DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

camatã

camatã (cá-ma-tã) sf camati/camate (cá-ma-ti – hiri di lãnã (bumbac, mitasi, etc.) adunati ca unã cãrunã (trã tsãneari sh-lucrari); crunã, cãrunã, curunã, jireaglji, jurebi, hintic, gãrchinã
{ro: scul, jurubiţă}
{fr: écheveau colorié}
{en: colored skein of yarn}
ex: tsi ahãti camati?

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

crunã2

crunã2 (crú-nã) sf cruni/crune (crú-ni) shi crunj (crúnjĭ) – hiri di lãnã (bumbac, mitasi, etc.) adunati ca unã cãrunã (trã tsãneari sh-lucrari); cãrunã, curunã, jireaglji, jurebi, gãrchinã, hintic
{ro: jurubiţă}
{fr: écheveau, cerceau du peloton}
{en: hank, skein of yarn}
ex: dã-nj unã crunã (jireaglji) di gljemlu albu

§ cãrunã2 (cã-rú-nã) sf cãruni/cãrune (cã-rú-ni) shi cãrunj (cã-rúnjĭ) – (unã cu crunã2)

§ curunã2 (cu-rú-nã) sf curuni/curune (cu-rú-ni) shi curunj (cu-rúnjĭ) – (unã cu crunã2)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

damaschin

damaschin (da-más-chin) sm damaschinj (da-más-chinjĭ) – soi di purnu, un pom tsi nu creashti multu analtu, cu frãndzãli uvali (ca oulu), cari fatsi primuveara lilici albi shi veara yimishi cãrnoasi cu unã oasã nuntru, cu hroma ca vinitã, buni tu mãcari; purnu di Bosna; damashchin, gãrchin, purnu, prun
{ro: specie de prun}
{fr: espèce de prunier}
{en: species of plum tree}

§ damaschinã (da-más-chi-nã) sf damaschini/damaschine (da-más-chi-ni) – yimisha faptã di damaschin, tsi sh-u-adutsi multu cu purna, arucutoasã sh-mari cãt nuca, vinitã, dultsi i acrã sh-bunã tu mãcari; damashchinã, damashcanã, prunã, purnã
{ro: prună}
{fr: prune}
{en: plum}

§

§ damashchin (dha-másh-chin) sm damashchinj (dha-másh-chinjĭ) – (unã cu damaschin)

§ damashchinã (dha-másh-chi-nã) sf damashchini/damashchine (dha-másh-chi-ni) – (unã cu damaschinã)

§ damashcanã (dha-másh-ca-nã) sf damashcani/damashcane (dha-másh-ca-ni) – (unã cu damaschinã)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

deapin

deapin (deá-pinŭ) (mi) vb I dipinai (di-pi-náĭ), dipinam (di-pi-námŭ), dipinatã (di-pi-ná-tã), dipinari/dipinare (di-pi-ná-ri) – scot hiri (ciori, etc.) di lãnã (bumbac, etc.) di pi-un fus sh-li-anvãrtescu pi-unã camatã, di pi-unã camatã tu-un cãrulj, etc.; (fig:
1: deapin = (i) nj-aduc aminti shi zburãscu di lucri tricuti; mbair adutseri aminti, pãrãvulsescu unã aradã di isturii; (ii) (cripãri, dzãli, etc.) si mbairã (trec) unã dupã-alantã; expr:
2: u (li) deapin = u (li) mãc cu limãryii, u (li) ngljit, li-ascapit, etc.;
3: li deapin = fug di-aoa, u-angan cãtsaua, li ciulescu, li cãpsãlsescu, li scarmin, lj-u cãrtsãnescu, etc.)
{ro: depăna}
{fr: dévider}
{en: reel off (thread)}
ex: deapinã hirlu; ma dipina ustura; tra s-deapinã fusili tuti; cripãrli multi s-dipina (fig: tritsea, si mbãira unã dupã-alantã), ca niorlji, tu inima-a ljei; dzãlili s-dipinarã (fig: tricurã, curarã, si mbãirarã); deapinã multã pãni
(expr: mãcã multu di multu); va s-u deapinj
(expr: va s-u mãts) pita ntreagã?; u dipinã
(expr: u ngljitã) sh-pãnea, sh-carnea sh-apa; li dipinã di-aoa
(expr: fudzi, s-furã, li cãrtsãni)

§ dipinat (di-pi-nátŭ) adg dipinatã (di-pi-ná-tã), dipinats (di-pi-nátsĭ), dipinati/dipinate (di-pi-ná-ti) – (hirlu) tsi easti tricut dit un fus tu camata (cãrulj, etc.)
{ro: depănat}
{fr: dévidé}
{en: reeled off (thread)}

§ dipinari/dipinare (di-pi-ná-ri) sf dipinãri (di-pi-nắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-deapinã un hir, dipinãturã
{ro: acţiunea de a depăna; depănare}
{fr: action de dévider; dévidage}
{en: action of reeling off (thread)}
ex: fusili vor dipinari; ahtari dipinari
(expr: mãcari) lj-au faptã a friptaljlui!

§ dipinãturã (di-pi-nã-tú-rã) sf dipinãturi (di-pi-nã-túrĭ) – atsea tsi easi dupã unã dipinari; dipinari; crunã, jireaglji, jurebi, gãrchinã
{ro: depănătură}
{fr: dévidage, écheveau}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

gãrchinã

gãrchinã (gãr-chí-nã) sf gãrchini/gãrchine (gãr-chí-ni) – hiri di lãnã (bumbac, mitasi, etc.) adunati ca unã cãrunã (trã tsãneari sh-lucrari); crunã, curunã, cãrunã, jireaglji, jurebi, hintic
{ro: jurubiţă}
{fr: écheveau}
{en: hank, skein of yarn}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

gãrchin

gãrchin (gãr-chínŭ) sm gãrchinj (gãr-chínjĭ) – soi di purnu, un pom tsi nu creashti multu analtu, cu frãndzãli uvali (ca oulu), cari fatsi primuveara lilici albi shi veara yimishi cãrnoasi cu unã oasã nuntru tsi sh-u-aduc cu purnili shi damaschinili; damaschin, purnu
{ro: specie de prun, corcoduş}
{fr: espèce de prunier, mirabelle}
{en: species of plum tree}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

hintic

hintic (hín-ticŭ) sn hintitsi/hintitse (hín-ti-tsi) – hiri di bumbac adunati ca unã cãrunã (trã tsãneari sh-lucrari); crunã, cãrunã, curunã, jireaglji, jurebi, gãrchinã
{ro: jurubiţă de fire de bumbac}
{fr: (écheveau) de coton rétordu}
{en: hank, skein, looped bundle of yarn}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

jireaglji/jireaglje

jireaglji/jireaglje (ji-reá-glji) sf jireglji (ji-réglji) – hiri di lãnã (bumbac, mitasi, etc.) adunati ca unã cãrunã (trã tsãneari sh-lucrari); jurebi, gãrchinã, cãrunã, curunã, crunã, hintic
{ro: juru-biţă}
{fr: écheveau}
{en: hank, skein of yarn}

§ jurebi/jurebe (jĭu-ré-bi) sf jureghi (jĭu-réghĭ) – (unã cu jireaglji)
ex: nã jurebi di bumbac; disfã jureghili unã di-alantã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

prun

prun (prúnŭ) sm prunj (prúnjĭ) – pom tsi nu creashti sh-multu analtu, cu frãndzãli uvali (ca oulu), cari fatsi primuveara lilici albi-verdzã shi veara yimishi cãrnoasi cu unã oasã nuntru, cu hroma ca vinitã, aroshi i galbinã, buni tu mãcari; purnu, damaschin, gãrchin
{ro: prun, corcoduş}
{fr: prunier}
{en: plum tree}
ex: ascuturãm prunjlji; suntu pãduri di prunj

§ prunic (pru-nícŭ) sm prunits (pru-nítsĭ) – prun njic
{ro: prun mic}
{fr: petit prunier}
{en: small plum tree}

§ prunã (prú-nã) sf pruni/prune (prú-ni) – yimisha faptã di prun, arucutoasã sh-mari cãt nuca, vinitã, aroshi i galbinã, dultsi i acrã sh-bunã tu mãcari; purnã, damaschinã;
(expr:
1: pruni gumãreshti = unã soi di pruni mãri sh-arucutoasi;
2: prunã di Bosna = prunã vinitã, damaschinã)
{ro: prună, corcoduşă}
{fr: prune}
{en: plum (fruit)}
ex: plãndzea cu lãcrinjli ca pruna (mãri ca pruna), lji spusi tuti unã cãti unã; prunili nicoapti suntu acri; featsim unã arãchii bunã di pruni; trãsh sumsoarã, ãlj vidzu un semnu cãt nã prunã mari; crutsi cãt nã prunã sum tsãtsa ndreaptã, sumsoarã

§ prunami/pruname (pru-ná-mi) sf fãrã pl – multimi di pruni
{ro: mulţime de prune}
{fr: quantité de prunes}
{en: quantity of plums}

§ purnu1 (púr-nu) sm purnji (púr-nji) – (unã cu prun)
ex: cai-i sum purnu, mãcã purni

§ purnã1 (púr-nã) sf purni/purne (púr-ni) – (unã cu prunã)
ex: nji s-acrirã dintsãlj di purni

§ agruprun (a-ghru-prúnŭ) sm agruprunj (a-ghru-prúnjĭ) (scriat shi agru-prun) – arburi cu boea njicã tsi creashti agru tu pãduri, cu frãndzãli tsi au unã mardzini dintsatã, cu fructi njits, arucutoasi sh-acri; agrupurnu
{ro: prun pădureţ}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn