DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

cãnusescu

cãnusescu (cã-nu-sés-cu) (mi) vb IV cãnusii (cã-nu-síĭ), cãnu-seam (cã-nu-seámŭ), cãnusitã (cã-nu-sí-tã), cãnusiri/cãnusire (cã-nu-sí-ri) – cu zborlu (minarea di mãnã, etc.) nj-aspun scupolu tsi lu-am (nietea, imutea) tra s-lji fac arãu a unui (tra s-lu-aspar, tra s-lu fac sã-nj da tsiva, s-facã tsi-lj caftu, etc.); lj-fac fricã, lu-aspar; fuvirsescu, lãhtãrsescu
{ro: ameninţa, intimida, speria}
{fr: ména-cer, intimider, effrayer}
{en: threaten, intimidate, scare}
ex: cãndu scadi di urfãneadzã, si nu-lj ti cãnuseshti (s-nu-l fuvirseshti)

§ cãnusit (cã-nu-sítŭ) adg cãnusitã (cã-nu-sí-tã), cãnusits (cã-nu-sítsĭ), cãnusiti/cãnusite (cã-nu-sí-ti) – tsi-lj s-aspuni (cari veadi, cari aducheashti) cã cariva ari scupolu (sh-cã poati) s-lji facã arãu; tsi easti-aspãreat di tsiva (di cariva) cã va-lj facã arãu; fuvirsit, lãhtãrsit
{ro: ameninţat, intimidat, speriat}
{fr: ménacé, intimidé, effrayé}
{en: threatened, intimidated, scared}
ex: mini am ocljilj cãnusits (lãhtãrsits)

§ cãnusiri/cãnusire (cã-nu-sí-ri) sf cãnusiri (cã-nu-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva easti cãnusit; fuvirsiri, lãhtãrsiri
{ro: acţiunea de a ameninţa, de a intimida; ameninţare, intimidare}
{fr: action de ménacer, d’intimider, d’effrayer; d’épouvante}
{en: action of threatening, of intimi-dating, of scaring}
ex: s-n-alãsãm sh-di cãnusiri (fuvirsiri) un cu-alantu

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

foc

foc (fócŭ) sn focuri (fó-curĭ) – ardeari vãrtoasã cu pirã shi cãldurã; un lucru tsi ardi cu pirã; pirã; (fig:
1: foc (sn) = (i) taxirati, ghideri, halã, cripari; etc.; (ii) pãreari di-arãu;
2: foc (adg) = (i) tsi ti fatsi s-ti usturã (s-tsã ardã) budzãli sh-gura cãndu mãts tsiva (pipiryeauã tsi ardi); (ii) tsi easti multu dishtiptat (pirã, shpirtu) la minti; (iii) tsi easti yiu, ayiu, sãrpit; (iv) tsi easti multu bun, tsi fatsi un lucru multu ghini; expr:
3: ljau (acats) foc = (i) mi-aprindu; (ii) mi nãirescu, mi-acatsã inatea;
4: acats foc cu gura = dzãc tsiva cu puteari;
5: scot foc din gurã = dzãc lucri minciunoasi, calpi;
6: = dau foc = aprindu;
7: foc lj-am = amin tufechea;
8: mi-aprindu (mi fac) foc = (i) mi-arushescu la fatsã; (ii) mi arcedz, mi ariciuescu; mi-acatsã multu inatea; mi-acatsã dratslji, etc.;
9: nj-yini foc = nj-yini inati, crep; mi-acatsã inatea;
10: apres foc = mplin di inati, nãirit multu, ariciuit, furtsuit, furchisit;
11: nj-scot foclu = nj-scot inatea, nj-scot ahtea, lj-u plãtescu, isihãsescu;
12: am un foc tu inimã = am unã mari mirachi, cripari, nvirinari, dor, etc.;
13: am focuri; ardu foc = (cã hiu lãndzit) truplu nj-ardi, am cãlduri, am heavrã;
14: acats foclu cu mãna = intru tu mari piriclju;
15: nj-bag mãna n foc (trã un lucru) = hiu sigur di-un lucru; mi bag chifaleti (intru chifili) cã un lucru easti dealihea;
16: stau namisa di dauã focuri = escu fuvirsit di dauãli pãrtsã)
{ro: foc; iute; foarte inteligent, viu, vivace; furios, etc.}
{fr: feu, incendie; piquant, ardent; très intelligent, vif, vivace; faché, courroucé, fièvreux, etc.}
{en: fire; hot, peppery; very bright, intelligent; lively, brisk; furious, having a fever, etc.}
ex: am un tsap arosh, iu s-arucuteashti, earbã nu creashti (angucitoari: foclu); tatãl ninca nifaptu, hiljlu la Dumnidzã traptu (angucitoari: foclu shi fumlu); dauã s-duc shi dauã sta, dauã giudicatã nu-au (angucitoari: apa sh-foclu); a njia-nj ardi caplu foc
(expr: am pirito), sh-a lui lj-ardi di-agioc; foclu nã arsi casa; lu-arsi foclu di dauã ori; s-videa tu munti focurli tsi-ardea; tu foclu-aestu nu ved vãrnu di la ushits; di pri foc u mãcã mãcarea; cari acatsã foclu cu mãna, s-ardi; cari nu s-ardi, di foc nu s-aspari; di scãntealji njicã, mari foc s-aprindi; nu bagã foclu ningã bãruti; si nhidzi n foc ca orbu; iu nu-i foc, fum nu easi; nu ti-agioacã cu foclu; iu nu ari foc, nu ari sh-cinushi; nu s-bagã foc pi ningã vulburã; cu un lemnu foc nu s-fatsi; lemnul atsel strãmbul, foclu mash lu ndreadzi; pãrea cã muntsãlj loarã foc
(expr: s-apreasirã, ardu); diunãoarã lja foc

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

fuverã

fuverã (fu-vé-rã) sf fuveri/fuvere (fu-vé-ri) – zbor (purtari, etc.) cu cari omlu sh-aspuni vrearea (sh-putearea) tsi u ari tra s-lji facã arãu a unui altu om; lãhtara tsi u-aducheashti cariva cãndu veadi cã cariva va s-lji facã arãu; fuvertã, fuvirsiri, cãnusiri
{ro: ame-ninţare, intimidare}
{fr: ménace, intimidation}
{en: threat, menace, intimidation}

§ fuvertã (fu-vér-tã) sf fuverti/fuverte (fu-vér-ti) shi fuvertsã (fu-vér-tsã) – (unã cu fuverã)
ex: cu fuverta l-featsi s-fugã

§ fuviros (fu-vi-rósŭ) adg (shi adv) fuviroasã (fu-vi-rŭá-sã), fuvirosh (fu-vi-róshĭ), fuviroasi/fuviroase (fu-vi-rŭá-si) – tsi lu-aspari pi cariva cu fuverta tsi u-aspuni; tsi lãhtãrseashti multu cu purtarea (zburãrea, fuverta, etc.) tsi u fatsi cariva
{ro: ame-ninţător, înfiorător}
{fr: ménaçant, redoutable, terrifiant}
{en: threatening, dangerous, terrifying}
ex: giunar fuviros (lãhtãros); arbinesh analtsã sh-fuvirosh (lãhtãrsitori)

§ fuvirsescu (fu-vir-sés-cu) vb IV fuvirsii (fu-vir-síĭ), fuvirseam (fu-vir-seámŭ), fuvirsitã (fu-vir-sí-tã), fuvirsiri/fuvirsire (fu-vir-sí-ri) – cu zborlu (minarea di mãnã, etc.) nj-aspun imutea (nietea, scupolu) cã voi s-lji fac arãu a unui (tra s-lu-aspar, tra s-lu fac sã-nj da tsiva i s-facã tsi-lj caftu, etc.); lj-fac fricã; cãnusescu, lãhtãrsescu
{ro: ameninţa, intimida}
{fr: ménacer, intimider}
{en: threaten, intimidate}
ex: l-fuvirsii (cãnusii, lãhtãrsii) cu zboarã greali; harlu lji stãtea hãrlu cu-apala shi-l fuvirsea s-lji talji caplu

§ fuvirsit (fu-vir-sítŭ) adg fuvirsitã (fu-vir-sí-tã), fuvirsits (fu-vir-sítsĭ), fuvirsiti/fuvirsite (fu-vir-sí-ti) – tsi-lj s-aspuni (cari veadi, cari aducheashti) cã cariva ari scupolu (sh-cã poati) s-lji facã arãu; tsi ari fricã di tsiva (di cariva) cã va-lj facã arãu; cãnusit, lãhtãrsit
{ro: ameninţat, intimidat}
{fr: ménacé, intimidé}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

ibreti/ibrete

ibreti/ibrete (i-bré-ti) sf ibrets (i-brétsĭ) –
1: atsea tsi aducheashti omlu cãndu s-aspari multu; aspãreari multu mari; pãvrii, lãhtarã, ceash, fricã, asparyiu, asparizmã, frixi, trom, trumarã, cutrom;
2: paradigmã (exemplu) di pãvria tsi poati s-u aducheascã tu suflit cariva, cãndu easti fuvirsit cu moartea (vãsãnipsiri, munduiri, pidimadz, schingiuri, etc.), di oaminj multu arãi
{ro: exemplu de teroare}
{fr: exemple (concernant la terreur); terreur}
{en: example of terror}
ex: s-da ibreti (pãvrii, ceash; exemplu di pãvrii) la dunjauã, s-nu lja sh-altsã calea-a lui

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

misurã1

misurã1 (mi-sú-rã) sf misuri/misure (mi-sú-ri) – atsea tsi-aspuni cãt di mari (lungu, largu, greu, veclju, etc.) easti un lucru i hiintsã; mãrimea tsi u-ari un lucru tsi misurã “un” (“unitatea di misurã”); metru; mizurã
{ro: măsură}
{fr: mesure}
{en: mesure}
ex: cu tsi misurã (metru) va s-misurãm, cu atsea misurã (atsel metru) va s-nã misurã shi a nauã; misura tsi (metrul cu cari) misura; nãscãntsã suntu pristi misurã (ma nsus di mãrimea di-aradã); lo misurã (lo metru) pri mini, ca s-nji crueascã nã pãreaclji di stranji; mãna misurã nu ari; tuti li fatsi cu misurã, easti cu ziga n brãn

§ mizurã (mi-zú-rã) sf mizuri/mizure (mi-zú-ri) – misurã trã stranji, trã pãputsã, yiptu, etc.
{ro: măsură de haine, pantofi, etc.}
{fr: mesure pour les vêtements, des chaussures, etc.}
{en: mesure for clothes, shoes, etc.}

§ munzurã (mun-zú-rã) sf munzuri/munzure (mun-zúrĭ) – misurã trã yiptu (grãn, ordzu, sicarã, etc.); vas cu cari s-misurã unã munzurã di grãni; acrinã, alcechi, tãghari, cutlã, usmac, shinic, cuveali, stamboli/stambole
{ro: baniţă}
{fr: boisseau}
{en: bushel}
ex: 400 di munzuri di misur, ordzu, etc. trã oi, trã calj

§ mãndzurã (mãn-dzú-rã) sf mãndzuri/mãndzure (mi-dzú-ri) – (unã cu munzurã)

§ misur1 (mi-súrŭ) (mi) vb I misurai (mi-su-ráĭ), misuram (mi-su-rámŭ), misuratã (mi-su-rá-tã), misurari/mi-surare (mi-su-rá-ri) –
1: ljau misura-a unui lucru (tra s-aflu cãt mari easti, cãt lungu, cãt analtu, etc.); ljau metru (misura);
2: caftu (fac tsiva, numir) tra sã nvets cãti lucri s-aflã tu-unã multimi icã aradã di lucri (oili dit cupii, njitslji dit fumealji, anjlji tsi lj-ari cariva, etc.); anumir, numir;
(expr:
1: ãl misur om = ãl lugursescu om, lu-am ti om;
2: mi misur cu cariva = caftu s-aflu ma s-nj-u poatã cariva, mi-acats cu cariva tu-astrãtseari, tu-alumtã;
3: pãnã s-misur dauã, trei, tsintsi, etc. = unãshunã, diunãoarã;
4: misur stealili = imnu hulandar, nj-trec bana fãrã nitsiun scupo;
5: dzãlili ãlj suntu misurati = nu-ari ninga multu s-bãneadzã; easti fuvirsit cu moartea di un dushman acshu, vãrtos shi ninjilãos;

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

muagear

muagear (mu-a-gĭárŭ) sm, sf, adg muagearã (mu-a-gĭá-rã), muageari (mu-a-gĭárĭ), muageari/muageare (mu-a-gĭá-ri) – tsi s-ari traptã dit locurli iu bãna di-aradã (iu eara fuvirsit di dushmanj sh-iu putea sã-sh chearã avearea icã bana) shi s-ari dusã iuva, tu alti locuri, iu s-poatã si sh-aflã apanghiu; muagir, prosfingu
{ro: refugiat}
{fr: réfugié}
{en: refugee}
ex: s-li vindu la muageari

§ muagir (mu-a-gírŭ) sm, sf, adg muagirã (mu-a-gí-rã), muagiri (mu-a-gírĭ), muagiri/muagire (mu-a-gí-ri) – (unã cu muagear)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã