DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

bic

bic (bícŭ) sm bits (bítsĭ) – un mascur mari (zveltu sh-fuviros) di prãvdzã dit fumealja-a boului (a tserbului, etc.) cari, atumtsea cãndu easti tsãnut trã dãmara-a prãvdzãlor imiri, armãni niscuchit (niciucutit, nidzãgãrit); bicã, bugã, dãmal, tavru; (fig: bic = om shcurtu, gras sh-cu pãntica mari)
{ro: taur}
{fr: taureau}
{en: bull}
ex: ncljidi biclu s-nu lja tsãtsã

§ bicã2 (bi-cắ) sm bicadz (bi-cádzĭ) – (unã cu bic)

§ bugã (bu-ghắ) sm bugadz (bu-ghádzĭ) – (unã cu bic)
ex: tserbu, bugã (tavru, bic) mari

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

cãrinti/cãrinte

cãrinti/cãrinte (cã-rín-ti) sm cãrintsã (cã-rín-tsã) – un di dintsãlj lundzã shi sumigosh tsi s-aflã di-unã parti sh-di-alantã di dintsãlj tãljitosh din fatsa-a gurãljei; dintsãlj tsi es niheamã nastãnga sh-nandreapta dit gura-a agruporcului; (fig:
1: cãrinti = agiutor, aradzim, apanghiu; expr:
2: lj-aspun cãrintsãlj = l-fuvirsescu cã va-l mãshcu cu dintsãlj, cu cãrintsãlj; l-cãrintedz;
3: lj-bag un cãrinti = l-mãshcu cu cãrintsãlj, cu dintsãlj; l-cãrintedz;
4: lj-am trã dari un cãrinti; lj-portu un cãrinti; lj-am un cãrinti = voi s-lj-u tornu tr-atseali lucri slabi tsi nj-ari faptã; voi s-lj-u pãltescu; lj-u voi;
5: lj-trag un cãrinti = lu-aurlu, l-bag dinãpoi, l-cãtigursescu;
6: hiu vãrtos, sãnãtos tu cãrinti = am putearea s-tsã u fac, s-tsã u pãltescu, sã-nj scot ahtea tsi tsã u-am)
{ro: canin; colţ de mistreţ}
{fr: dent canine; broche de sanglier}
{en: canine tooth; “tooth” of the wild boar (showing out of his mouth)}
ex: tradzi mãnã, s-nu-ts bagã vãrnu cãrinti
(expr: s-nu tsã facã tsiva tsi nu ti-ariseashti); nã ursã acãtsã s-lj-aspunã cãrintsãlj
(expr: s-lu fuvirseascã); lj-trapsi un cãrinti
(expr: lu-aurlã, l-bãgã dinãpoi, l-cãtigursi); cãnili lu-avinã luplu, di cãrinti nu-lj da; cãrintsãlj di porcu s-ved fuvirosh; am cãrinti (fig: agiutor, aradzim), nu mi-aspar; ma ghini-i cãrintili (fig: atsel tsi ti-agiutã, ti apãrã) di pãrintili; avu zori pãnã scoasi cãrintili; ari un cãrinti pi tini
(expr: ts-u va, el va s-ts-u pãlteascã)

§ crinti/crinte (crín-ti) sm crintsã (crín-tsã) – (unã cu cãrinti)
ex: ursa-lj bãgã mash un crinti
(expr: l-mãshcã mash cu-un cãrinti); di multu-lj poartã a ljei un crinti
(expr: di multu lj-u va, lj-ari ahti, va s-lj-u pãlteascã); vãrtos hiu eu tu crinti
(expr: am putearea s-tsã fac tsiva, sã-nj scot ahtea pri tini)

§ cljinti/cljinte (cljín-ti) sm cljintsã (cljín-tsã) – (unã cu cãrinti)

§ cãrintsos (cã-rin-tsósŭ) adg cãrintsoasã (cã-rin-tsŭá-sã), cãrintsosh (cã-rin-tsóshĭ), cãrintsoasi/cãrintsoase (cã-rin-tsŭá-si) – tsi ari cãrintsãlj mãri sh-ishits cãtã nafoarã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

dãmal

dãmal (dhã-málŭ) sm dãmalj (dhã-máljĭ) – un mascur mari (zveltu sh-fuviros) di prãvdzã dit fumealja-a boului (a tserbului, etc.) cari, atumtsea cãndu easti tsãnut trã dãmara-a prãvdzãlor imiri, armãni niscuchit (niciucutit, nidzãgãrit); bic, bicã, bugã, tavru
{ro: taur}
{fr: taureau}
{en: bull}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

fuverã

fuverã (fu-vé-rã) sf fuveri/fuvere (fu-vé-ri) – zbor (purtari, etc.) cu cari omlu sh-aspuni vrearea (sh-putearea) tsi u ari tra s-lji facã arãu a unui altu om; lãhtara tsi u-aducheashti cariva cãndu veadi cã cariva va s-lji facã arãu; fuvertã, fuvirsiri, cãnusiri
{ro: ame-ninţare, intimidare}
{fr: ménace, intimidation}
{en: threat, menace, intimidation}

§ fuvertã (fu-vér-tã) sf fuverti/fuverte (fu-vér-ti) shi fuvertsã (fu-vér-tsã) – (unã cu fuverã)
ex: cu fuverta l-featsi s-fugã

§ fuviros (fu-vi-rósŭ) adg (shi adv) fuviroasã (fu-vi-rŭá-sã), fuvirosh (fu-vi-róshĭ), fuviroasi/fuviroase (fu-vi-rŭá-si) – tsi lu-aspari pi cariva cu fuverta tsi u-aspuni; tsi lãhtãrseashti multu cu purtarea (zburãrea, fuverta, etc.) tsi u fatsi cariva
{ro: ame-ninţător, înfiorător}
{fr: ménaçant, redoutable, terrifiant}
{en: threatening, dangerous, terrifying}
ex: giunar fuviros (lãhtãros); arbinesh analtsã sh-fuvirosh (lãhtãrsitori)

§ fuvirsescu (fu-vir-sés-cu) vb IV fuvirsii (fu-vir-síĭ), fuvirseam (fu-vir-seámŭ), fuvirsitã (fu-vir-sí-tã), fuvirsiri/fuvirsire (fu-vir-sí-ri) – cu zborlu (minarea di mãnã, etc.) nj-aspun imutea (nietea, scupolu) cã voi s-lji fac arãu a unui (tra s-lu-aspar, tra s-lu fac sã-nj da tsiva i s-facã tsi-lj caftu, etc.); lj-fac fricã; cãnusescu, lãhtãrsescu
{ro: ameninţa, intimida}
{fr: ménacer, intimider}
{en: threaten, intimidate}
ex: l-fuvirsii (cãnusii, lãhtãrsii) cu zboarã greali; harlu lji stãtea hãrlu cu-apala shi-l fuvirsea s-lji talji caplu

§ fuvirsit (fu-vir-sítŭ) adg fuvirsitã (fu-vir-sí-tã), fuvirsits (fu-vir-sítsĭ), fuvirsiti/fuvirsite (fu-vir-sí-ti) – tsi-lj s-aspuni (cari veadi, cari aducheashti) cã cariva ari scupolu (sh-cã poati) s-lji facã arãu; tsi ari fricã di tsiva (di cariva) cã va-lj facã arãu; cãnusit, lãhtãrsit
{ro: ameninţat, intimidat}
{fr: ménacé, intimidé}
{en: threatened, intimidated}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

murmintu

murmintu (mur-mín-tu) sm murmintsã (mur-mín-tsã) –
1: sing. shi pl.: loclu iu si ngroapã un mortu; mãrmintu, mirmintu, mirmit, groapã;
2: pl: loclu adrat shi tsãnut maxus trã ngruparea-a mortsãlor; chimitiryiu, chimitiriu, mãrmintsã, mirmintsã, gru-pishti, grochi;
(expr: nu plãndzi pi murmintu xen, s-nu ti doarã ocljilj = zbor tsi va s-dzãcã tra s-nu-adunj gailelu-a altor)
{ro: mormânt; cimitir}
{fr: tombe, sépulcre; cimetiére; ossuaire}
{en: tomb, grave; cemetery, graveyard}
ex: ca un mortu tru murmintu; murmintu ndzernu sh-fuviros; tu mardzinea a hoarãljei suntu murmintsãlj; yin di la murmintsã; cai cuteadzã s-njargã noaptea la murmintsã; aclo am murmintsãlj a straushlor; alaturi di murmintu; mushat murmintu

§ murminti (mur-mín-ti) sm murmintsã (mur-mín-tsã) – (unã cu murmintu)
ex: doauã trupuri tu-un murminti

§ mãrmintu (mãr-mín-tu) sn shi sm mãrmintsã (mãr-mín-tsã) – (unã cu murmintu)
ex: va s-mi-avinã pãnã tru mãrmintu

§ mãrmit (mãr-mítŭ) sm pl(?) – (unã cu murmintu)

§ mirmintu (mir-mín-tu) sm mirmintsã (mir-mín-tsã) – (unã cu murmintu)
ex: mirmintsãlj a noshtri

§ mirmit (mir-mítŭ) sm pl(?) – (unã cu murmintu)

§ mãrmintãtor (mãr-min-tã-tórŭ) adg mãrmintãtoa-ri/mãrmintãtoare (mãr-min-tã-tŭá-ri), mãrmintãtori (mãr-min-tã-tórĭ), mãrmintãtoari/mãrmintãtoare (mãr-min-tã-tŭá-ri) – (mortul) tsi s-aflã ngrupat tu murmintu; ngrupat, angrupat, ãngrupat, grupat
{ro: înmormântat}
{fr: (celui) qui se trouve dans la tombe}
{en: (one) that is buried}

§ murmintedz (mur-min-tédzŭ) (mi) vb I murmintai (mur-min-táĭ), murmintam (mur-min-támŭ), murmintatã (mur-min-tá-tã), murmintari/murmintare (mur-min-tá-ri) – bag mortul tu-un murmintu sh-lu-anvãlescu cu loc; bag un lucru tu-unã groapã sh-lu-acoapir; ngrop, angrop, ãngrop, grop; ngrupuljedz, ngrupiljedz; (fig: mi murmintedz = intru iuva sh-nu mata es di-aclo trã multu chiro)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

om

om (ómŭ) sm oaminj (ŭá-minjĭ) – hiintsa (yeatsa mascurã i feaminã) tsi s-aflã tu nai ma-analta scarã a hiintsãlor (cari poati sã zburascã, s-mindueascã, s-facã hãlãts cu cari s-alãxeascã loclu di deavãrliga, etc.); (fig: om = (i) bãrbat; (ii) gioni; (iii) om bun; (iv) om avut; etc.; expr:
2: om cu trei scãnduri; om tsi-lj lipseashti unã scãndurã = glar, tivichel, zurlu, cariva tsi nu mindueashti ca oaminjlji di-aradã, tsi nu para u-ari mintea ntreagã;
3: om cu doauã capiti = alipidat, gioni, fuviros;
4: om, s-dai shi s-fudz di el; om tsi s-nu lu-astalj tu cali = om multu arãu, anapud, arãu, cu cari nu vrei s-ai vãrã huzmeti, etc.;
5: om cu dauã fãts = om ipucrit, ascumtu, tsi mindueashti unã sh-tsã spuni altã; cãrbuni nvilit, jar acupirit;
6: omlu a caliljei = om ndreptu, cu minti, multu bun;
7: om veclju = (i) aush; (ii) om tsi tsãni adetsli sh-huili veclji;
8: omlu fatsi stranjlu, nu stranjlu pi om = nu lipseashti s-lu giudits omlu (cã easti bun, arãu, mari, avut, tinjisit, etc.) dupã stranjlu tsi-l poartã;
9: omlu arãu cornu nu-ari = omlu-arãu nu-ari semnu tra s-lu-aducheshti)
{ro: om}
{fr: homme}
{en: man}
ex: un pom cu lumãchili nghios, sh-ari-arãdãtsina nsus (angucitoari: omlu); cur pi cheatrã, cap pi cur, dzatsi stringu, dauã plãngu (angucitoari: omlu tsi muldzi capra); pricea easti moartã, ma vinili-lj tut bat (angucitoari: casa cu oaminjlji); omlu-i faptu s-imnã, cum i puljlu s-azboairã; omlu cu minti acumpãrã, nu vindi; omlu cu carti, cu patru oclji easti; di omlu din casã, cari oarã s-ti-afireshti?; di tsi s-aspari, nu-ascapã omlu; mãcã, bea cu omlu-a tãu shi fudz di dari-loari; aspuni-ts dorlu la omlu-a tãu, sh-nu ti dã a xenlui; omlu prindi s-mindueascã sh-nãinti sh-nãpoi; omlu cum si nveatsã, ashi bãneadzã; omlu tsi s-tindi, beasi!; omlu linãvos, i va s-tindã, i va s-beasã; nu-ari om fãrã cusuri; mea, tini, om, du-ti la bisearicã; om fãrã arushini, banã di asimi; omlu cu trei scãnduri nu easti ntreg la minti
(expr: easti glar, tivichel, zurlu, tsi nu mindueashti ca oaminjlji di-aradã); cati om shi mintea-lj; cãts oaminj, ahãnti mintsã; hapsea, trã oaminj i adratã; nu easti om (fig: nu easti om bun, tinjisit); tsi tsã easti c-avush tatã domnu, cãndu tini nu eshti om
(expr: om bun; om avut; etc.)!; tatã-tu domnu sh-tini necã om
(expr: necã bun; necã avut; etc.); lj-aflã omlu uidia; iu-i omlu cu doauã capiti
(expr: alipidat, gioni, fuviros); l-feci om!
(expr: l-feci om avut; lj-ded prãxi buni; l-feci om cu carti; etc.); nu suntu oaminj

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

tavru

tavru (tá-vru) sm tavri (tá-vri) – un mascur mari (zveltu sh-fuviros) dit unã fumealji di prãvdzã (ca, bunãoarã, atsea a boului, a tserbului, etc.) cari armãni niciucutit (nidzãgãrit, niscuchit, ma multu atumtsea cãndu easti tsãnut trã dãmara-a prãvdzãlor imiri); bic, bicã, bugã, dãmal
{ro: taur}
{fr: taureau}
{en: bull}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

tru

tru (trú) prip – zbor tsi-aspuni cã tsiva s-aflã nuntru tu-un lucru; zbor tsi-aspuni cã tsiva s-aflã n fatsã di tsiva; ãn (n), tu, ntru, la, etc.
{ro: întru, în}
{fr: dans, en, parmi, sur}
{en: in, to}
ex: intrã tru (tu, ãn, n) casã; tru (tu) tsi jali hits cãdzuts!; tru (tu) aesti locuri; nsus tru (tu, la) muntili di Zmolcu; lãndidzã pãnã tru (tu, la) moarti; tru (cati) an lj-apitruseashti fumealja; tru oarã [tu scriarea dit aestu dictsiunar: truoarã, tuoarã] (unãshunã) agiumsi; Dona, un tru (tu) shapti feati; intrãm tru-unã odã mari cu patru pingeri; s-hipsi tru (n) gurã

§ tu1 (tú) prip – (unã cu tru)
ex: dusi tu xeani; tu (tru, namisa di) sots fãrã uidii; ded tu trei mesh; tu fugã (cãndu vdzish), u-alãsash greauã; pãn tu ac ãlj deadirã; featã tsi sh-u-adutsi tu (ca) armãnã; va s-arãspãndeascã tu tut loclu; intrai tu (ãn) casa-a mea; u vidzum tu casa-a ljei

§ ntru (ntrú) prip – zbor tsi-aspuni cã tsiva s-aflã nuntru tu-un lucru; zbor tsi-aspuni cã tsiva s-aflã n fatsã di tsiva; ningã, ãntru, ãn (n), tru, tu, trã, tri, ti, etc.;
(expr: ntru-oclju = n fatsã, tu videarea-a lumiljei)
{ro: întru, în, în faţă}
{fr: dans, en, devant}
{en: in, in front of}
ex: ntru (tu) mãnjli-a tali; arana tsi am ntru (tu) inimã; cãnd fac trã gionj ntru-oclju
(expr: tu videarea-a tutlor)

§ ãntru (ắn-tru) prip – (unã cu ntru)
ex: ãntr-oclji s-nu ti ved
(expr: dinintea-a ocljilor)

§ ntrã (ntrắ) prip – zbor tsi-aspuni cã tsiva s-aflã namisa di dauã i ma multi lucri; zbor tsi-aspuni cã tsiva s-aflã ningã (n fatsã di) tsiva i cariva; zbor tsi-aspuni cã cariva s-dutsi trã tsiva, tra s-facã tsiva, tra s-lja tsiva, etc.; ãntrã, pintru, namisa, nintrã, ningã, trã, tri, ti, dininti, ninti, n fatsã, etc.
{ro: printre, lângă, în faţă, pentru, după, etc.}
{fr: parmi, dans, en, devant, à côté de, pour, pour apporter quelques chose, etc.}
{en: in, in front of, beside, for, after, to get something, etc.}
ex: l-vidzu ntrã nãs (n-fatsa-a lui); lu scoasirã ntrã amirãlu (dinintea-a, n fatsa-a amirãlui); acljamã pulj s-njargã tra s-moarã aclo, ntrã el (ningã el, n fatsa-a lui); tuts puljlji ngljitsarã di fricã ntrã fuviroslu (dinintea-a fuviroslui) vultur; nchisi ntrã (trã) leamni; sã zburãm mash ntrã (namisa di) noi doilji; tuti eara aspusi ntr-ocljilj (dinintea-a ocljilor) a noshtri; sta ntrã (n fatsã, ningã) nãs di trag tsigarã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn