DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

cufchiu

cufchiu (cúf-chĭu) adg cufchi/cufche (cúf-chi), cufchi (cúf-chi), cufchi/cufche (cúf-chi) – tsi easti gol, aspartu sh-mãcat pri dinãuntru (ca, bunãoarã, un dinti aspartu, unã nucã fãrã niedz, un arburi cu cufalã, etc.); tsi ari unã guvã ca un cuvã (unã cuvãticã, unã groapã, unã lingurã, etc.); cuvutos, cuvos
{ro: găunos, scobit; stricat}
{fr: creux; gaté}
{en: hollow (as a bowl); with a cavity (tooth); spoiled}

§ cufchisescu (cuf-chi-sés-cu) vb IV cufchisii (cuf-chi-síĭ), cufchiseam (cuf-chi-seámŭ), cufchisitã (cuf-chi-sí-tã), cufchisiri/cufchisire (cuf-chi-sí-ri) – mi-aspargu sh-mi fac cufchiu
{ro: deveni găunos; (se) strica}
{fr: devenir creux, vide; (se) gâter}
{en: become hollow; spoil}
ex: cucoashili cufchisirã (s-featsirã goali nuntru, fãrã njedz) sh-li-arcãm; am un dinti tsi mi doari cã-nj cufchisi (nji s-asparsi, nj-si featsi nã guvã); cufchisi (s-asparsi) merlu; faglu-atsel bitãrnu cufchisi (featsi nã cufalã)

§ cufchisit (cuf-chi-sítŭ) adg cufchisitã (cuf-chi-sí-tã), cufchisits (cuf-chi-sítsĭ), cufchisiti/cufchisite (cuf-chi-sí-ti) – tsi s-asparsi shi s-ari faptã cufchiu
{ro: devenit găunos; stricat}
{fr: devenu creux, vide, gâté}
{en: hollowed; spoiled}

§ cufchisi-ri/cufchisire (cuf-chi-sí-ri) sf cufchisiri (cuf-chi-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cufchiseashti un lucru
{ro: acţiunea de a deveni găunos; de a (se) strica}
{fr: action de devenir creux ou vide; de (se) gâter}
{en: action of becoming hollow; of spoiling}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

cuvã

cuvã (cu-vắ) sm cuvadz (cu-vádzĭ) – vas di lemnu i mital cu cari s-poartã apã, lapti, etc.; cufinã, curoi, gãleatã, urnã, ciotrã
{ro: căldare, găleată}
{fr: seau}
{en: pail, bucket}
ex: intrã nãuntru sã scoatã apã, cã cuvã nu avea la puts; scosh apã cu cuvãlu; putslu nu-avea ne cuvã, ne drac!

§ cufinã3 (cu-fí-nã) sf cufini/cufine (cu-fí-ni) shi cufinj (cu-fínjĭ) – (unã cu cuvã)
ex: tãljarã funea sh-cufina (gãleata i cãnistra) cãdzu

§ curoi (cu-róĭŭ) sn curoai/curoae (cu-rŭá-i) – vas cu cari s-poartã apã, lapti, etc., mari di vãrã dzatsi litri; cuvã, cufinã, gãleatã, urnã, ciotrã
{ro: găleată}
{fr: seau, demi-boisseau, un décalitre}
{en: bucket}
ex: bãgarã fratili ma mari tu cufinã, ligarã ghini cufina cu funea sh-lu spindzurarã tu guvã

§ ciotrã2 (cĭó-trã) sf ciotri/ciotre (cĭó-tri) – (unã cu cuvã)

§ cuvos (cu-vósŭ) adg cuvoasã (cu-vŭá-sã), cu-vosh (cu-vóshĭ), cuvoasi/cuvoase (cu-vŭá-si) – tsi ari unã guvã ca un cuvã (unã cuvãticã, unã groapã, unã lingurã, etc.); cuvutos, cufchiu
{ro: scobit, găunos}
{fr: creux comme une écuelle; caverneux}
{en: hollow (as a spoon, bowl, etc.)}

§ cuvutos (cu-vu-tósŭ) adg cuvutoasã (cu-vu-tŭá-sã), cuvutosh (cu-vu-tóshĭ), cuvutoasi/cuvutoase (cu-vu-tŭá-si) – (unã cu cuvos)

§ cuvatã (cu-vá-tã) sf cuvãts (cu-vắtsĭ) – pheat ahãndos (trã apã, lapti, ciurbã, etc.); vas ma mari sh-lungu, di-aradã di lemnu sh-fãrã cãpachi, tu cari s-bagã aloatlu s-creascã (s-aspealã stranji, etc.); cavatã, cuvãticã, cuvãtici, scuteali, sãcã;
(expr:
1: lj-bag cuvata-a calui = lj-bag nã cuvatã, ca unã vintuzã, pi pãntica-a calui;
2: lj-bag cuvata = (i) lu ngãrmisescu, l-pitrec si s-ducã la draclu; s-lu lja neclu, aclo s-lji hibã; (ii) lu-arãd, lu-aplãnãsescu, lu-ancaltsu, lj-trag cãlupea, l-bag tu tastru, etc.)
{ro: covată, albie}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

guvã

guvã (gú-vã) sf guvi/guve (gú-vi) – dishcljidzãturã njicã dit un lucru (stizmã, stranj aruptu, acoalã, etc.) tsi-alasã s-treacã lucri ma njits, dit unã parti tu-alantã; gavrã, crubã, horhor, fiju (fig:
1: guvã = groapã, mirmintu; expr:
2: bãnedz ca tu-unã guvã = bãnedz nguvat, singur, diparti di lumi, nu mi-ameastic tu lumi, etc.;
3: acats guva; intru tu guvã (di sharpi); mi-ascundu tu 400 di guvi; etc. = mi-ascundu tra s-nu poatã s-mi aflã vãrnu, fug cãtã iu pot;
4: adar guvã tu-apã = nu-adar tsiva, nu pot s-adar tsiva; nu-adar tsiva ta s-ahãrzeascã; geaba caftu s-fac tsiva;
5: adar guvã tu pitã = adar nã mari glãrimi, aspargu un lucru bun, fac znjii, u fac s-chearã lumea)
{ro: gaură}
{fr: trou}
{en: hole}
ex: nã cuciubã cu shapti guvi (angucitoari: caplu-a omlui); astupã guva; sharpili intrã tu guvã; tu pishtireauã easti unã guvã mari; aclu ari guvã njicã; dipuni-ti tru guva-a aishtui arburi; cum inshirã, shoaritslji acãtsarã guvili
(expr: fudzirã s-ascundã, catiun cãtã iu-lj videa ocljilj); Dima lu-avea tu guvã (fig: tu groapã, tu mirmintu); adrã guva tu-apã
(expr: nu putu s-facã tsiva); s-featsi guva tu pitã (s-featsi mari chiameti); cara s-moarã nãs va si s-facã guva tu pitã
(expr: va s-facã znjii mari, va chearã lumea)

§ gavrã (gá-vrã) sf gavri/gavre (gá-vri) shi gãvri/gãvre (gắ-vri) – (unã cu guvã)
ex: intru tu gavrã di sharpi
(expr: intru tu guvã di sharpi, mi-ascundu, fug)

§ guvicã (gu-ví-cã) sf guvitsi/guvitse (gu-ví-tsi) – guvã njicã; guvici, guvãlici
{ro: găurice}
{fr: petit trou}
{en: little hole}

§ guvici/guvice (gu-ví-ci) sf guvici/guvice (gu-ví-ci) – (unã cu guvicã)
ex: avea doauã guvici, di-iu omlu putea s-veadã; puljlji di la Dumnidzã s-gãljinarã tu tsir shi astuparã tuti guvicili

§ guvãlici/guvãlice (gu-vã-lí-ci) sf guvãlici/guvãlice (gu-vã-lí-ci) – guvã njicã; guvicea di la curlu-a omlui; guvãleaci
{ro: găurice, anus}
{fr: orifice extérieur du rectum, anus}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

puhav

puhav (pú-havŭ) adg puhavã (pú-ha-vã), puhavi (pú-havĭ), puha-vi/puhave (pú-ha-vi) – tsi easti galbin shi umflat la fatsã (di somnu, niputeari, biuturã, etc.); pruhav, buhav, butcav, bruhav, pãhrãvos, sarbit, salbit, gãlbunj, etc.
{ro: buhav, palid, livid}
{fr: bouffi, livide}
{en: swollen, bloated, pale}
ex: tuts puhavi (galbinj la fatsã), cu ocljilj umflats

§ pruhav (prú-havŭ) adg – (unã cu puhav)
ex: fatsã pruhavã (galbinã, salbitã, sãhnjisitã)

§ pãhrãvos (pã-hrã-vósŭ) adg pãhrãvoasã (pã-hrã-vŭá-sã), pãhrã-vosh (pã-hrã-vóshĭ), pãhrãvoasi/pãhrãvoase (pã-hrã-vŭá-si) – tsi easti umflat tu fatsã, buburos, bruhav, buhav, pruhav, puhav
{ro: buhav}
{fr: bouffi}
{en: swollen, bloated}

§ buhav (bú-havŭ) adg buhavã (bú-ha-vã), buhavi (bú-havĭ), buhavi/buhave (bú-ha-vi) –
1: tsi ari pãrtsã criscuti (ca gãrnutsã, arici, etc.) pi cheali (vini, mãdulari, etc.); tsi easti gol icã putridzãt nãuntru;
2: tsi easti umflat la fatsã (di somnu, niputeari, biuturã, etc.); cufchiu, putridzãt, bruhav, pruhav, puhav, buldzinat, buburos, pãhrãvos, butcav
{ro: buhav; cu tubercule, tuberculos; găunos, putrezit}
{fr: bouffi; tuberculeux; creux, pourri}
{en: swollen, bloated; tubercular; hollow, rotten}

§ bruhav (brú-havŭ) adg bruhavã (brú-ha-vã), bruhavi (brú-havĭ), bruhavi/bruhave (bú-ha-vi) – (unã cu buhav)
ex: om bruhav; loclu-aestu easti bruhav (putrid)

§ butcav (bút-cavŭ) adg butcavã (bút-ca-vã), butcayi (bút-cayĭ), butcavi/butcave (bút-ca-vi) – (unã cu puhav)
ex: trup butcav (buhav) ca di om mortu

§ pãhrãvusescu (pã-hrã-vu-sés-cu) vb IV pãhrãvusii (pã-hrã-vu-síĭ), pãhrãvuseam (pã-hrã-vu-seámŭ), pãhrãvusitã (pã-hrã-vu-sí-tã), pãhrãvusiri/pãhrãvusire (pã-hrã-vu-sí-ri) – mi umflu la fatsã (di somnu, niputeari, biuturã, etc.); buldzinedz, ãmbulzinedz, mbulzinedz, buburedz
{ro: buhăi}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn