DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

gãrgãlan

gãrgãlan (gãr-gã-lánŭ) sn gãrgãlani/gãrgãlane (gãr-gã-lá-ni) – partea di nãuntru a gushiljei tsi leagã gura di stumahi shi narea di plimunj; gãrgãljan, gãrgãlac, gãrginar, gãrcinar, gãrgal, grumadz, gurmadz, gushi, cãrcheauã;
(expr:
1: nj-si moalji gãrgãlanlu = beau sh-mãc ghini;
2: dishcljid gãrgãlanlu = nchisescu s-grãescu i s-cãntu cu boatsi sãnãtoasã)
{ro: gâtlej}
{fr: gosier}
{en: throat}
ex: nu-agiundzea pãn tu gãrgãlan (grumadz); lu-arucuti pi gãrgãlan ca nã mushcãturã; cu nodlu tu gãrgãlan (grumadz); nji s-uscã gãrgãlanlu; s-hibã mãcarea di-atsea tsi alunicã pri gãrgãlan; lj-si mulje ghini gãrgãlanlu; lu-anciupã di gãrgãlan (grumadz) shi aoa ti-am, frãtic

§ gãrgãljan (gãr-gã-ljĭánŭ) sn gãrgãljani/gãrgãljane (gãr-gã-ljĭá-ni) – (unã cu gãrgãlan)
ex: mi doari gãrgãljanlu

§ gãrgãlac (gãr-gã-lácŭ) sn gãrgãlatsi/gãrgãlatse (gãr-gã-lá-tsi) – (unã cu gãrgãlan)

§ gãrginar (gãr-gi-nárŭ) sn gãrgina-ri/gãrginare (gãr-gi-ná-ri) – (unã cu gãrgãlan)

§ gãrcinar (gãr-ci-nárŭ) sn gãrcinari/gãrcinare (gãr-ci-ná-ri) – (unã cu gãrgãlan)

§ gãrgal (gắr-galŭ) sm gãrgalj (gắr-galjĭ) – (unã cu gãrgãlan)
ex: lu stresh di gãrgal (gãrgãlan); lu nciupã di gãrgal (grumadz)

§ cãrcheauã3 (cãr-chĭá-ŭã) sf cãrcheali/cãrcheale (cãr-chĭá-li) – (unã cu gãrgãlan)
ex: lj-arucã multu tu cãrcheauã (gãrgãlan)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

spel

spel (spélŭ) (mi) vb I spilai (spi-láĭ), spilam (spi-lámŭ), spilatã (spi-lá-tã), spilari/spilare (spi-lá-ri) – fac s-hibã curat un lucru (di-aradã, cu larea-a lui cu apã shi sãpuni); aspel, lau, alau; (fig:
1: spel = lau stranji; limpidzãscu, trec stranjili spilati cu sãpuni prit apã limpidi; expr:
2: li spel (di-aoa) = fug cu dealaga sh-ma s-pot, fãrã s-mi-aducheascã ghini alantã lumi; u-angan cãtsaua; ãnj ljau zverca, ãnj ljau pãltãrli, etc.;
3: mi spel (di-un lucru, di-unã borgi) = ascap (mi lau) di-un lucru, nj-plãtescu unã borgi;
4: spealã-ts gura = lã-ts gura; s-nu zburãshti urãt di omlu bun, s-nu-l zburãshti di-arãu, s-nu-l cacuzburãshti;
5: lj-tornu (apã) si s-(a)spealã = lj-versu apã si s-la pri mãnj, pri fatsã, pri trup, etc.;
6: cãtusha si spealã (s-la) = cãtusha sh-lindzi chealea)
{ro: spăla}
{fr: laver}
{en: wash}
ex: mi lai sh-mi spilai; mi spilai (lai) cu apã aratsi; ti spilash (lash)?; ca sã-sh spealã (la) mãnjli; s-li spilãm di-aoa
(expr: s-fudzim di-aoa); s-li-aspealã (s-fugã) di fricã; ma troarã li spilã
(expr: fudzi); li ded prit dauã sãpuni, tora li spel (fig: li limpidzãscu, li trec prit apã curatã); mi spilai (ascãpai, mi vindicai) di heavrã; mi spilai (ascãpai) di borgi

§ spilat (spi-látŭ) adg spilatã (spi-lá-tã), spilats (spi-latsĭ), spilati/spilate (spi-lá-ti) –
1: cari fu faptu s-hibã curat; aspilat, lat, alat;
2: curat, spãstrit, spastru
{ro: spălat, curat}
{fr: lavé, propre}
{en: washed, clean}

§ spilari/spilare (spi-lá-ri) sf spilãri (spi-lắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu si spealã un lucru; aspilari, lari, alari
{ro: acţiunea de a spăla; spălare}
{fr: action de laver}
{en: action of washing}

§ spilãturã (spi-lã-tú-rã) sf spilãturi (spi-lã-túrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu si spealã un lucru; lucrili aspilati; spilari, aspilari, lari, alari
{ro: spălătură}
{fr: lavage}
{en: washing} (fig: spilãturã = ghelã fãrã nustimadã, proastã)
ex: mãcai nã spilãturã (ghelã proastã)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn