DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

aripã

aripã (á-ri-pã) sf arichi (á-richĭ) shi ãrichi (ắ-richĭ) – mãdular tsi lu-au puljlji (mushtili, alghinjli, bubulitslji, etc.) tra s-l-agiutã tu-azbuirari; arpã, areapitã, arapitã, arepitã, areptã, aripitã, arpitã; (fig:
1: aripã = (i) partea dit unã multimi di oaminj i prãvdzã (ascheri, cupii, turmã, gãrdelj, iurdii, etc.) tsi s-aflã tu mardzinea di nandreapta i atsea di nastãnga; (ii) unã parti (buluchi, tãbãbii, ceatã, surii, etc.) dit unã turmã (di oi, njelj, etc.); expr:
2: mi-ari sum aripã (sum aumbrã) = atsea (avigljarea, apãrarea, apanghiul) tsi fatsi un di-atselj cari mi-aveaglji, mi-afireashti, mi apãrã, nj-da apanghiu di lãetsli tsi pot s-nj-aducã dushmanjlji;
3: (mi duc) pri arichi di vimtu = (mi duc) canda azboiru cu vimtul;
4: nu-m arichi = nu pot s-mi duc agonja, cã nu-am putearea s-mi-analtsu tu vimtu, nu pot s-azboiru;
5: iu areapiti di pulj nu-azboairã = locuri ermi)
{ro: aripă}
{fr: aile}
{en: wing}
ex: scoasi puljlu arichi; cucotslji ascuturã arichili; doi vulturi timsirã arichili; puljlji bãturã arichili; vream s-fug pi arichi tu lumi; ishirã pri aripa (fig: partea di) nandreaptã; vãrnã aripã (fig: suro, buluchi) di njali; adunã aripa (fig: partea) di oi; s-lu aibã Dumnidzã sum aripa a lui
(expr: aumbra, avigljarea, apanghiul a lui); easti di sum aripa
(expr: apãrarea) a noastrã

§ arpã (ár-pã) sf arpi/arpe (ár-pi) – (unã cu aripã)
ex: arpili-a schifterlui suntu lundzi; adz ca puljlu fãrã arpi; somnul s-u lja sum arpa-lj lai
(expr: avigljarea, apanghiul, aumbra); Canan-bei vru pri-aljurea arpa-a armãnjlor tra s-disicã (fig: mardzinea di nandreapta i nastãnga-a ascheriljei di-armãnj); unã arpã (fig: suro, buluchi) di oi; nu-ari mãratlu arpi
(expr: nu-ari putearea s-azboairã)

§ areapitã (a-reá-pi-tã) sf areapiti/areapite (a-reá-pi-ti) – (unã cu aripã)
{ro: aripă}
{fr: aile}
{en: wing}
ex: pulj cu unã areapitã; calj cu areapiti; na unã peanã dit areapita-a mea; inima lã trimbura ca areapita di pulj; s-pãrea cã au areapiti la cicioari; ded areapiti a hiljlor a voshtri cã nãsh nã suntu ca nishti areapiti; iu areapiti di pulj nu-azboairã

§ arapitã (a-rá-pi-tã) sf arapiti/arapite (a-rá-pi-ti) – (unã cu aripã)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

bandã1

bandã1 (bán-dã) sf bãndzã (bắn-dzã) – multimi di oaminj (ficiori, prãvdzã, pulj, etc.) tsi s-aflã tu idyiul loc shi au un idyiu scupo; buluchi, bluchi, ceatã, taifã, cãlãbãlãchi, gloatã, tãbãbii, surii, suro, gamã, tavabii, tavambii, chindrã, jurdunã, etc.
{ro: bandă, mulţime}
{fr: bande, troupe}
{en: band, throng, gang (of thieves)}
ex: videai bãndzã, bãndzã (gãrdelj) di pulj; sh-a rumãnjlor njicã-i banda (ceata, tãbãbia); cãti cãrvãnj s-eara nãinti di bandã (ceatã), bandã (stog) li-alãsa pri tuti nãpoi; tricu nã bandã (buluchi, ceatã) di gionj

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

buluchi/buluche

buluchi/buluche (bu-lú-chi) sf buluchi (bu-lúchĭ) – multimi di lucri (prãvdzã, planti, etc.) tsi s-aflã deadun tu idyiul loc; bluchi, ceatã, bandã, taifã, cãlãbãlãchi, gloatã, surii, suro, multimi, multeami, multeatsã, multsãmi, flumin, nãfamã, lumi, lao, plitizmo, plod, popul, pupul, gamã, tavabii, tavambii, tãbãbii, tubãbii, chindrã, jurdunã, etc.
{ro: grup, ceată}
{fr: groupe, troupeau, harde}
{en: group, herd, flock}
ex: pascu buluchi di tserghi; buluchi (gãrdelj) di pulj azboairã prisupra-a noastrã; unã buluchi di feati yinea calea sh-cãnta; mari buluchi (multimi di oaminj) s-avea adunatã misuhori; eara buluchi tuti (tuti eara bolcu)

§ bluchi/bluche (blú-chi) sf bluchi (blúchĭ) – (unã cu buluchi)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

gãrdelj

gãrdelj (gãr-déljĭŭ) sn gãrdealji/gãrdealje (gãr-deá-lji) – multimi di prici, imiri i agri (ficiori, oi, vãts, tserghi, pulj, etc.) adunati deadun tu-un loc dishcljis i ncljis; bandã, ceatã, suro, surii, cupii, buluchi, grumur, stog, tãbãbii, trãmbã, etc.
{ro: cârd, turmă}
{fr: bande, troupeau, volée, harde}
{en: herd, bevy, flock, flight (of birds)}
ex: un gãrdelj (suro) di ficiori; acãtsarã sã mbairã gãrdealji (ceti), gãrdealji (ceti) xinitslji; aclo elj pascu gãrdealji (turmi), gãrdealji, ca turmili di oi; gãrdelj di portsi

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

grãmadã

grãmadã (grã-má-dã) sf grãmãdz (grã-mắdzĭ) – multimi di lucri bãgati unã pisti-alantã fãrã nitsiunã aradã (cãtivãrãoarã cu-aradã); stog di chetri (dit unã urvalã) armasi dupã cãdearea-a unei casã; gumaradã, stog, stoc, stivã, cup, culeu, grumbã, grumbur, grumur, suro, surii, sumãreauã
{ro: grămadă}
{fr: amas, amoncellement; ruine}
{en: heap, pile, cluster}
ex: grãmãdzli (stogurli) mash di chetri grescu; dit aryi njirdzeam tu grãmadã; pãnã tu-apiritã, grãnuts di grãnuts ãl curarã, grãmãdz-grãmãdz

§ gumaradã (gu-ma-rá-dã) sf gumarãdz (gu-mã-rắdzĭ) – (unã cu grãmadã)

§ grumbã (grúm-bã) sf grumburi/grumbure (grúm-bu-ri) – (unã cu grãmadã)
ex: aveam tu agru unã gumaradã mari (stog mari di chetsrã)

§ grumbur (grúm-burŭ) sf grumbi/grumbe (grúm-bi) – (unã cu grãmadã)

§ grumur (grú-murŭ) sn grumuri (grú-murĭ) –
1: multimi di pulj tsi-azboairã deadun; bandã, gãrdelj, surii, trãmbã, tãbãbii, tubãbii;
2: multimi di lucri bãgati unã pisti-alantã fãrã nitsiunã aradã (cãtivãrãoarã cu-aradã); grãmadã, gumaradã, stog, stoc, stivã, cup, culeu, grumbã, grumbur, suro, sumãreauã
{ro: cârd; grămadă}
{fr: volée; tas, amas}
{en: flock (of birds, animals); heap, pile, cluster}
ex: sfinduchili adunati grumur (stog); u vãtãmai… mutrii grumurlu moali; di frica a lor, grumur (stog) di leamni; gãili imnã ãn grumuri (surii, trãmbi), multi deadun

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

parei/paree

parei/paree (pa-ré-i) sf parei (pa-réĭ) – adunãturã (ceatã, bandã, buluchi, tãbãbii, sutsatã, etc.) di oaminj (tiniri, cilimeanj, feati, ficiori, etc.) tsi fac tsiva deadun (sta, yin, s-duc iuva, etc.); (fig: parei = adunãturã (buluchi, ceatã, gãrdelj, iurdii, etc.) di itsi soi di fãpturi, hiintsi, lucri, idei, etc. tsi au tsiva tsi li leagã)
{ro: grup de vizitatori}
{fr: groupe (compagnie, troupe) d’hommes qui font des visites ou qui se divertissent}
{en: group of people}
ex: yin parei, parei armãnjlji; nu s-ved parei di tiniri

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

trãmbã

trãmbã (trắm-bã) sf trãmbi/trãmbe (trắm-bi) –
1: hãlati tsi sh-u-adutsi cu un chelindru (sul), pri cari easti anvãrtit un lucru (pãndzã, pustavi, carti, etc.), tra si s-tsãnã i si s-poartã dit un loc tu altu; trumbã, vilari, top, sul;
2: multimi di lucri (pulj, niori, cinushi, etc.) adunati deadun tu-un loc; trumbã, stog, suro, tãbãbii, gãrdelj, bandã, ceatã, grumur, buluchi, bluchi, etc.
{ro: trâmbă, rulou; cârd; masă}
{fr: rouleau de toile, drap; volée, harde; masse}
{en: roll; flock (birds); mass}
ex: trãmbã (vilari, top, sul) di shiac; anarga trec trãmbi di pulj (gãrdelj, buluchi) cãlãtoari; cãrvãnjli-a noastri-alagã, lãili sh-ermi trãmbi (tãbãbii, bairi); niori, trãmbi, trãmbi; shi ngruparã-anamea sum trãmbili di sãndzi sh-cinushi; tu sinduchea-a ljei s-aflarã multi trãmbi di pãndzã di ljin shi dauã di birungicã; nj-adusi nã trãmbã di veshtu cãlugrescu

§ trumbã (trúm-bã) sf trumbi/trumbe (trúm-bi) – (unã cu trãmbã)
ex: trei trumbi (vilãri) di pãndzã

§ trumbuescu (trum-bu-ĭés-cu) vb IV trumbuii (trum-bu-íĭ), trumbueam (trum-bu-ĭámŭ), trum-buitã (trum-bu-í-tã), trumbuiri/trumbuire (trum-bu-í-ri) – fac i vindu trãmbi (vilãri)
{ro: face sau vinde trâmbe}
{fr: faire ou vendre rouleaux de toile}
{en: make or sell rolls (of material, linen)}

§ trumbuit (trum-bu-ítŭ) adg trumbuitã (trum-bu-í-tã), trumbuits (trum-bu-ítsĭ), trumbuiti/trumbuite (trum-bu-í-ti) – (trãmbã) tsi easti faptã i vindutã
{ro: (trâmbă) făcută sau vândută}
{fr: (rouleaux de toile) faits ou vendus}
{en: (rolls of material, linen) made or sold}

§ trumbuiri/trumbuire (trum-bu-í-ri) sf trumbuiri (trum-bu-írĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva fatsi i vindi trãmbi
{ro: acţiunea de a face sau vinde trâmbe}
{fr: action de faire ou vendre rouleaux de toile}
{en: action of making or selling rolls (of material, linen)}

§ trãmbãgi1 (trãm-bã-gí) sm trãmbãgeadz (trãm-bã-gĭádzĭ) – omlu tsi fatsi icã vindi trãmbi (di pãndzã, shiac, etc.)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

urdii/urdie

urdii/urdie (ur-dí-i) sf urdii (ur-díĭ) – ceatã di oaminj (furi, aschirladz, etc.) tsi dipun pristi-un loc (trã pljashcã, tra sã mpradã, etc.); trãmbã (buluchi) di pulj tsi-azboairã deadun; bandã; ceatã, buluchi, trãmbã, gãrdelj
{ro: ordie, hoardă, stol (păsări)}
{fr: camp, horde; volée (oiseaux)}
{en: horde, flight (birds)}
ex: tsi s-veadã? nã urdii (buluchi) ntreagã di drats; yini nã urdii (ceatã di-aschirladz); arbineshlji yin urdii; na iu azboairã nã urdii di pulj hrisusits

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã