică) insectă}
{fr: être vivant, insecte}
{en: (small) insect}

§ bumbãrec (bum-bã-récŭ) sn bumbãrets (bum-bã-rétsĭ) – (unã cu bumbãrac)

§ bumbar2 (bum-bárŭ) sm bumbari (bum-bárĭ) – insectã (yeatsã) tsi sh-u-adutsi cu musca, murnã sh-cu dãmtsã galbini pi pãnticã, cu doauã arpiti, sh-cari ntsapã omlu i prãvdzãli tra s-lã sugã sãndzili; tãun, davan, davun, streclji
{ro: tăun}
{fr: taon}
{en: oxfly, gadfly}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

bunar

bunar (bu-nárŭ) sn bunari/bunare (bu-ná-ri) – groapã multu ahãndoasã, arucutoasã shi strimtã, multi ori cu mardzinea ncãl-tsatã cu chetsrã, dit cari si scoati apã dit loc (trã beari, adãpari prãvdzãli, udari grãdina, etc.); pigadi, puts
{ro: puţ}
{fr: puits}
{en: (water) well}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã