DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti ; Zboarã: Di iutsido; (cama multi...)

escu

escu (ĭés-cu) vb IV (agiutãtor) fui (fúĭ), earam (ĭa-rámŭ) shi iram (i-rámŭ), futã (fú-tã), hiri/hire (hí-ri) – mi aflu tu-aestã lumi; hiu, mi aflu
{ro: fi}
{fr: être}
{en: be}
ex: mini escu, tini eshti, el easti, noi him, voi hits, elj suntu; tsintsi anj, unã zãmani, di cãnd escu (hiu) fur tricurã; njic escu (hiu), minut escu (hiu), tutã lumea u nvescu (angucitoari: aclu); n pãduri faptu fui, sh-tut ãn pãduri criscui; mini cari escu (hiu) njic; nu ari futã (nu s-ari dusã) acasã di anj di dzãli; eara tsi nu sh-eara, cari s-nu eara nu s-aspunea

§ fut2 (fútŭ) adg futã (fú-tã), futs (fútsĭ), futi/fute (fú-ti) – tsi s-aflã iuva
{ro: fost}
{fr: été}
{en: been}

§ hiri/hire (hí-ri) sf hiri (hírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva s-aflã (yiu) pri lumi
{ro: acţiunea de a fi}
{fr: action d’être}
{en: action of being}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

hiu

hiu (híŭ) vb IV (agiutãtor) fui (fúĭ), earam (ĭa-rámŭ) shi iram (i-rámŭ), futã (fú-tã), hiri/hire (hí-ri) – mi aflu tu-aestã lumi; escu, mi aflu
{ro: fi}
{fr: être}
{en: be}
ex: mini hiu, tini hii, el easti (ãĭ, i, u), noi him, voi hits, elj suntu (-s, s-); io hiu (escu) di-aoa, el di iu easti (yini, s-tradzi)?; hii (eshti) amoni, aravdã, hii (eshti) cioc umflã; i-a meu, i-a meu (easti-a meu, easti-a meu); adunatã gljem ãi (easti) tutã; a cui sh-u (sh-easti) irghilia-atsea; nu sh-u (sh-easti) cariva; cum tu lumi nu sh-u (sh-easti) altu; ma-l vidzu cã lj-u (lj-easti) fratili, ãlj dishcljisi; duri-ts-u (tsã easti); hoarã him; iu hits (v-aflats), bre gionj?; s-vã bãneadzã shi s-vã hits; sunt (suntu) golj di turmi muntsãlj; nu-s (nu suntu) dauã ceapi; ca mini nu-s (nu suntu, nu s-aflã altsã); nu vor alti si s-minteascã, cã fu (cã easti) nveastã, cã fu (cã easti) featã; ira (eara) s-ti vindic, fu (easti) lishor; nu fu zori; s-lj-ashtergu rasa, cã-u mutrescu, fu ncãrcatã (easti ncãrcatã); sh-fu yeatru multu bun; seara, cãnd s-mi tornu, si-nj dzãts cum fu ma ghini; bãrbat fu, muljari fu; pãrintsã furã, oaspits furã, nveastã cu bãrbat furã; li-aflã omlu: cã cu bun, cã cu furari; sh-dzãtsi singur: “buni sh-furã, dicãt buni sun shi n gurã”; mãcã ndeasã… furã marsini-i purinti; tsã li moari, cã eara mãri i cã eara njits; ncãldzãrea: fu earna, fu veara, tru udaea di durnjiri lipseashti s-tsãnã; ari futã sh-tat-su-ahtari; tru hãpsani fusesh; fusesh ahãt fãrã di minti; acãtsat cã-sh fusi loclu; di casã hibã-ts njilã; s-furesh om cum lipseashti, nu pitritseai oaminjlji s-mi-arãcheascã; s-fure ficior, hilj sã-nj hii… s-furesh featã, hilji si-nj hii; s-furesh cã-i dadã, s-u fãtsem mumã… s-furesh cã-i sor, s-u fatsim sor… s-furesh cã-i nor, s-u fatsim tut nor; s-furi ndreptu zborlu-a tãu; s-fure mortu, s-fure yiu, voi cu nãs dipriunã s-hiu; s-fure nãs gioni; s-nu fure cu unã; si nu fure, ti mãcãm; s-nu fure mortsã; s-fure cã videm cã tut yinlu s-featsi puscã; furesh cã va s-pot; ai cã ficior, ai cã featã fure; nu aleapsi ghini, fure cã-i bãrbat, fure cã-i muljari; fur-cã-i ashi; s-furi cã-l cunoashti; pri stranji s-videa cã turcu s-eara; s-eara sh-unã ascheri ntreagã; o, lele! s-eara si shteam, pri la cãlivi nu tritseam

§ fut2 (fútŭ) adg futã (fú-tã), futs (fútsĭ), futi/fute (fú-ti) – tsi fu (s-aflã) iuva
{ro: fost}
{fr: été}
{en: been}

§ hiri2/hire (hí-ri) sf hiri (hírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva s-aflã (yiu) pri lumi

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn