DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

bãstuni/bãstune

bãstuni/bãstune (bãs-tú-ni) sf bãstunj (bãs-túnjĭ) – lemnu (i mital) lungu (ca di vãrã metru) shi suptsãri (di multi ori turnat tu-un capit) trã tsãneari cu mãna di omlu cari va s-lu-aibã ca un andoapir cãndu imnã; bãstun, tueag, tueagã, dicanichi, etc.;
(expr: ãlj spun bãstunea = ãl fuvirsescu)
{ro: baston, toiag}
{fr: bâton, canne}
{en: cane, walking stick}
ex: nji spuni nãs bãstunea
(expr: mi fuvirseashti); avea nã bãstuni cu cãrnicoaci (bãstuni cu multi noduri)

§ bãstun (bãs-túnŭ) sn bãs-tunj (bãs-túnjĭ) – (unã cu bãstuni)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

cãnusescu

cãnusescu (cã-nu-sés-cu) (mi) vb IV cãnusii (cã-nu-síĭ), cãnu-seam (cã-nu-seámŭ), cãnusitã (cã-nu-sí-tã), cãnusiri/cãnusire (cã-nu-sí-ri) – cu zborlu (minarea di mãnã, etc.) nj-aspun scupolu tsi lu-am (nietea, imutea) tra s-lji fac arãu a unui (tra s-lu-aspar, tra s-lu fac sã-nj da tsiva, s-facã tsi-lj caftu, etc.); lj-fac fricã, lu-aspar; fuvirsescu, lãhtãrsescu
{ro: ameninţa, intimida, speria}
{fr: ména-cer, intimider, effrayer}
{en: threaten, intimidate, scare}
ex: cãndu scadi di urfãneadzã, si nu-lj ti cãnuseshti (s-nu-l fuvirseshti)

§ cãnusit (cã-nu-sítŭ) adg cãnusitã (cã-nu-sí-tã), cãnusits (cã-nu-sítsĭ), cãnusiti/cãnusite (cã-nu-sí-ti) – tsi-lj s-aspuni (cari veadi, cari aducheashti) cã cariva ari scupolu (sh-cã poati) s-lji facã arãu; tsi easti-aspãreat di tsiva (di cariva) cã va-lj facã arãu; fuvirsit, lãhtãrsit
{ro: ameninţat, intimidat, speriat}
{fr: ménacé, intimidé, effrayé}
{en: threatened, intimidated, scared}
ex: mini am ocljilj cãnusits (lãhtãrsits)

§ cãnusiri/cãnusire (cã-nu-sí-ri) sf cãnusiri (cã-nu-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva easti cãnusit; fuvirsiri, lãhtãrsiri
{ro: acţiunea de a ameninţa, de a intimida; ameninţare, intimidare}
{fr: action de ménacer, d’intimider, d’effrayer; d’épouvante}
{en: action of threatening, of intimi-dating, of scaring}
ex: s-n-alãsãm sh-di cãnusiri (fuvirsiri) un cu-alantu

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

cãrinti/cãrinte

cãrinti/cãrinte (cã-rín-ti) sm cãrintsã (cã-rín-tsã) – un di dintsãlj lundzã shi sumigosh tsi s-aflã di-unã parti sh-di-alantã di dintsãlj tãljitosh din fatsa-a gurãljei; dintsãlj tsi es niheamã nastãnga sh-nandreapta dit gura-a agruporcului; (fig:
1: cãrinti = agiutor, aradzim, apanghiu; expr:
2: lj-aspun cãrintsãlj = l-fuvirsescu cã va-l mãshcu cu dintsãlj, cu cãrintsãlj; l-cãrintedz;
3: lj-bag un cãrinti = l-mãshcu cu cãrintsãlj, cu dintsãlj; l-cãrintedz;
4: lj-am trã dari un cãrinti; lj-portu un cãrinti; lj-am un cãrinti = voi s-lj-u tornu tr-atseali lucri slabi tsi nj-ari faptã; voi s-lj-u pãltescu; lj-u voi;
5: lj-trag un cãrinti = lu-aurlu, l-bag dinãpoi, l-cãtigursescu;
6: hiu vãrtos, sãnãtos tu cãrinti = am putearea s-tsã u fac, s-tsã u pãltescu, sã-nj scot ahtea tsi tsã u-am)
{ro: canin; colţ de mistreţ}
{fr: dent canine; broche de sanglier}
{en: canine tooth; “tooth” of the wild boar (showing out of his mouth)}
ex: tradzi mãnã, s-nu-ts bagã vãrnu cãrinti
(expr: s-nu tsã facã tsiva tsi nu ti-ariseashti); nã ursã acãtsã s-lj-aspunã cãrintsãlj
(expr: s-lu fuvirseascã); lj-trapsi un cãrinti
(expr: lu-aurlã, l-bãgã dinãpoi, l-cãtigursi); cãnili lu-avinã luplu, di cãrinti nu-lj da; cãrintsãlj di porcu s-ved fuvirosh; am cãrinti (fig: agiutor, aradzim), nu mi-aspar; ma ghini-i cãrintili (fig: atsel tsi ti-agiutã, ti apãrã) di pãrintili; avu zori pãnã scoasi cãrintili; ari un cãrinti pi tini
(expr: ts-u va, el va s-ts-u pãlteascã)

§ crinti/crinte (crín-ti) sm crintsã (crín-tsã) – (unã cu cãrinti)
ex: ursa-lj bãgã mash un crinti
(expr: l-mãshcã mash cu-un cãrinti); di multu-lj poartã a ljei un crinti
(expr: di multu lj-u va, lj-ari ahti, va s-lj-u pãlteascã); vãrtos hiu eu tu crinti
(expr: am putearea s-tsã fac tsiva, sã-nj scot ahtea pri tini)

§ cljinti/cljinte (cljín-ti) sm cljintsã (cljín-tsã) – (unã cu cãrinti)

§ cãrintsos (cã-rin-tsósŭ) adg cãrintsoasã (cã-rin-tsŭá-sã), cãrintsosh (cã-rin-tsóshĭ), cãrintsoasi/cãrintsoase (cã-rin-tsŭá-si) – tsi ari cãrintsãlj mãri sh-ishits cãtã nafoarã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

cicior

cicior (ci-cĭórŭ) sn cicioari/cicioare (ci-cĭŭá-ri) –
1: un di dauãli mãdulari di nghios a omlui (di la gof pãnã la deadzitili di cicior) cari lu-agiutã s-imnã (si sta mprostu, s-da clutsati, etc.); ciucior, cior, chicior, ciun, fus, patã;
2: unã minari faptã cu ciciorlu cãndu omlu imnã; diastima (dipãrtarea pri loc) faptã cu-unã minari di cicior cãndu omlu imnã; ceapã, cealpã, cealpu, pas, jgljoatã, jgljot, shgljoatã, shgljatã, shgljot, zgljoatã, giglatã, drãshcljauã;
(expr:
1: atsel cu un cicior = draclu, sãtãnãlu, dyeavulu, shaitan, zarzavuli, triscatarat, aclo s-lji hibã; si-lj creapã numa; s-lu ngljitã loclu; etc.;
2: cicioari di gãljinã = gramati tsi nu s-aduchescu tsi suntu, di itia cã suntu multu arãu scriati;
3: (ci)cioari-pri-cinushi = un tsi easti multu linãvos, tsi nu lu-arãseashti s-lucreadzã (s-facã tsiva), timbel, tãvlãmbã, etc.);
4: cicior di scamnu = soi vãsilicheascã, soi di-amirã;
5: cicior cu scamnu = cicior strãmbu, nduplicat;
6: hiu pri cicior; stau pri cicior; pi-un cicior stau = hiu etim; hiu etim s-fug, s-mi duc iuva, s-fac tsiva;
7: hiu dzua tutã pri cicior = lucredz ntreaga dzuã, fãrã astãmãtsiri, cilistisescu fãrã acumtinari;
8: calcu ciciorlu = u tsãn unã, mi ngrec tra si s-facã un lucru, ashi cum voi mini;
9: cu cicioarli = pripadi;
10: stau cicior pristi cicior; shed cu-un cicior pisti-alantu = stau isih, fãrã nitsiunã cripari, nu-nj lipseashti tsiva;
11: dau cicioarli = (i) mi min sertu (agonja, fãrã s-voi, cu sãrbitslãchi) di-unã parti sh-di-alantã sh-di pri-un cicior pri-alantu; (ii) fuvirsescu
12: lj-da cicioari, fatsi cicioari = l-fatsi s-fugã, s-facã afan, s-hibã furat;
13: lj-dau cu ciciorlu (cu cicioarili) = (i) lu mpingu, l-dau di-unã parti, lj-dau unã clutsatã; (ii) nu-aprochi atsea tsi-nj si da, tsi-nj si spuni, tsi-nj si caftã, etc.; lu cãtrãfonisescu, ãlj dau pristi nãri, etc.;
14: nj-ljau cicioarli dinanumirea = fug, li cãlescu, u-angan cãtsaua;
15: nj-talji ciciorlu = fug multu agonja;
10: ljau cicior = mi dipãrtedz;
16: l-lja n cicioari = s-lja (s-dutsi) dupã el, tra s-veadã iu s-dutsi sh-tsi fatsi;
17: nj-ljau mintea la cicioari = fug naljurea, alag fãrã sã shtiu cãtrã iu mi duc, fug cãtã iu-nj ved ocljilj;
18: nj-gioacã ciciorlu = alag multu-agonja;
19: mi lja pri cicioari = ãnj yini s-es nafoarã (s-mi cac);
20: nu-alas cicior di tini = ti bat multu, tsã dau un shcop, etc.;
21: tsãn cu mãnjli sh-cu cicioarli = tsãn di-un lucru cu tutã putearea-nj;
22: ni cicior di nãsh nu-alasã = lj-afãnseashti, lji cãtãstrãpseashti tuts;
23: nu-lj intrã cicior di om ãn casã = nu-lj intrã vãr ãn casã, nu yini vãr s-lu veadã;
24: hiu cicior frãmtu = nu pot s-lipsescu di-acasã, di la un lucru tsi lipseashti fãtseari, etc.;

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

dinti/dinte

dinti/dinte (dín-ti) sm dintsã (dín-tsã) – un di oasili njits tsi crescu tu gura-a omlui dit cioali (fãltsã), cu cari omlu talji, arupi, sãrmã shi ciumuleashti mãcarea, ninti ca s-u-ascapitã prit gãrgãlan; jongã (fig:
1: dinti = lucri cari sh-u-aduc cu dintsãlj a omlui (i) dinti di cheaptini; (ii) dintsãlj tsi es cãtã nafoarã dit mardzinea-a unui lucru (ca frãndza, bunãoarã); (iii) urma tsi s-alasã, ca unã mãshcãturã di dintsã, cãndu un lucru (sfurla, bunãoarã) agudeashti vãrtos pri un altu lucru (altã sfurlã); expr:
2: dinti di lapti = un di protslji dintsã tsi-lj scoati njiclu, ndoi mesh dupã tsi s-amintã (tsi-lj cad, ma nãpoi, dupã ndoi anj, ca tu loclu-a lor s-lji creascã altsã dintsã tsi va lj-armãnã trã tutã bana);
3: soari cu dintsã = (i) soarili tu-unã dzuã arcuroasã; (ii) avut scljinciu;
4: stau tes pi dintsã = stau tes mpadi, cu fatsa nghios, pi pãnticã;
5: mi-aruc pi dintsã = plãngu tes mpadi cu fatsa nghios;
6: dau dintsãlj, adar guvojdzã cu dintsãlj = nj-treamburã dintsãlj di-arcoari, di fricã; talj (adar) guvojdzã;
7: nj-acats inima cu dintsãlj = nj-fac curai;
8: nu cutedz dintili s-nj-arãm di nãs = nu cutedz sã-lj fac tsiva, cãt njic lucru s-hibã;
9: nj-intrã tu dintsã = nu-l voi dip, nu pot s-lu-aravdu, nu pot s-lu ved dininti;
10: tsãn cu dintsã di her = tsãn sãnãtos, vãrtos;
11: lj-dau dinti albu = lu-alas s-facã dupã caplu-a lui, ashi cum va;
12: lj-aspun dintsãlj = lu fuvirsescu, voi s-lu-aspar;
13: l-trec prit dinti = l-vatãm, l-gilitipsescu, l-mãchilipsescu, l-trec prit lipidã;
14: un mãcã pruni agri sh-a altui lj-amurtã dintsãlj = s-dzãtsi cãndu un stipseashti shi stepsul easti-arcat pri-un altu;
15: dintsãlj din gurã-ts cunoscu = ti cunoscu multu ghini;
16: dintsã-dintsã = easti mplin di dintsã, di urmi di dintsã, di seamni ca dintsã, di hrãxituri;
17: ari un dinti pi nãs = lj-ari multã inati)
{ro: dinte}
{fr: dent}
{en: tooth}
ex: alts pri dintsã, alts pri pãltãri, cãtrã nsus, cãtrã nghios, cãrãri, cãrãri (angucitoari: chirãmidzli); tsi-s nã njilj di cãlugreali cari pri dints, cari pri pãltari? (angucitoari: chirãmidzli); nãshti cãtsãlj alagã n pãduri si scoatã ljepuri (angu-citoari: dintsãlj di cheaptini); nã bisearicã cu calj alghi (angucitoari: gura sh-dintsãlj); ai featã cu dinti nou, cu dinti hrisusit!; tri carni di lup, prindi dintsã di cãni; nu lj-au ishitã nicã dintsãlj; calu di doarã (dar) nu s-caftã la dintsã; ficiorlu scoasi dintsã; dinti n gurã nu lj-alãsã; ahurhi sã scãrcicã dintsãlj; dusi si-sh struxeascã dintsãlj; eara cãni di sharpi, tsãnea cu dintsã di her

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

fuverã

fuverã (fu-vé-rã) sf fuveri/fuvere (fu-vé-ri) – zbor (purtari, etc.) cu cari omlu sh-aspuni vrearea (sh-putearea) tsi u ari tra s-lji facã arãu a unui altu om; lãhtara tsi u-aducheashti cariva cãndu veadi cã cariva va s-lji facã arãu; fuvertã, fuvirsiri, cãnusiri
{ro: ame-ninţare, intimidare}
{fr: ménace, intimidation}
{en: threat, menace, intimidation}

§ fuvertã (fu-vér-tã) sf fuverti/fuverte (fu-vér-ti) shi fuvertsã (fu-vér-tsã) – (unã cu fuverã)
ex: cu fuverta l-featsi s-fugã

§ fuviros (fu-vi-rósŭ) adg (shi adv) fuviroasã (fu-vi-rŭá-sã), fuvirosh (fu-vi-róshĭ), fuviroasi/fuviroase (fu-vi-rŭá-si) – tsi lu-aspari pi cariva cu fuverta tsi u-aspuni; tsi lãhtãrseashti multu cu purtarea (zburãrea, fuverta, etc.) tsi u fatsi cariva
{ro: ame-ninţător, înfiorător}
{fr: ménaçant, redoutable, terrifiant}
{en: threatening, dangerous, terrifying}
ex: giunar fuviros (lãhtãros); arbinesh analtsã sh-fuvirosh (lãhtãrsitori)

§ fuvirsescu (fu-vir-sés-cu) vb IV fuvirsii (fu-vir-síĭ), fuvirseam (fu-vir-seámŭ), fuvirsitã (fu-vir-sí-tã), fuvirsiri/fuvirsire (fu-vir-sí-ri) – cu zborlu (minarea di mãnã, etc.) nj-aspun imutea (nietea, scupolu) cã voi s-lji fac arãu a unui (tra s-lu-aspar, tra s-lu fac sã-nj da tsiva i s-facã tsi-lj caftu, etc.); lj-fac fricã; cãnusescu, lãhtãrsescu
{ro: ameninţa, intimida}
{fr: ménacer, intimider}
{en: threaten, intimidate}
ex: l-fuvirsii (cãnusii, lãhtãrsii) cu zboarã greali; harlu lji stãtea hãrlu cu-apala shi-l fuvirsea s-lji talji caplu

§ fuvirsit (fu-vir-sítŭ) adg fuvirsitã (fu-vir-sí-tã), fuvirsits (fu-vir-sítsĭ), fuvirsiti/fuvirsite (fu-vir-sí-ti) – tsi-lj s-aspuni (cari veadi, cari aducheashti) cã cariva ari scupolu (sh-cã poati) s-lji facã arãu; tsi ari fricã di tsiva (di cariva) cã va-lj facã arãu; cãnusit, lãhtãrsit
{ro: ameninţat, intimidat}
{fr: ménacé, intimidé}
{en: threatened, intimidated}

§ fuvirsiri/fuvirsire (fu-vir-sí-ri) sf fuvirsiri (fu-vir-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva easti fuvirsit; cãnusiri, lãhtãrsiri

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

sãmar

sãmar (sã-márŭ) sn sãmari/sãmare (sã-má-ri) – unã soi di shauã mari tsi s-bagã pi-un cal i gumar, tu cari s-bagã lucri tra s-hibã purtati dit-un loc tu altu; sumar;
(expr:
1: sãmar di broascã = casa di os tsi u poartã dinanumirea (sh-tu cari bãneadzã) unã cathã (broascã cu casã);
2: lu-aruc sãmarlu = chicusescu, am parapun, nj-pari arãu, mi cãrteashti un lucru, etc.;
3: nj-bagã sãmarlu = mi-arãdi, mi-aplãniseashti, mi ncaltsã, nj-bagã cãlupea (shaua, cuvata, pirde la oclji, etc.); mi bagã tu tastru, etc.;
4: va-lj cruescu un sãmar; va lj-umplu (va lj-umflu) sãmarlu = va-l bat, va-lj dau un shcop, va lj-umflu chealea, va-lj frãngu oasili, etc.;
5: n-arupem (nã mãcãm, n-aspãrdzem) sãmarili = nã bãtem, nã nciupãm [bãgats oarã cã zborlu yini di la gumarlji cari, cãndu sã ncaci, s-mãshcã pãnã sh-arup sumarili];
6: sãmar, la gioclu di cãrtsã i vãshclje = gioclu di cãrtsã i vãshclje cãndu-l cheari cariva cã, atsel tsi cheari easti lugursit ca un gumar tsi poartã sãmarlu; bij, bis, zdãrtã;
7: bati sumarlu s-aducheascã gumarlu = grea pri poartã s-avdã pãltirea; bats fireasta (firida) s-aducheascã usha; dzã-lj-u ca di pri diparti tra s-aducheascã, nu pri fatsã, cã va lu-arushinedz)
{ro: samar}
{fr: bât}
{en: pack saddle}
ex: calu cu sãmar nidzea ninti; cu sãmarlu-arãsturnat; mulili atseali noauã pãnã nu li calcã sãmarlu nu s-ashtearnã; cu sãmarlu pots sã ncartsi shi scãnduri, cu shaua nu pots; lu-arcã sãmarlu
(expr: chicusi) sh-fudzi; sh-mãcarã sãmarili
(expr: si nciuparã) prota sh-deapoea si mbunarã; ma s-mi-acatsã, va nj-umflã sãmarlu
(expr: va-nj da un shcop, va-nj mi batã-arãu); lj-u intrã, lj-umflã sãmarlu
(expr: lj-deadi un shcop bun, l-bãtu ghini, lj-umflã chealea); bagã-lj sãmarlu
(expr: arãdi-l) sh-alasã-l

§ sumar (su-márŭ) sn sumari/sumare (su-má-ri) – (unã cu sãmar)
ex: coarni am shi bou nu hiu, am sumar, nu hiu gumar, imnu shi scriu, shi dascal nu-nj hiu (angucitoari: zmelciul); caprã nitsi gumar earam, coarni shi sumar aveam (angucitoari: zmelciul); am un cal cu sumar, sumarlu s-lji sculari, dai di unã-ambari (angucitoari: sinduchea); calu bun, bun i sh-cu sumar; tsi turlii ncalicã aeshti oaminj cu pãntica shi pri cal fãrã sumari, fãrã shelj?; shi-lj chicã di cutsachea di sumar tastrul cu flurii; trapsi s-umplã un sumar cu palji; ãlj crueashti un sumar

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn