{ro: fărtăţie}
{fr: camaraderie}
{en: companionship}

§ fãrtãtsãlji/fãrtãtsãlje (fãr-tã-tsắ-lji) sf fãrtãtsãlj (fãr-tã-tsắljĭ) – (unã cu fãrfãtlichi)
ex: fãrtãtsãlja nu lji ncheadicã tra si sã ncaci

§ nfãrtedz (nfãr-tédzŭ) (mi) vb I nfãrtai (nfãr-táĭ), nfãrtam (nfãr-támŭ), nfãrtatã (nfãr-tá-tã), nfãrta-ri/nfãrtare (nfãr-tá-ri) – mi fac fãrtat cu cariva; mi fac fãrtat la numta-a unui oaspi
{ro: se face frate de cruce, se face cavaler de onoare}
{fr: devenir compagnon, garçon d’honneur}
{en: become companion, best man}
ex: si nfãrtarã (s-featsirã fãrtats) doilji; la numta-a lui nã nfãrtãm (nã featsim fãrtats)

§ nfãrtat (nfãr-tátŭ) adg nfãrtatã (nfãr-tá-tã), nfãrtats (nfãr-tátsĭ), nfãrtati/nfãrtate (nfãr-tá-ti) – tsi s-ari faptã fãrtat cu cariva (la numta-a unui oaspi)
{ro: care s-a făcut frate de cruce, cavaler de onoare}
{fr: qui est devenu compagnon, garçon d’honneur}
{en: who became a companion, a best man}

§ nfãrtari/nfãrtare (nfãr-tá-ri) sf nfãrtãri (nfãr-tắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva s-fatsi fãrtat
{ro: acţiunea de a se face frate de cruce, de a se face cavaler de onoare}
{fr: action de devenir compagnon, de devenir garçon d’honneur}
{en: action of becoming a companion, a best man}

§ ascumtu2 (as-cúm-tu) adg ascumtã (as-cúm-tã), ascumtsã (as-cúm-tsã), ascumti/ascumte (as-cúm-ti) – tsi ascundi simtsãmintili tsi li-ari shi spuni tsiva cari nu easti dealihea; ipucrit, acupirit, fãts-fãts, cãrbuni nvilit, pãndzã cu dauã fãts
{ro: ipocrit}
{fr: hypocrite}
{en: hypocrite}

§ ascumsu2 (as-cúm-su) adg ascumsã (as-cúm-sã), ascumshi (as-cúm-shi), ascumsi/ascumse (as-cúm-si) – (unã cu ascumtu2)

§ ascunsu2 (as-cún-su) adg ascunsã (as-cún-sã), ascunshi (as-cún-shi), as-cunsi/ascunse (as-cún-si) – (unã cu ascumtu2)

§ ascumtos (as-cum-tósŭ) adg ascumtoasã (as-cum-tŭá-sã), ascumtosh (as-cum-tóshĭ), ascumtoasi/ascumtoase (as-cum-tŭá-si) – tsi lu-ariseashti (si) s-ascundã; iu poati si s-ascundã cariva ghini; ascumtu
{ro: ascuns, care-i place să se ascundă}
{fr: caché, qui aime a se cacher}
{en: hidden; who likes to hide}
ex: s-u dutsem tu un loc ascumtos (iu pots s-ti-ascundzi ghini); dit un loc ascumtos, insha ca zghicuri

§ ascumtish (as-cum-tíshĭŭ) sn ascumtishuri (as-cum-tí-shĭurĭ) – loc iu omlu poati si s-ascundã tra s-nu lu-aflã vãrnu; loc ascumtu diparti di videarea-a lumiljei; ascumtatic, ascumtalj, cripsanã
{ro: ascuntiş}
{fr: cachette, recoin}
{en: hiding place}
ex: ti hidz prit ascumtishuri; intrai tu un ascumtish dit pãduri

§ ascumtalj (as-cum-táljĭŭ) sn ascumtalji/ascumtalje (as-cum-tá-lji) – (unã cu ascumtish)

§ ascumtatic (as-cum-tá-tic) sn ascumtatitsi/ascumtatitse (as-cum-tá-ti-tsi) – (unã cu ascumtish)

§ ascumtici (as-cum-tícĭŭ) sn ascumtici/ascumtice (as-cum-tí-ci) – njic ascumtalj
{ro: mic ascuntiş}
{fr: petit recoin}
{en: small hiding place}

§ ascumta (as-cum-tá) adv – tra s-nu hibã vidzut i aduchit di altsã; afurishalui, ascumtalui, ascumtishalui, acrifa, bizgulea
{ro: pe ascuns}
{fr: sous cape, en tapinois, en cachette, clandestinement}
{en: furtively, secretly}
ex: ascumta sã-ts fudz di-acasã; s-dusi ascumta la mã-sa; tuti aesti s-featsirã ascumta; pri-ascumta, ashtipta s-easã shi s-u lja cu nãsh; lj-gri ascumta (s-nu lu-avdã vãrnu); lj-dzãsi ascumta tu ureaclji

§ ascumtalui (as-cúm-ta-luĭ) adv – (unã cu ascumta)
ex: fudzi pi ascumtalui di frats

§ ascumtishalui (as-cum-tí-shĭa-lui) adv – (unã cu ascumta)
ex: lã shuptirã ascumtishalui nãs; fãrtãtsãlja u-avea ascumtishalui; aviglja ascumtishalui s-avdã cãsmetea-a ficiorlui; fudzi ascumtishalui (afurishalui, fãrã s-hibã aduchit)

§ acãlisiri/acãlisire (a-cã-li-sí-ri) sf acãlisiri (a-cã-li-sírĭ) – (unã cu cãlisiri)

§ acãljisescu (a-cã-lji-sés-cu) vb IV acãljisii (a-cã-lji-síĭ), acãljiseam (a-cã-lji-seámŭ), acãljisitã (a-cã-lji-sí-tã), acãljisiri/acãljisíre (a-cã-lji-sí-ri) – (unã cu cãlisescu)

§ acãljisit (a-cã-lji-sítŭ) adg acãljisitã (a-cã-lji-sí-tã), acãljisits (a-cã-lji-sítsĭ), acãljisiti/acãljisite (a-cã-lji-sí-ti) – (unã cu cãlisit)

§ acãljisiri/acãljisire (a-cã-lji-sí-ri) sf acãljisiri (a-cã-lji-sírĭ) – (unã cu cãlisiri)

§ cãlisitor (cã-li-si-tórŭ) adg cãlisitoari/cãlisitoare (cã-li-si-tŭá-ri), cãlisitori (cã-li-si-tórĭ), cãlisitoari/cãlisitoare (cã-li-si-tŭá-ri) – fãrtatlu-a gambrolui cari shadi ningã el la ncurunari, cari cãliseashti shi aproachi oaspitslji la numtã, cari poartã hãbãrli, etc.; (Livãdz avem shi muljeri cãlisitoari!); cãlisar, cãsãvyear, hãsãvyear, sihãdyear
{ro: vornicel, conăcar}
{fr: garçon d’honneur à une noce}
{en: best man}

§ cãlisar (cã-li-sárŭ) sm cãlisari (cã-li-sárĭ) – (unã cu cãlisitor)

1: atsea tsi ari faptã atsel cari s-ari abãtutã di la unã cali; abatiri, abãteari, pãrãmirsiri, pãrmãrãsiri, pãrmãsiri;
2: atsea tsi fatsi atsel tsi s-dipãrteadzã di tsiva i cariva; atsea tsi fatsi atsel tsi s-astãmã-seashti di la lucrul tsi lu-adarã; dispãrtsãri, mpãrtsãri, disfãtseari, astãmãtsiri, dãnãsiri, pãpsiri, ntsãrcari, acumtinari, chindruiri;
3: atsea tsi s-fatsi cãndu un lucru easti dispãrtsãt tu cumãts cu-unã hãlati tãljitoasã; tãljari, astãljari, disicari
{ro: acţiunea de a abate, de a despărţi; de a opri, de a separa; abatere, despărţire, oprire, separare}
{fr: action de dériver (un cours d’eau); de (se) séparer; de sevrer (enfant, agneau); de couper, de trancher (court)}
{en: action of diverting (water, stream); of stopping, of weaning (child, lamb)}
ex: curmarea (ntsãrcarea) a njitslor, a njeljlor

§ nicurmat1 (ni-cur-mátŭ) adg nicurmatã (ni-cur-má-tã), nicurmats (ni-cur-mátsĭ), nicurmati/nicurmate (ni-cur-má-ti) –
1: tsi nu s-ari dusã pi-unã altã cali (dicãt atsea di-aradã); tsi nu s-ari datã di-unã parti; neabãtut, nipãrãmirsit, nipãrmãrãsit, nipãrmãsit;
2: tsi nu s-ari dipãrtatã di tsiva i cariva; tsi nu-ari astãmãtsitã lucrul tsi-l fãtsea; nidipãrtat; nidispãrtsãt, nimpãrtsãt, nidisfãcut, neastãmãtsit, nidã-nãsit, nipãpsit, nintsãrcat, neacumtinat, nichindruit;
3: tsi nu easti dispãrtsãt tu cumãts cu-unã hãlati tãljitoasã; nitãljat, neastãljat, nidisicat
{ro: neabătut, nedespărţit; neoprit, neseparat}
{fr: non dérivé (un cours d’eau); non séparé; non sevré (enfant, agneau); non coupé, non tranché (court)}
{en: not diverted (water, stream); not stopped, not weaned (child, lamb)}

§ nicurmari1/nicur-mare (ni-cur-má-ri) sf nicurmãri (ni-cur-mắrĭ) –
1: atsea tsi fatsi atsel cari nu s-abati di la unã cali; neabatiri, neabãteari, nipãrã-mirsiri, nipãrmãrãsiri, nipãrmãsiri;
2: atsea tsi fatsi atsel cari nu s-dipãrteadzã di tsiva i cariva; atsea tsi fatsi atsel tsi nu-astãmã-seashti lucrul tsi lu-adarã; nidipãrtari, nidispãrtsãri, nimpãrtsãri, nidisfãtseari, neastãmãtsiri, nidãnãsiri, nipãpsiri, nintsãrcari, neacumtinari, nichindruiri;
3: atsea tsi s-fatsi cãndu un lucru nu easti dispãrtsãt tu cumãts cu-unã hãlati tãljitoasã; nitãljari, neastãljari, nidisicari
{ro: acţiunea de a nu (se) abate, de a nu (se) despărţi; de a nu (se) opri, de a nu (se) separa}
{fr: action de ne pas dériver (un cours d’eau); de ne pas (se) séparer; de ne pas sevrer (enfant, agneau); de ne pas couper, de ne pas trancher (court)}
{en: action of not diverting (water, stream); of not stopping, of not weaning (child, lamb)}

§ nicurmat3 (ni-cur-mátŭ) adv – tsi nu-astãmãtseashti; tsi nu s-acumtinã dip; neacumtinat, neacumtinit, dipriunã, etc.
{ro: neîncetat, mereu, încontoinuu}
{fr: sans cessé}
{en: without stop}
ex: ts-u veadi cumbara, iu s-uhta nicurmat (fãrã s-astãmãtseascã)

§ pricurmu (pri-cúr-mu) (mi) vb I pricurmai (pri-cur-máĭ), pricurmam (pri-cur-mámŭ), pricurmatã (pri-cur-má-tã), pricurmari/pricurmare (pri-cur-má-ri) – dãnãsescu trã putsãn chiro atsea tsi fac (tra s-mi discurmu, bunãoarã, s-ashteptu s-ved ma s-lu fac lucrul cum lipseashti, etc.); astãmãtsescu di cãndu-cãndu un lucru tsi s-fatsi; lj-astalj zborlu-a unui tsi zburashti; curmu, dãnãsescu, astãmã-tsescu, etc.
{ro: întrerupe}
{fr: interrompre}
{en: interrupt}
ex: pricurmã (l-featsi s-dãnãseascã, si s-curmã) a tãu niho di jali

§ pricurmat (pri-cur-mátŭ) adg pricurmatã (pri-cur-má-tã), pricurmats (pri-cur-mátsĭ), pricurmati/pricurmate (pri-cur-má-ti) – (lucru) tsi easti astãmãtsit (di-arada ti niheamã chiro icã di cãndu-cãndu); (om) a curi zbor easti tãljat; curmat, dãnãsit, astãmãtsit, etc.
{ro: întrerupt}
{fr: interrompu}
{en: interrupted}

§ pricurma-ri/pricurmare (pri-cur-má-ri) sf pricurmãri (pri-cur-mắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu un lucru easti astãmãtsit trã putsãn chiro (di cãndu-cãndu)
{ro: acţiunea de a întrerupe}
{fr: action d’inter-rompre}
{en: action of interrupting}

{ro: cuscrie}
{fr: sorte de parentée qui se crée entre les beaux-parents et les plus proches du marié et de la mariée}
{en: in-law relationship; the kind of relationship created between the parents and the other close relatives of the groom and the bride}
ex: sã shtii, cã di-aoa sh-ninti, s-asparsi cuscrilja (fig: uspitsãlja); muri nveasta, dusi cuscrilja; nu avem vãrnã vinã icã cuscrilji cu gretslji

§ para-cuscru (pá-ra-cús-cru) sm, sf paracuscrã (pá-ra-cús-crã), paracuscri (pá-ra-cús-cri), paracuscri/paracuscre (pá-ra-cús-cri) – frati i sorã di-unã soi prit ncurunari
{ro: frate sau soră a unei rude prin căsătorie}
{fr: frère ou soeur d’un parent ou d’une parente par affinité}
{en: brother or sister of a relative by marriage}
ex: paracuscri vãrã sutã

§ ncuscredz (ncus-crédzŭ) (mi) vb I ncus-crai (ncus-cráĭ), ncuscram (ncus-crámŭ), ncuscratã (ncus-crá-tã), ncuscrari/ncuscrare (ncus-crá-ri) – (mi) fac cuscru cu cariva dãnda-lj feata ti nveastã (i ficiorlu trã gambro); (fig: nã ncuscrãm = nã fãtsem oaspits bunj)
{ro: încuscri}
{fr: s’apparenter, s’allier}
{en: become related (in-laws)}
ex: si ncuscrãm (s-nã fãtsem cuscri) easti-a noastrã vreari; nã ncuscrãm (nã featsim cuscri) cu nãs

§ ncuscrat (ncus-crátŭ) adg ncuscratã (ncus-crá-tã), ncuscrats (ncus-crátsĭ), ncuscrati/ncuscrate (ncus-crá-ti) – tsi s-ari faptã cuscru cu cariva
{ro: încuscrit}
{fr: apparenté, allié}
{en: who became related (in-laws)}

§ ncuscrari/ncuscrare (ncus-crá-ri) sf ncuscrãri (ncus-crắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu si ncuscreadzã lumea
{ro: acţiunea de a se încuscri; încuscrire}
{fr: action de s’apparenter, de s’allier}
{en: action of becoming related (in-laws)}

§ ncuscrescu (ncus-crés-cu) (mi) vb IV ncuscrii (ncus-críĭ), ncuscream (ncus-creámŭ), ncuscritã (ncus-crí-tã), ncuscriri/ncuscrire (ncus-crí-ri) – (unã cu ncuscredz)
ex: dupã ahãtã cachi tsi sh-avurã, si ncuscrirã (s-featsirã cuscri)

§ ncuscrit (ncus-crítŭ) adg ncuscritã (ncus-crí-tã), ncuscrits (ncus-crítsĭ), ncuscriti/ncuscrite (ncus-crí-ti) – (unã cu ncuscrat)

§ ncuscri-ri/ncuscrire (ncus-crí-ri) sf ncuscriri (ncus-crírĭ) – (unã cu ncuscrari)

§ discuscrescu (dis-cus-crés-cu) (mi) vb IV discuscrii (dis-cus-críĭ), discuscream (dis-cus-creámŭ), discuscritã (dis-cus-crí-tã), discuscriri/discuscrire (dis-cus-crí-ri) – aspargu cuscrilja tsi-aveam cu cariva (cã tinirlji tsi sh-avea datã zborlu si sã ncurunã, li-asparsirã)
{ro: strica încuscrirea}
{fr: annuler les plans d’apparentement}
{en: cancel plans for becoming in-laws}

§ discuscrit (dis-cus-crítŭ) adg discuscritã (dis-cus-crí-tã), discuscrits (dis-cus-crítsĭ), discuscriti/discuscrite (dis-cus-crí-ti) – tsi-lj s-asparsi cuscrilja cu cariva
{ro: care a stricat încuscrirea}
{fr: qui a annulé les plans d’apparentement}
{en: who has cancelled the plans for becoming in-laws}

§ discuscriri/discuscrire (dis-cus-crí-ri) sf discuscriri (dis-cus-crírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-aspardzi nã cuscrilji
{ro: acţiunea de a strica încuscrirea}
{fr: action de annuler les plans d’apparentement}
{en: action of cancelling plans for becoming in-laws}

(expr: s-virsarã); cãti ori inshit nafoarã aeri
(expr: vã featsit apa-atsea groasã, vã cãcat aeri)?; ãl mãca lailu-sh, cã s-nu easã tu padi alihea nã dzuã
(expr: s-nu si nveatsã tsi s-avea faptã, s-nu s-aflã alihea); aidi s-ishim furi
(expr: s-nã fãtsem furi)

§ ishit (i-shítŭ) adg ishitã (i-shí-tã), ishits (i-shítsĭ), ishiti/ishite (i-shí-ti) – tsi ari vgatã dit un loc ca ncljis shi s-ari dusã tu-un altu loc; (steauã, soari, lunã) tsi s-ari sculatã shi s-alãnceashti pri tser; (earbã, lilici, etc.) tsi ari fitrusitã; dus, vgat, etc.
{ro: ieşit, răsărit; etc.}
{fr: sorti; levé (en parlant des astres); etc.}
{en: who came out, risen (sun, moon, plant); etc.}
ex: ishit ca dit loc; cu ocljilj ishits nafoarã; arãuri ishiti (cu apa virsatã pristi budzã)

§ inshit (in-shítŭ) adg inshitã (in-shí-tã), inshits (in-shítsĭ), inshiti/inshite (in-shí-ti) – (unã cu ishit)
ex: nu easti inshit din casã di-un mes

§ ishat (i-shĭátŭ) adg ishatã (i-shĭá-tã), ishats (i-shĭátsĭ), ishati/ishate (i-shĭá-ti) – (unã cu ishit)

§ inshat (in-shĭátŭ) adg inshatã (in-shĭá-tã), inshats (in-shĭátsĭ), inshati/inshate (in-shĭá-ti) – (unã cu ishit)

§ ishiri/ishire (i-shí-ri) sf ishiri (i-shírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu easi tsiva i cariva; vgari, dutseari, etc.; (fig: ishiri = lãngoari tsi-l fatsi omlu si s-ducã shi s-easã nafoarã (si s-cacã) multu moali (ca apa) sh-tut chirolu; cufoari, tartacutã, diarii, surdisiri, urdinari, urdinat, strãbãteari, strãbatiri, stribãteari, stribatiri, spriimnari)
{ro: acţiunea de a ieşi, de a răsări; etc.; ieşire, răsărire, răsărit}
{fr: action de sortir; de se lever (en parlant des astres ou plantes); etc.}
{en: action of going out, of leaving; of coming out, of rising (sun, moon, plants); etc.}
ex: nu-ari ishiri tu dauãli sucãchi; nu putu s-lji talji ishirea nafoarã (s-lji curmã cufoarea)

§ inshiri/inshire (in-shí-ri) sf inshiri (in-shírĭ) – (unã cu ishiri)
ex: pi iu ari inshirea casa-aestã ageaipi

§ ishari/ishare (i-shĭá-ri) sf isheri (i-shĭérĭ) – (unã cu ishiri)

§ inshari/inshare (in-shĭá-ri) sf insheri (in-shĭérĭ) – (unã cu ishiri)

§ niishit (ni-i-shítŭ) adg niishitã (ni-i-shí-tã), niishits (ni-i-shítsĭ), niishiti/niishite (ni-i-shí-ti) – tsi nu easti ishit; nivgat, nidus, etc.
{ro: neieşit, nerăsărit; etc.}
{fr: qui n’est pas sorti; non levé (en parlant des astres); etc.}
{en: who dit not come out, not risen (sun, moon, plant); etc.}

§ niishi-ri/niishire (ni-i-shí-ri) sf niishiri (ni-i-shírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu nu easi tsiva i cariva; nivgari, nidutseari, etc.
{ro: acţiunea de a nu ieşi, de a nu răsări; etc.}
{fr: action de ne pas sortir; de ne pas se lever (en parlant des astres ou plantes); etc.}
{en: action of not going out, of not leaving; of not coming out, of not rising (sun, moon, plants); etc.}

§ ishitã (i-shí-tã) sf fãrã pl –
1: loclu prit cari easi di iuva lumea;
2: bitisirea-a unui lucru (mes, dzuã, stãmãnã); ishiri, inshiri, ishari, inshari, bitisitã
{ro: eşire}
{fr: sortie}
{en: exit}
ex: tu ishitã simnarã cu tibishirea poarta, tra s-u cunoascã; avdza cãnticlu sh-tu ishita (ishirea) din casã sh-tu turnatã; tu ishita (ishirea) a meslui; tu ishita din hoarã (la mardzinea, tu loclu iu bitiseashti hoara), vai agiundzets tu-un loc iu sã mpartu cãljurli

§ ishitor (i-shi-tórŭ) sn ishitoari/ishitoare (i-shi-tŭá-ri) – casa i udãlu iu s-dutsi omlu tra sã-sh facã apa (s-chishi) i s-easã nafoarã (s-cacã); cãcãstoari, cãcãtor, cãcãriu, mushtirechi, chinefi, hale, hrii
{ro: căcăstoare, latrină, closet}
{fr: latrines, lieux d’aisances}
{en: latrines, lavatory}

{en: add flour; mix with flour}
ex: fãrtatslji sã nfãrinarã, dupã cum easti adetea, seara nãinti di ncurunari

§ nfãrinat (nfã-ri-nátŭ) adg nfãrinatã (nfã-ri-ná-tã), nfãrinats (nfã-ri-nátsĭ), nfãrinati/nfãrinate (nfã-ri-ná-ti) – tsi-lj s-ari bãgatã fãrinã; tsi easti umplut di fãrinã; nfãrineadzã pescul ca s-lu tigãnseshti
{ro: înfăinat}
{fr: enfariné, couvert de farine}
{en: with added flour; mixed with flour}
ex: nu mi-arãseashti pãnea nfãrinatã (datã cu fãrinã)

§ nfãrinari/nfãrinare (nfã-ri-ná-ri) sf nfãrinãri (nfã-ri-nắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva (sã) nfãrineadzã
{ro: acţiunea de a înfăina; înfăinare}
{fr: action d’enfariner, de (se) couvrir de farine}
{en: action of adding flour; of mixing with flour}