DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

chirchira

chirchira (chír-chi-ra) sf (sm, sn?) pl(?) – soi di plantã, cu truplu tsi s-tradzi azvarna pristi loc (dit fumealja-a curcubetiljei shi a hiu-municlui), cu frãndzã mãri tsi au videarea-a unei palmã di om, cu lilici njits galbini sh-yimishi dultsi sh-mãri (cãtivãrãoarã, cãt caplu di om) tsi s-mãcã, cu coaja galbinã-veardi sh-tu mesi cu multi simintsã njits tsi pot sh-eali si s-mãcã; piponj, peapini, puponj, gãlbonj
{ro: pepene galben}
{fr: melon jaune}
{en: melon}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

galbin

galbin (gál-binŭ) adg galbinã (gál-bi-nã), galghinj (gál-ghinjĭ) shi galbinj (gál-binjĭ), galbini/galbine (gál-bi-ni) – hromã tsi sh-u-adutsi cu-amalama icã limonea; (fig: galbin (tu fatsã, ca tseara, ca turta di tsearã) = multu galbin la fatsã, salbit, sãhnjisit, etc.)
{ro: galben; palid}
{fr: jaune; pâle}
{en: yellow; pale}
ex: arãdãtsina aestã fatsi nã floari galbinã ca shiboea; tsi ts-easti budza galbinã?; ocljilj lj-ai galghinj; ishi hiljlu di amirã, s-featsi ca turta di tsearã (multu galbin la fatsã); ngljitsats di fricã, galbinj (salbits) mãratslji ca tseara; hii galbin (eshti salbit la fatsã)

§ galbinã (gál-bi-nã) sf galbini/galbine (gál-bi-ni) – parã veclju di-amalamã (cu unã tinjii i altã, dupã statlu tsi-l featsi sh-dupã mãrimea tsi u-au); gãlbinushi, lirã, flurii, rubii, rubie, arubi, arubei, cunstantinã, custandat, mahmudii, mahmude, minduhii, ostrachelã, mintsã, arup, rup, aruspu, ruspu, hazmu, dãbloanã, dabloanã, dablonã, dubloanã, dublã, ducmen, pinesh
{ro: galben, liră, monedă de aur}
{fr: lire, ducat, monnaie d’or}
{en: gold coin}
ex: nu-avea tu pungã dicãt mash trei galbini (liri)

§ gãlbinushi/gãlbinushe (gãl-bi-nú-shi) sf gãlbinushi/gãlbinushe (gãl-bi-nú-shi) – (unã cu galbinã)

§ gãlbinjor (gãl-bi-njĭórŭ) adg gãlbinjoarã (gãl-bi-njĭŭá-rã), gãlbinjori (gãl-bi-njĭórĭ), gãlbinjoari/gãlbinjoare (gãl-bi-njĭŭá-ri) – hromã tsi da niheam pi galbin; tsi easti chindisit cu galbin; gãlbunj, gãlbinos (fig: gãlbinjor = salbit la fatsã
{ro: gălbinicios, gălbiniu}
{fr: jaunâtre, jaunet}
{en: yellowish}
ex: nã floari gãlbinjoarã (tsi da ca pi galbin)

§ gãlbunj (gãl-búnjĭŭ) adg gãlbunji/gãlbunje (gãl-bú-nji), gãlbunj (gãl-búnjĭ), gãlbunji/gãlbunje (gãl-bú-nji) – (unã cu gãlbinjor)
ex: yini ca gãlbunj

§ gãlbinos (gãl-bi-nósŭ) adg gãlbinoasã (gãl-bi-nŭá-sã), gãlbinosh (gãl-bi-nóshĭ), gãlbinoa-si/gãlbinoase (gãl-bi-nŭá-si) – (unã cu gãlbinjor)
ex: cu perlji gãlbinosh (arush, tsi da ca pi galbin); ari ficiorlji gãlbinosh (fig: galbinj, salbits la fatsã); easti gãlbinoasã (salbitã), nu sh-veadi sãnãtatea

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

piponj

piponj (pi-pónjĭŭ) sm piponj (pi-pónjĭ) – soi di plantã, cu truplu tsi s-tradzi azvarna pristi loc (dit fumealja-a curcubetiljei shi a hiu-municlui), cu frãndzã mãri tsi au videarea-a unei palmã di om, cu lilici njits galbini sh-yimishi dultsi sh-mãri (cãtivãrãoarã, cãt caplu di om) tsi s-mãcã, cu coaja galbinã-veardi sh-tu mesi cu multi simintsã njits tsi pot sh-eali si s-mãcã; peapini, puponj, gãlbonj, chirchira;
(expr: doi piponj (peapinj) sumsoarã nu s-tsãn; nu s-poartã doi piponj sumsoarã = doauã lucri nu s-fac deadun, idyiul chiro)
{ro: pepene galben}
{fr: melon jaune}
{en: melon}
ex: el adusi piponjlu tsi-l mãcãm la measã; lj-ari nãs cu tsupãticea unã dupã ureaclji shi shaptili capiti s-arucutirã ca piponjlji

§ puponj1 (pu-pónjĭŭ) sm puponj (pu-pónjĭ) – (unã cu piponj)

§ peapi-ni/peapine (peá-pi-ni) sm peapinj (peá-pinjĭ) – (unã cu piponj)
(expr: gioni di giuneapini, curlu-ts ca di peapini = zbor tsi s-dzãtsi tr-atsel tsi s-alavdã cã easti gioni ma curlu-lj treamburã di fricã)

§ gãlbonj (gãl-bónjĭŭ) sm gãlbonj (gãl-bónjĭ) – (unã cu piponj)
ex: mãcai gãlbonj

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã