DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti ; Zboarã: Di iutsido; (cama multi...)

futugrãfii/futugrãfie

futugrãfii/futugrãfie (fu-tu-grã-fí-i) sf futugrãfii (fu-tu-grã-fíĭ) – vidzuta-a unui lucru (om, fatsã di om, etc.) loatã cu-unã hãlati shi ngrãpsitã (tipusitã) pi-unã acoalã; cadur, futugrafilji, fotografii
{ro: fotografie}
{fr: photographie}
{en: photograph}
ex: nu am futugrãfia-a voastrã (cadurlu-a vostru); nj-deadi nã futugrãfii

§ futugrafilji/futugrafilje (fu-tu-gra-fí-lji) sf futugrafilj (fu-tu-gra-fíljĭ) – (una cu futugrãfii)

§ fotografii/fotografie (fo-to-gra-fí-i) sf fotografii (fo-to-gra-fíĭ) – (una cu futugrãfii)

§ futu-grãfsescu (fu-tu-grãf-sés-cu) (mi) vb IV futugrãfsii (fu-tu-grãf-síĭ), futugrãfseam (fu-tu-grãf-seámŭ), futugrãfsitã (fu-tu-grãf-sí-tã), futugrãfsiri/futugrãfsire (fu-tu-grãf-sí-ri) – scot tsiva tu cadur (futugrãfii) cu-unã hãlati maxus adratã tr-aestu lucru; futugrafiedz, fotografiedz
{ro: fotografia}
{fr: photographier}
{en: photograph}

§ futugrãfsit (fu-tu-grãf-sítŭ) adg futugrãfsitã (fu-tu-grãf-sí-tã), futugrãfsits (fu-tu-grãf-sítsĭ), futugrãfsiti/futugrãfsite (fu-tu-grãf-sí-ti) – tsi easti scos tu cadur; futugrafiat, fotografiat
{ro: foto-grafiat}
{fr: photographié}
{en: photographed}

§ futugrãfsi-ri/futugrãfsire (fu-tu-grãf-sí-ri) sf futugrãfsiri (fu-tu-grãf-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva futugrãfseashti
{ro: acţiunea de a fotografia}
{fr: action de photographier}
{en: action of photo-graphing}

§ futugrafiedz (fu-tu-gra-fi-ĭédzŭ) (mi) vb I futu-grafiai (fu-tu-gra-fi-ĭáĭ), futugrafiam (fu-tu-gra-fi-ĭámŭ), futu-grafiatã (fu-tu-gra-fi-ĭá-tã), futugrafiari/futugrafiare (fu-tu-gra-fi-ĭá-ri) – (unã cu futugrãfsescu)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

cadru1

cadru1 (cá-dru) sn cadri/cadre (cá-dri) – vidzuta-a unui lucru (om, fatsã di om, etc.) loatã cu-unã hãlati (maxus adratã tr-aestu lucru) shi ngrãpsitã (tipusitã) pi-unã acoalã; futugrãfii, futugrafilji;
(expr: easti un cadru = easti multu mushat, mushatã)
{ro: portret, fotografie}
{fr: portrait, photographie}
{en: portrait, photograph}
ex: ea, nj-deadi sh-a lui cadru (futugrãfii); lj-avea cadrul tu curnitsã

§ cadrã (cá-drã) sf cadri/cadre (cá-dri) – (unã cu cadru1)
ex: nji scosh cadra (futugrafia) la minut; easti nã cadrã
(expr: easti multu mushatã)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

cadru2

cadru2 (cá-dru) sn cadri/cadre (cá-dri) – mardzinea adratã (cusutã, buisitã, etc.) deavãrliga di-un lucru; mardzinea di lemnu i metal tsi s-bagã namisa di firidã i ushi shi stizmã; mardzinea di lemnu tsi s-aflã deavãrliga di un futugrãfii (cadru) tra si sta ndreptu pri measã icã spindzurat pri stizmã; mardzini, chinari, margurã, pirvazi, pirvazã, curnidã, curnizã, curnitsã, circive, ciurciuve
{ro: cadru, ramă, pervaz}
{fr: cadre (d’une photo); chambranle, châssis (d’une porte, fenêtre)}
{en: frame (of photo, door, window, etc.), window-sash}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

chinari/chinare

chinari/chinare (chi-ná-ri) sf chinãri (chi-nãrĭ) – mardzinea adratã (cusutã, buisitã, etc.) deavãrliga di-un lucru; mardzinea di lemnu i metal tsi s-bagã namisa di firidã i ushi shi stizmã; mardzinea di lemnu tsi s-aflã deavãrliga di un cadru (futugrãfii) tra si sta spindzurat pri stizmã; mardzini, cadru, margurã, pirvazi, pir-vazã, curnidã, curnizã, curnitsã, circive, ciurciuve
{ro: margine, cadru, pervaz}
{fr: bord, cadre, chassis, chambranle}
{en: border, frame, window-frame}
ex: nã featã mushatã ca luna, cusea cu chinari dipriunã; chinãri di amalamã; fatsi pãndzã cu chinãri di mitasi

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

fatsã

fatsã (fá-tsã) sf fãts (fắtsĭ) shi fatsi/fatse (fá-tsi) –
1: partea di nãinti dit caplu-a omlui (cu oclji, nari, gurã, etc.); prosupã, asuretã, sureti, surati, opsi, masti, mutrã, figurã, fighiurã, fiutiurã; vidzutã;
2: partea (vidzuta) cu cari s-aspuni un lucru (fig:
1: fatsã = (i) ashi cum aspuni shi s-veadi fatsa-a omlui (opsea, galbinã, slabã, nidurnjitã, isihã, aspãreatã, etc.); vidzuta-a fatsãljei; hroma-a fatsãljei; (ii) cadru, futugrãfii, futugrafilji; expr:
2: Fatsa-a Loclui2 = featã multu mushatã dit pirmithili armãneshti; Dultsea-a Loclui, Mushata-a Loclui; Mushata-a Mushatilor; etc.;
3: fatsa-a unui lucru; partea din fatsã = partea di dininti, tsi s-veadi a unui lucru (nu atsea di dinãpoi);
4: fatsa-a unui lucru (a muntilui, a cãmpului, a loclui, a laclui, etc.) = partea di nafoarã tsi s-veadi a muntilui i di pisuprã tsi lu-acoapirã (a cãmpului, a loclui, a laclui, etc.);
5: urãt ca fatsa-a loclui = multu urãt, lai, ashi cum easti loclu, tsara;
6: lj-dau fatsã = lu-alas s-facã tsi va, ari izini s-facã un lucru; (hiu) cu fatsa albã, cu fatsa curatã = (hiu) curat, fãrã stepsu, nistipsit;
7: ari nã fatsã mushatã, bunã = hroma-a fatsãljei easti bunã, aspuni ghini, sãnãtos;
8: nu-ari fatsã bunã; easti loat la fatsã = hroma-a fatsãljei, opsea nu lj-easti bunã; nu s-veadi ghini, pari cãrtit, aspuni lãndzit;
9: es cu fatsa albã; es cu fatsa curatã = mi-aspun tinjisit, fãrã stepsu; nu mi fac di-arshini;
10: (hiu, am) unã fatsã lai = (hiu) un om fãrã haractir, fãrã pisti, nearushinat, nitinjisit, arãu, slab, tihilai;
11: am fatsa-aroshi; nji s-arushi fatsa = nj-easti-arshini; mi-arushinai;
12: hiu (am) fatsã groasã = nu-am dip arshini; (hiu) abrashcu, nearushinat, fãrã-arshini;
13: sh-arucã fãtsli mpadi = nu-ari dip arshini; cheari tutã-arshinea tsi u-avea;
14: fatsã di misali = pãndza cu cari s-acoapirã “fatsa” di measã cãndu si ndreadzi misalea;
15: hiu fãts, fãts (fãts-fãts) = hiu cu multi fãts, hiu ipucrit;
16: dzã-u pi/tu fatsã; dzã-u tu fatsa-a lui = dzã-u dishcljis, dzã-lj-u dishcljis tra s-u shtibã di la tini;
17: va-lj fats fatsa di carni = va-lj fats s-aibã fatsa curatã, geaba caftsã s-lu-arushinedz, s-lu fats rizili;
18: ti mãcã fatsa = ai orixi s-tsã dau unã pliscutã)
{ro: faţă}
{fr: face, visage}
{en: face}
ex: patru frats si ved ãn fatsã, shi nu pot tra si s-acatsã (angucitoari: chiushadzlji); mi-aspilai tu mãnj sh-tu fatsã; lji s-arsi fatsa (prosuplu) di soari; ari nã fatsã mushatã; ma ghini s-arushascã dicãt sã ngãlbineascã fatsa; fatsa-a muntilui (partea-lj di nafoarã tsi s-veadi, cu loclu pri cari creashti virdeatsa) eara tutã acupiritã di neauã; arucã nã fatsã di misali; al pap Mitre unã fatsã lj-fudzea, altã-lj yinea (fig: alãxea vidzuta, hroma-a fatsãljei); geamurli din hoarã aruca fãts, fãts (fig: hromi, hromi, arãdz) di lunjinã; Bacola fãts, fãts scutea (fig: sh-alãxea opsea, hroma-a fatsãljei); tu fatsã unã-ts zburashti, shi dinãpoi altã-ts crueashti; om cu doauã fãts

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn