DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

gãljinã

gãljinã (gã-ljí-nã) sf gãljinj (gã-ljínjĭ) – pulj di casã, criscut di oaminj trã oauãli sh-carnea tsi u da; feamina-a cucotlui;
(expr:
1: cur di gãljinã = unã lãngoari di cheali tsi s-aspuni cu scuteari di bishits cari, dupã tsi creapã, alasã peatitsi groasi shi uscati pri cheali di-l fatsi omlu sã si scarchinã multu; pitsindzinã;
2: shapti gãlinj = om lishor la minti, chirut, hazo, haha, cap di gai, tsi-lj lipseashti unã scãndurã, etc.;
3: ca gãljinã udã = tsi easti cãtã-dixit, cu nãrli aplicati, tsi easti trã plãndzeari, tsi easti-arushinos, cari s-aspari lishor, tsi-lj seaminã curlu arov;
4: ca gãljinã oarbã = tsi nu veadi ghini pri iu imnã sh-cadi tu grochi;
5: gãljinã shchetã = mãcari di gãljinã heartã, cu ndauã zãrzãvãts, tu apã;
6: gãljinã zmulsã = gãljinã tsi-lj si scoasirã peanili;
7: dzamã di gãljinã = mãcari di gãljinã adratã cu-unã dzamã di fãrinã arsã;
8: u-ari gãljina-atsea laea sãnãtoasã = u-ari punga mplinã di paradz, easti multu-avut;
9: ca gãljina la moarã = s-dzãtsi tr-atsel tsi (i) ari multã tihi, (ii) tsi alagã shi si-anvãrteashti tu idyiul loc, fãrã-astãmãtsiri sh-fãrã s-adarã tsiva;
10: nu shtii pri iu s-chishi gãljina = s-dzãtsi tr-atsel tsi nu shtii tsiva, tsi nu shtii s-facã tsiva;
11: ca gãljina, cãndu-i yini oulu la cur (ãsh caftã cuibarlu) = zbor tsi s-dzãtsi tr-atsel tsi nu shtii sã sh-li ndreagã lucrili di cu oarã, cãndu lipseashti, ma ashteaptã pãnã tu oara dit soni (cãndu-lj yini oulu la cur!);
12: s-bagã s-doarmã cu gãljinjli = s-bagã s-doarmã seara agonja;
13: cãnta cucotlu n casã, nu gãljina = casã iu muljarea nu-ari zbor, s-fatsi mash tsi dzãtsi bãrbatlu;
14: gãljina tsi cãrcãreadzã nu oauã = zbor tsi s-dzãtsi tr-atsel tsi zburashti mash, sh-cãndu easti ti lucru, nu-l fatsi;
15: gãljina tsi nu oauã, tutã dzua cãrcãreadzã; gãljina tsi cãrcãreadzã di cu seara, nu oauã dimneatsa = zbor tsi s-dzãtsi tr-atsel tsi nu va (i nu poati) s-lu facã un lucru, sh-tr-atsea zburashti mash;
16: gãljina-a vitsinlui easti cama grasã = zbor tsi s-dzãtsi tr-atsel tsi, shi s-nu hibã dealihea, a lui ãlj si pari cã, lucrul tsi lu-ari un altu easti ma bun (ma mushat, etc.) di lucrul tsi lu-ari el)
{ro: găină}
{fr: poule}
{en: hen}
ex: unã mulici ncãrcatã cu scãndurici (angucitoari: gãljina); gãljina-i albã sh-oauãli lãi (angucitoari: cartea); yiulu fatsi mortul sh-mortul fatsi yiulu (angucitoari: gãljina shi oulu); cum i oulu di gãljinã albã, ashi-i sh-oulu di gãljinã lai; gãljina featsi oauã; dã oulu, s-ljai gãljina mash trei gãljinj n-arma-sirã; gãljinã veaclji, dzamã bunã; gãljina sh-tu grãn s-u badz, tut va scãlseascã; gãljina, tsi-i gãljinã, bea apã sh-mutreashti la Dumnidzã; cati dzuã gãljina ua cãti un ou; gãljina cari cluceashti, vãrnãoarã nu sã ngrashi; canda lj-u deadi urbarea-a gãljinjlor

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

guvã

guvã (gú-vã) sf guvi/guve (gú-vi) – dishcljidzãturã njicã dit un lucru (stizmã, stranj aruptu, acoalã, etc.) tsi-alasã s-treacã lucri ma njits, dit unã parti tu-alantã; gavrã, crubã, horhor, fiju (fig:
1: guvã = groapã, mirmintu; expr:
2: bãnedz ca tu-unã guvã = bãnedz nguvat, singur, diparti di lumi, nu mi-ameastic tu lumi, etc.;
3: acats guva; intru tu guvã (di sharpi); mi-ascundu tu 400 di guvi; etc. = mi-ascundu tra s-nu poatã s-mi aflã vãrnu, fug cãtã iu pot;
4: adar guvã tu-apã = nu-adar tsiva, nu pot s-adar tsiva; nu-adar tsiva ta s-ahãrzeascã; geaba caftu s-fac tsiva;
5: adar guvã tu pitã = adar nã mari glãrimi, aspargu un lucru bun, fac znjii, u fac s-chearã lumea)
{ro: gaură}
{fr: trou}
{en: hole}
ex: nã cuciubã cu shapti guvi (angucitoari: caplu-a omlui); astupã guva; sharpili intrã tu guvã; tu pishtireauã easti unã guvã mari; aclu ari guvã njicã; dipuni-ti tru guva-a aishtui arburi; cum inshirã, shoaritslji acãtsarã guvili
(expr: fudzirã s-ascundã, catiun cãtã iu-lj videa ocljilj); Dima lu-avea tu guvã (fig: tu groapã, tu mirmintu); adrã guva tu-apã
(expr: nu putu s-facã tsiva); s-featsi guva tu pitã (s-featsi mari chiameti); cara s-moarã nãs va si s-facã guva tu pitã
(expr: va s-facã znjii mari, va chearã lumea)

§ gavrã (gá-vrã) sf gavri/gavre (gá-vri) shi gãvri/gãvre (gắ-vri) – (unã cu guvã)
ex: intru tu gavrã di sharpi
(expr: intru tu guvã di sharpi, mi-ascundu, fug)

§ guvicã (gu-ví-cã) sf guvitsi/guvitse (gu-ví-tsi) – guvã njicã; guvici, guvãlici
{ro: găurice}
{fr: petit trou}
{en: little hole}

§ guvici/guvice (gu-ví-ci) sf guvici/guvice (gu-ví-ci) – (unã cu guvicã)
ex: avea doauã guvici, di-iu omlu putea s-veadã; puljlji di la Dumnidzã s-gãljinarã tu tsir shi astuparã tuti guvicili

§ guvãlici/guvãlice (gu-vã-lí-ci) sf guvãlici/guvãlice (gu-vã-lí-ci) – guvã njicã; guvicea di la curlu-a omlui; guvãleaci
{ro: găurice, anus}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

tsir1

tsir1 (tsírŭ) sn tsiri/tsire (tsí-ri) shi tsiruri (tsí-rurĭ) – hãlati cu unã soi di tsisãturã di sirmi di metal, pãndzã cu guvi njits icã tiniche cu guvi, prit cari s-trec lucri ca muljituri (dzãmuri), pulbiri (fãrinã) i gãrnutsã (grãn, ariz, etc.) tra si s-aleagã lucrili ma mãri (cupriili) tsi s-aflã amisticati tu eali; sitã, dirmonj;
(expr:
1: lu-adar un lucru tsir = lu-adar un lucru guvi-guvi, di sh-u-adutsi cu tsirlu;
2: trec prit tsir shi prit sitã = (i) xitãxescu (sitãxescu, caftu, mutrescu, etc.) cu multã cãshtigã, multu di multu, tra s-aflu cã cariva nu-ari tsiva pri el, icã nu-ari faptã tsiva; (ii) trec prit multi tu banã, pãtsãti sh-nipãtsãti; alag prit multi locuri;
3: portu apa cu tsirlu = l-fac un lucru ncot; nu fac tsiva;
4: cati ghiftu, tsirlu sh-alavdã = s-dzãtsi tr-atsel cari, itsi si s-facã, mash cu lucrul a lui s-alavdã)
{ro: ciur, sită}
{fr: crible}
{en: sieve, screen}
ex: unã eapã buturã, tu-amari si scuturã (angucitoari: tsirlu); ca s-l-adarã tsiri nali; tricui prit tsir shi prit sitã
(expr: fui cãftat multu di multu s-nu portu tsiva cu mini); nj-featsi truplu tsir
(expr: guvi-guvi, ca tsirlu); apã cu tsirlu vai portu
(expr: nu vai fac tsiva) la numta-a ta; s-lja tsirlu tu mãnã shi s-pruscucheascã calea; s-gãljinarã tu tsir shi astuparã tuti guvicili

§ ntsernu (ntsér-nu) vb III shi II ntsirnui (ntsir-núĭ), ntsirneam (ntsir-neámŭ), ntsirnutã (ntsir-nú-tã), ntsearniri/ntsear-nire (ntseár-ni-ri) shi ntsirneari/ntsirneare (ntsir-neá-ri) – trec prit tsir (sitã, dirmonj) un lucru ca muljiturã (dzamã), pulbiri (fãrinã) i gãrnutsã (grãn, ariz, etc.) tra si s-aleagã lucrili ma mãri tsi s-aflã amisticati tu eali; sitãxescu;
(expr:
1: ntsernu (ghini) = caftu, mutrescu, bag oarã cu cãshtigã, xitãxescu;
2: lu ntsernu pri shcop = acats s-lu bat ghini, s-lji dau un shcop sãnãtos;
3: mi ntsirnui cu sitã di mãtasi = mi-amintai dishteptu, gioni;
4: muljarea tsi nu va s-frimintã, tutã dzua ntsearni; muljarea cari nu va s-facã pitã, va ntsearnã; = zbor tsi s-dzãtsi tr-atsel tsi nu va s-facã un lucru, nu va s-u-dzãcã, shi s-fatsi cã taha lucreadzã, cã taha ari sh-altu lucru trã fãtseari)
{ro: cerne}
{fr: bluter, cribler}
{en: sift, screen}
ex: ntsearnã (s-trets prit sitã) fãrina cã noi va sã ntsirnem (tritsem prit sitã) bubota; nica nu nvitsã si ntsearnã; tserlu ntsearnã minutã ploai; lu ntsirnui

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn