DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

bubureadzã

bubureadzã (bu-bu-reá-dzã) vb I unipirs buburã (bu-bu-rắ), bubura (bu-bu-rá), buburatã (bu-bu-rá-tã), buburari/buburare (bu-bu-rá-ri) – (foclu) ardi cu unã pirã njicã sh-trimburãtoari; (pira) njicã creashti shi scadi tut chirolu multi ori cu un njic vrondu cãrtsãnitor
{ro: pâlpâi}
{fr: pétiller, craquer}
{en: (burning wood) crackle}
ex: n vatrã bubureadzã foclu

§ buburat2 (bu-bu-rátŭ) adg buburatã (bu-bu-rá-tã), buburats (bu-bu-rátsĭ), buburati/bu-burate (bu-bu-rá-ti) – tsi ardi (ari arsã) cu unã pirã njicã sh-trimburãtoari (tsi creashti shi scadi tut chirolu multi ori cu un njic vrondu cãrtsãnitor)
{ro: pâlpâit}
{fr: pétillé, craqué}
{en: (burning wood) crackled}

§ buburari2/buburare (bu-bu-rá-ri) sf buburãri (bu-bu-rắrĭ) – atsea tsi fatsi lemnul cãndu ardi buburidzãndalui
{ro: acţiunea de a pâlpâi; pâlpâire}
{fr: action de pétiller, de craquer}
{en: action of fire crackling}

§ burbureadzã (bur-bu-reá-dzã) vb I unipirs burburã (bur-bu-rắ), burbura (bur-bu-rá), burburatã (bur-bu-rá-tã), burburari/burburare (bur-bu-rá-ri) – ardi cu pirã mari
{ro: care arde în flăcări}
{fr: flamboyé}
{en: (of fire) blazed, flared}

§ burburat (bur-bu-rátŭ) adg burburatã (bur-bu-rá-tã), burburats (bur-bu-rátsĭ), burburati/burburate (bur-bu-rá-ti) – tsi ardi (ari arsã) cu pirã mari
{ro: arde în flăcări}
{fr: flamboyer}
{en: (of fire) blaze, flare}

§ burburari/burburare (bur-bu-rá-ri) sf burburãri (bur-bu-rắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu un lucru ardi cu pirã mari
{ro: acţiunea de a arde în flăcări}
{fr: action de flamboyer}
{en: (of fire) action of blazing, of flaring}

§ bãbãrutã (bã-bã-rú-tã) sf bãbãruti/bãbãrute (bã-bã-rú-ti) – pirã mari tsi multi ori fatsi sutsatã sh-cu plãscãnituri (di-a lemnului tsi ardi); bãrbãrutã, pirã, apirã, fleamã, fleacã, bubunã, bubutã, buburanã, gãlmãdz, gãrgalj, curmicami, plaminã, lãmbii, lumbardã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

curmicami/curmicame

curmicami/curmicame (cur-mi-cá-mi) sf curmicãnj (cur-mi-cắnjĭ) – limba di foc tsi easi dit un lucru tsi ardi vãrtos sh-da multã lunjinã shi cãldurã; pirã mari, apirã, bãrbãrutã, bãbãrutã, gãlmãdz, gãrgalj, fleamã, fleacã, bubunã, bubutã, buburanã, plaminã
{ro: flacăre mari}
{fr: des grande flamme}
{en: large flame}
ex: foclu ardea curmicãnj (cu pirã mari)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

fleamã

fleamã (fleá-mã) sf fãrã pl – limba di foc tsi easi dit un lucru tsi ardi vãrtos sh-da multã lunjinã shi cãldurã; pirã mari, bãrbãrutã, bãbãrutã, flamã, fleacã, fljacã, bubunã, bubutã, buburanã, gãlmãdz, gãrgalj, curmicami, lãmbii, lumbardã, plaminã; (fig:
1: fleamã = colasi, pisã, chisã; expr:
2: fleama s-lu lja; si s-ducã tu fleamã = si s-ducã la draclu, tu colasi, si s-facã xichi)
{ro: flacăre mare}
{fr: des grandes flammes}
{en: large flames}
ex: fleama a vreariljei ti ardi; s-bãgãm fleamã tu cheptu; cu di fleamã scãntiljari; iu, tu fleamã (fig: tu colasi) ti dusish?

§ flamã (flá-mã) sf fãrã pl – (unã cu fleamã)
ex: flama sh-pira s-ti-ardã

§ fleacã1 (fleá-cã) sf flets (flétsĭ) – (unã cu fleamã)
ex: lji ardi cu fleacã; foc shi fleacã s-arãspãndi pristi tut loclu; di unã njicã scãntealji, mari fleacã s-fatsi; Shipisca ãn foc shi fleacã; fleaca s-anãltsã; fleaca s-alinã n tser cãndu cãdzu citia; asteasi fletsli a foclui

§ fljacã1 (fljĭá-cã) sf fljets (fljĭétsĭ) – (unã cu fleamã)

§ plaminã (plá-mi-nã) sf plamini/plamine (plá-mi-ni) – (unã cu fleamã)
ex: plamina-a paljilor apreasi; unã plaminã s-anãltsã stri Zmolcu; plamina acãtsã s-bumbuneadzã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

gãrgãlan

gãrgãlan (gãr-gã-lánŭ) sn gãrgãlani/gãrgãlane (gãr-gã-lá-ni) – partea di nãuntru a gushiljei tsi leagã gura di stumahi shi narea di plimunj; gãrgãljan, gãrgãlac, gãrginar, gãrcinar, gãrgal, grumadz, gurmadz, gushi, cãrcheauã;
(expr:
1: nj-si moalji gãrgãlanlu = beau sh-mãc ghini;
2: dishcljid gãrgãlanlu = nchisescu s-grãescu i s-cãntu cu boatsi sãnãtoasã)
{ro: gâtlej}
{fr: gosier}
{en: throat}
ex: nu-agiundzea pãn tu gãrgãlan (grumadz); lu-arucuti pi gãrgãlan ca nã mushcãturã; cu nodlu tu gãrgãlan (grumadz); nji s-uscã gãrgãlanlu; s-hibã mãcarea di-atsea tsi alunicã pri gãrgãlan; lj-si mulje ghini gãrgãlanlu; lu-anciupã di gãrgãlan (grumadz) shi aoa ti-am, frãtic

§ gãrgãljan (gãr-gã-ljĭánŭ) sn gãrgãljani/gãrgãljane (gãr-gã-ljĭá-ni) – (unã cu gãrgãlan)
ex: mi doari gãrgãljanlu

§ gãrgãlac (gãr-gã-lácŭ) sn gãrgãlatsi/gãrgãlatse (gãr-gã-lá-tsi) – (unã cu gãrgãlan)

§ gãrginar (gãr-gi-nárŭ) sn gãrgina-ri/gãrginare (gãr-gi-ná-ri) – (unã cu gãrgãlan)

§ gãrcinar (gãr-ci-nárŭ) sn gãrcinari/gãrcinare (gãr-ci-ná-ri) – (unã cu gãrgãlan)

§ gãrgal (gắr-galŭ) sm gãrgalj (gắr-galjĭ) – (unã cu gãrgãlan)
ex: lu stresh di gãrgal (gãrgãlan); lu nciupã di gãrgal (grumadz)

§ cãrcheauã3 (cãr-chĭá-ŭã) sf cãrcheali/cãrcheale (cãr-chĭá-li) – (unã cu gãrgãlan)
ex: lj-arucã multu tu cãrcheauã (gãrgãlan)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

gãrgalj

gãrgalj (gắr-ga-ljĭŭ) sn gãrgalji/gãrgalje (gắr-ga-lji) – fleamã mari; foc cu pirã mari; bãrbãrutã, bãbãrutã, fleamã, fleacã, bubunã, bubutã, gãlmãdz, buburanã, curmicami, plaminã
{ro: flacăre mare}
{fr: grande flamme}
{en: large flame}

§ gãlmãdz (gãl-mắdzĭ) sf pl – (unã cu pluralu di la gãrgalj)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

grumadz

grumadz (gru-mádzŭ) sn grumadzã (gru-má-dzã) – partea di nãuntru a gushiljei tsi leagã gura di stumahi shi narea di plimunj; gurmadz, gãrgãlan, gãrgãljan, gãrgãlac, gãrginar, gãrcinar, gãrgal, gushi, cãrcheauã; (fig:
1: grumadz = lãngoari di grumadz sh-di gljindili dit grumadz tsi s-umflã cãndu omlu nu poati sã nglitã lishor mãcarea; expr:
2: nj-ungu grumadzlu (ghini) = mãc sh-beau ghini, multu)
{ro: gâtlej}
{fr: gosier}
{en: throat}
ex: niptearea di grumadz (gãrgãlan) easti greauã; tu grumadz lj-si tsãnea; di grumadz (fig: lãngoarea) multsã ficiori murirã

§ gurmadz (gur-mádzŭ) sn gurmadzã (gur-má-dzã) – (unã cu grumadz)
ex: lu-acãtsã cu dauãli mãnj di gurmadz (gushi); mi doari gurmadzlu; nã unsim gurmadzlu aseara tsi vinjim la voi

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

gushi/gushe

gushi/gushe (gú-shi) sf gush (gúshĭ) –
1: partea di nãuntru sh-di nafoarã dit truplu a omlui tsi leagã caplu di cheptu (gura di stumahi shi narea di plimunj); grumadz, gurmadz, gãrgãlan, gãrgãljan, gãrgãlac, gãrginar, gãrcinar, gãrgal;
2: partea di nãinti a gãrgãlanlui tsi s-lãrdzeashti shi s-fatsi ca unã pungã (sh-tu cari sta cãtivãrãoarã mãcarea ninti ca s-treacã tu stumahi); mamã, mamcã, bãrghelã, bãrghelj;
(expr:
1: gushi di yilii = partea ngustã di nsus a shishiljei pri iu s-bagã apa (yinlu, untulemnul, etc.);
2: pãn di gushi = escu mplin, nj-agiundzi, mi sãturai, am multu;
3: ãl ljau (lu-am) pri gushi = (i) lj-aduc mari ghideri, l-stuhinedz, l-curbisescu, l-chisusescu, lj-fac bana amarã, lu am pi suflit, etc. (ii) fac s-hibã vãtãmat, l-vatãm;
4: nj-frãngu (nj-arup, nj-ljau) gusha = fug di-aoa, nj-arup (nj-ljau) zverca, nj-ljau pãrtãljli, li cãlescu, u cãrtsãnescu, etc.;
5: s-lj-aspindzuri apala di gushi = easti multu gioni sh-livendu;
6: u lo di gushi = u bãshe, u mbrãtsitã;
7: dormu di gushi = doi vruts dormu deadun, unlu tu bratsãli-a alãntui, dormu mbrãtsitats)
{ro: gât, guşă}
{fr: cou; goître, jabot}
{en: neck; goitre, crop}
ex: iu ti duts, lai gushi lungã? tsi mi ntreghi, lea fundu-apres? (angucitoari: cãldarea shi maljlu); nafoarã ca pãpushi, sh-nãuntru sac di palji pãn di gushi; fatsa-aroshi, gusha albã, nu-ari cari s-li bashi; furlu-lj tãlje gusha; tsaplu ari cloput di gushi; gusha di botsã; sum grunj adrã gushi (mamcã, bãrghelã) mari; am borgi pãn di gushi
(expr: escu mplin di borgi, am multã borgi); stipsirã, pri gusha-a mea s-hibã
(expr: mini s-hiu atsel tsi-l stuhineadzã, cãbatea s-hibã a mea); l-loai pri gushi; mi loash pri gushi
(expr: nj-adusish mari ghideri, mi stuhinash, mi vãtãmash); vrea s-loam sh-altu suflit pri gushi
(expr: eara s-vãtãmãm ninga un); va mi tradz pri gushi; nu-l lja pri gushi; ai, scoalã, frãndzi-ts gusha
(expr: fudz di-aoa); sh-arupsi azã gusha; sh-arupsi azã gusha; arupi-ts gusha
(expr: fudz di-aoa, cã nu voi s-ti ved); shi scoasi gusha
(expr: dusi si-sh facã huzmetea) dupã casã; gioni, si-lj spindzuri apala di gushi
(expr: multu gioni)

§ gushat (gu-shĭátŭ) adg gushatã (gu-shĭá-tã), gushats (gu-sĭhátsĭ), gushati/gushate (gu-shĭá-ti) – tsi easti cu gusha lungã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

pirã1

pirã1 (pí-rã) sf piri/pire (pí-ri) – limba di foc tsi easi dit un lucru tsi ardi vãrtos sh-da multã lunjinã shi cãldurã; apirã, fleamã, fleacã, bãbãrutã, bãrbãrutã, buburanã, bubunã, bubutã, curmi-cami, lãm-bii, lumbardã, gãrgalj, gãlmãdz (pl), plaminã; (fig:
1: pirã = drac, colasi; expr:
2: easti pirã; nveatsã pirã = easti multu dishteptu shi nveatsã multi sh-lishor; vedz shi pirã2)
{ro: flacără}
{fr: flamme}
{en: flame}
ex: ãn pirã nj-ardi caplu; patriots foc, pirã vinitã; mi-arcai tu pira-a foclui; doauã lãmnji, foc shi pirã virsa dit gurli-a lor; s-ducã tu pirã (fig: tu colasi, la drats) anatimatlu; dã-l a pirãljei (a draclui); eara cama drãcuroasã sh-ma pirã
(expr: multu dishteaptã, itrã); trã cãsmetea-a lui, avea un cãlfã multu pirã; nãuntru eara calj suti, cari di cari ma mushat sh-ma pirã
(expr: multu sarpit, fucos)

§ apirã2 (a-pí-rã) sf apiri/apire (a-pí-ri) – (unã cu pirã1)
ex: ca laptili pi apirã (fleacã) s-umflã

§ mpirushedz1 (mpi-ru-shĭédzŭ) (mi) vb I mpirushai (mpi-ru-shĭáĭ), mpirusham (mpi-ru-shĭámŭ), mpirushatã (mpi-ru-shĭá-tã), mpirushari/mpirushare (mpi-ru-shĭá-ri) – arushescu (mi-aprindu) la fatsã (di-arshini, di heavrã, di inati, etc.)
{ro: roşi la faţă}
{fr: s’empourprer}
{en: flush}
ex: cãndu avdzãi aestu zbor, mi mpirushai (arushii, mi-apresh la fatsã, icã ariciusii)

§ mpirushat1 (mpi-ru-shĭátŭ) adg mpirushatã (mpi-ru-shĭá-tã), mpirushats (mpi-ru-shĭátsĭ), mpirushati/mpirushate (mpi-ru-shĭá-ti) – tsi s-ari arushitã (apreasã) la fatsã (di-arshini, di heavrã, di inati, etc.)
{ro: roşit la faţă}
{fr: empourpré}
{en: flushed}

§ mpirusha-ri1/mpirushare (mpi-ru-shĭá-ri) sf mpirushari (mpi-ru-shĭérĭ) – atsea tsi s-fatsi atsel tsi s-aprindi (arushashti) la fatsã (di-arshini, di heavrã, di inati, etc.)
{ro: acţiunea de a roşi la faţă; roşire la faţă}
{fr: action de s’empourprer}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn