DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

arapositi/araposite

arapositi/araposite (a-ra-pó-si-ti) sn arapositi (a-ra-pó-si-ti) – plantã cu truplu analtu (cãt omlu sh-cama), sãnãtos sh-gros, cu frãndzili lundzi shi chipitoasi, cu lilicili mascuri tsi sta adunati tu un arapun tu chipita-a truplui shi atseali feamini tsi sta tu-un cuculici (cucean) anvãlit cu frãndzã, lungu di vãrã palmã, cu yimishi-gãrnutsã (lugursiti ca yiptu) tsi crescu pri cucean, cari s-matsinã sh-da unã fãrinã galbinã di cari s-fatsi culeashlu (cãcimaclu); arãpusit, arpusit, misur, cãlãmbuchi, gãrnishor
{ro: porumb}
{fr: maïs}
{en: corn}

§ arãpusit (a-rã-pu-sítŭ) sn arãpusiti/arãpusite (a-rã-pu-sí-ti) – (unã cu arapositi)

§ arpusit (ar-pu-sítŭ) sn arpusiti/arpusite (ar-pu-sí-ti) – (unã cu arapositi)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

arufei/arufee

arufei/arufee (a-ru-fé-i) sf arufei (a-ru-féĭ) – discãrcarea ilectricã tsi s-fatsi (cu vrondu asurdzitor shi lunjinã scãntiljitoari) cãndu s-agudescu doi niori (tsi cadi dit tser pri loc sh-poati s-lu-agudeascã shi s-lu vatãmã omlu); rufeauã, rufe, rufei, arofchi, rofchi, sfulgu, astrãpii, strãpii, chicutã, ghirits, gãrits, gãrnish, vol; (fig: arufei = mari taxirati, chiameti, etc.)
{ro: fulger}
{fr: éclair, foudre}
{en: lightning}
ex: atsea scãntealji u cljimãm sfulgu, arofchi icã arufei

§ arofchi/arofche (a-róf-chi) sf arofchi (a-róf-chi) – (unã cu arufei)
ex: arofchili plãscãnescu; unã boatsi ca di arofchi

§ rufei/rufee (ru-fé-i) sf rufei (ru-féĭ) – (unã cu arufei)
ex: rufei cãdzurã njilj di ori pi-a noastri scumpi vlahu-hori

§ rufeauã (ru-feá-uã) sf rufei (ru-féĭ) – (unã cu arufei)

§ rufe (ru-fé) sf rufei (ru-féĭ) – (unã cu rufei)
ex: cãdzu rufeea pi-unã casã shi u-apreasi; rufeea (fig: marea taxirati) tsi mi-agudi

§ rofchi/rofche (róf-chi) sf rofchi (róf-chi) – (unã cu arufei)
ex: furtuna-i mari shi s-avdi rofchea tsi-arãsunã; aveam rofchea n mãnã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

astrãpii/astrãpie

astrãpii/astrãpie (as-trã-pí-i) sf astrãpii (as-trã-píĭ) – discãrcarea ilectricã (cu vrondu asurdzitor shi lunjinã scãntiljitoari) tsi s-fatsi cãndu s-agudescu doi niori (tsi cadi dit tser pri loc sh-poati s-lu-agudeascã shi s-lu vatãmã omlu); strãpii, sfulgu, chicutã, ghirits, gãrits, gãrnish, rufeauã, arufei, rufe, rufei, arofchi, rofchi, vol
{ro: fulger}
{fr: éclair, foudre}
{en: lightning}
ex: cal tsi fudzi ca-astrãpia (multu agonja, ca sfulgul)

§ strãpii/strãpie (strã-pí-i) sf strãpii (strã-píĭ) – (unã cu astrãpii)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

cãlãmbuchi1

cãlãmbuchi1 (cã-lãm-búchĭŭ) sn cãlãmbuchi/cãlãmbuche (cã-lãm-bú-chi) – plantã cu truplu analtu (cãt omlu sh-cama), sãnãtos sh-gros, cu frãndzãli lundzi shi chipitoasi, cu lilicili mascuri tsi sta adunati tu un arapun tu chipita-a truplui shi atseali feamini tsi sta tu-un cuculici (cucean) anvãlit cu frãndzã, lungu di vãrã palmã, cu yimishi-gãrnutsã (lugursiti ca yiptu) tsi crescu pri cucean, cari s-matsinã sh-da unã fãrinã galbinã di cari s-fatsi culeashlu (cãcimaclu); misur, arapositi, arãpusit, arpusit, gãrnishor; (fig: cãlãmbuchi = (i) loclu siminat cu cãlãmbuchi (cãlãmbucheauã); (ii) cuceanlu (cãlamea) pri cari crescu gãrnutsãli di cãlãmbuchi)
{ro: porumb}
{fr: maïs}
{en: corn}
ex: am nã ambari cu grãn, cã-lãmbuchi (misur), melj, arov, di tuti yipturli; cãlãmbuchi (misur) hertu; porcul intrã tu cãlãmbuchi (fig: loclu siminat cu misur); apresh foclu cu cãlãmbuchi (fig: cãlãnj, cuceanj di misur)

§ cã-lãmbuchi2/cãlãmbuche (cã-lãm-bú-chi) sf cãlãmbuchi (cã-lãm-búchĭ) – (unã cu cãlãmbuchi1)

§ cãlãmbucheauã (cã-lãm-bu-chĭá-ŭã) sf cãlãmbuchei (cã-lãm-bu-chĭéĭ) – agru siminat cu cãlãmbuchi
{ro: porumbişte}
{fr: champ planté avec du maïs}
{en: corn field}

§ cãmbãcuchi/cãmbãcuche (cãm-bã-cú-chi) sf cãmbãcuchi (cãm-bã-cúchĭ) – pitã cu fãrinã di cãlãmbuchi; pitã di bubotã; pispilitã, pruscutitã
{ro: plăcintă de mălai}
{fr: galette de farine de maïs}
{en: kind of Aromanian cake (pie) made of corn flour}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

chicutã3

chicutã3 (chí-cu-tã) sf chicuti/chicute (chí-cu-ti) – discãrcarea ilectricã (cu vrondu asurdzitor shi lunjinã scãntiljitoari) tsi s-fatsi cãndu s-agudescu doi niori (tsi cadi dit tser pri loc sh-poati s-lu-agudeascã shi s-lu vatãmã omlu); sfulgu, astrãpii, strãpii, ghirits, gãrits, gãrnish, rufeauã, arufei, rufe, rufei, arofchi, rofchi, vol;
(expr: nj-cadi chicutã = nj-pari multu-arãu, canda mi-agudi astrãpia)
{ro: fulger}
{fr: éclair, foudre}
{en: lightning}
ex: s-nu-amin chicuta (astrãpia) stri tini; cãdzu chicuta (astrãpia) pri nuc; armasi ca agudit di chicutã (astrãpii); cãndu lj-aspusirã, cã ea sh-ea tsi curã, si-lj cadã chicutã greauã a lui!
(expr: canda lu-agudi astrãpia!)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

gãrnishor

gãrnishor (gãr-ni-shĭórŭ) sn gãrnishoari/gãrnishoare (gãr-ni-shĭŭá-ri) – plantã cu truplu analtu (cãt omlu sh-cama), sãnãtos sh-gros, cu frãndzãli lundzi shi chipitoasi, cu lilicili mascuri tsi sta adunati tu un arapun tu chipita-a truplui shi atseali feamini tsi sta tu-un cuculici (cucean) anvãlit cu frãndzã, lungu di vãrã palmã, cu yimishi-gãrnutsã (lugursiti ca yiptu) tsi crescu pri cucean, cari s-matsinã sh-da unã fãrinã galbinã di cari s-fatsi culeashlu (cãcimaclu); misur, arapositi, arãpusit, arpusit, cãlãmbuchi
{ro: porumb}
{fr: maïs}
{en: corn}
ex: fãrinã di misur i gãrnishor; nu s-featsi estan gãrnishorlu (misurlu)

§ grãnishor1 (grã-ni-shĭórŭ) sn grãnishoari/grãnishoare (grã-ni-shĭŭá-ri) – (unã cu gãrnishor)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

ghirits

ghirits (ghi-rítsŭ) sn ghiritsuri (ghi-rí-tsurĭ) – discãrcarea ilectricã (cu vrondu asurdzitor shi lunjinã scãntiljitoari) tsi s-fatsi cãndu s-agudescu doi niori (tsi cadi dit tser pri loc sh-poati s-lu-agudeascã shi s-lu vatãmã omlu); gãrnish, gãrits, sfulgu, astrãpii, strãpii, chicutã, rufeauã, arufei, rufei, rufe, arofchi, rofchi, vol
{ro: fulger}
{fr: éclair, foudre, coup de tonnerre}
{en: lightning, thunder-clap}

§ gãrnish (gãr-níshĭŭ) sn gãrnishi/gãrnishe (gãr-ní-shi) – (unã cu ghirits)

§ gãrits3 (gã-rítsŭ) sn gãritsã (gã-rí-tsã) – (unã cu ghirits)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

misur3

misur3 (mí-surŭ) sm misuri (mí-surĭ) – plantã cu truplu analtu (cãt omlu sh-cama), sãnãtos sh-gros, cu frãndzãli lundzi shi chipitoasi, cu lilicili mascuri tsi sta adunati tu un arapun tu chipita-a truplui shi atseali feamini tsi sta tu-un cuculici (cucean) anvãlit cu frãndzã, lungu di vãrã palmã, cu yimishi-gãrnutsã (lugursiti ca yiptu) tsi crescu pri cucean, cari s-matsinã sh-da unã fãrinã galbinã di cari s-fatsi culeashlu (cãcimaclu); arapositi, arãpusit, arpusit, cãlãmbuchi, gãrnishor;
(expr: misur cu lapti = misurlu tsi nu easti ghini coptu sh-ari ninga tu gãrnutsã unã dzamã ca laptili)
{ro: porumb}
{fr: maïs}
{en: corn}
ex: siminai agrul cu misur (cãlãmbuchi); estan nu s-featsi misurlu; cãcimaclu s-fatsi cu fãrinã di misur; mãcã pãni di misur

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã