DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti ; Zboarã: Di iutsido; (cama multi...)

fushechi/fusheche

fushechi/fusheche (fu-shĭé-chi) sf fushechi (fu-shĭéchĭ) – unã soi di chelindru njic tu cari s-bagã bãrutea tsi plãscãneashti cãndu plumbul easti aminat di tufechi; fishechi, fshechi, fishic;
(expr:
1: fushechi oarbã = fushechi tsi plãscãneashti mash, fãrã s-aminã un plumbu;
2: mi-adar fushechi = nj-umplu stumahea cu mãcari sh-beari)
{ro: cartuş}
{fr: cartouche}
{en: cartridge}
ex: fushechi am, pãlascã nu; s-adrã fushechi lamnja
(expr: mãcã multu di multu)

§ fishechi/fisheche (fi-shĭé-chi) sf fishechi (fi-shĭéchĭ) – (unã cu fushechi)
ex: ari pãlãshtili mplini di fishechi

§ fishic (fi-shícú) sn fishitsi/fishitse (fi-shí-tsi) – (unã cu fushechi)
ex: arucã un fishic orbu
(expr: fishic fãrã plumbu)

§ nfishec (nfi-shécŭ) vb I nfishicai (nfi-shi-cáĭ), nfishicam (nfi-shi-cámŭ), nfishicatã (nfi-shi-cá-tã), nfishicari/nfishicare (nfi-shi-cá-ri) – ncarcu nã tufechi cu fishechi;
(expr: mi nfishec = mi-adar fushechi; nj-umplu stumahea cu mãcari sh-beari)
{ro: încărca puşca (cu cartuşe)}
{fr: charger le fusil (avec des cartouches)}
{en: load rifle (with cartridges)}
ex: tora oastea nu cheari chirolu ca si nfishacã tufechili; nfishacã-ti (
ex: ndoapã-ti) ghini

§ nfishicat (nfi-shi-cátŭ) adg nfishicatã (nfi-shi-cá-tã), nfishicats (nfi-shi-cátsĭ), nfishicati/nfishicate (nfi-shi-cá-ti) – (tufechi) tsi easti ncãrcatã
{ro: încărcat (cu cartuşe)}
{fr: chargé (fusil)}
{en: loaded (rifle)}
ex: purta armili nfishicati (ncãrcati)

§ nfishicari/nfi-shicare (nfi-shi-cá-ri) sf nfishicãri (nfi-shi-cắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu si ncarcã unã tufechi

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

andop

andop (an-dópŭ) (mi) vb I andupai (an-du-páĭ), andupam (an-du-pámŭ), andupatã (an-du-pá-tã), andupari/andupare (an-du-pá-ri) – lj-dau s-mãcã di primansus; lj-hig mãcarea prit gãrgãlan cu zorea cãndu nu va s-mata mãcã; mãc ma multu dicãt lipseashti (mi fac fushechi shi nchisescu s-mãc cu silã, di primansus pãnã nu pot s-mata mãc altã); nãfãtescu, anãfãtescu, fãnãtescu, fãnitescu, prãstãnescu, pristãnescu, pristãnisescu, pristinisescu, astup, ndes
{ro: îndopa}
{fr: gaver, gorger}
{en: cram, stuff, gorge}
ex: gioacã sh-mãcã, tuts si-andoapã

§ andupat (an-du-pátŭ) adg andupatã (an-du-pá-tã), andupats (an-du-pátsĭ), andupati/andupate (an-du-pá-ti) – tsi easti hrãnit di primansus; tsi-lj si hidzi mãcarea prit gãrgãlan; nãfãtit, anãfãtit, fãnãtit, fãnitit, prãstãnit, pristãnit, pristãnisit, pristinisit, astupat, ndisat
{ro: îndopat}
{fr: gavé, gorgé}
{en: crammed, stuffed, gorged}

§ andupari/andupare (an-du-pá-ri) sf andupãri (an-du-pắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva easti hrãnit cu zorea pãnã nu poati s-mata mãcã altutsiva; nãfãtiri, anãfãtiri, fãnãtiri, fãnitiri, prãstãniri, pristãniri, pristãnisiri, pristinisiri, astupari, ndisari
{ro: acţiunea de a îndopa; îndopare}
{fr: action de gaver, de gorger}
{en: action of cramming, of stuffing, of gorging}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

cãlescu

cãlescu (cã-lés-cu) (mi) vb IV cãlii (cã-líĭ), cãleam (cã-leámŭ), cãlitã (cã-lí-tã), cãliri/cãlire (cã-lí-ri) – lu nvãrtushedz herlu cu bãgarea-a lui tu foc prota, sh-deapoea, cu-arãtsirea-a lui, unãshu-nã;
(expr:
1: (mi) cãlescu = mi nvãrtushedz cu-atseali tuti prit cari trec tora, tra s-pot s-aravdu ghini trãninti, cãndu va trec prit alti lucri ma greali;
2: li cãlescu = (i) mãc multu; u ndes; mi nãfãtescu; mi satur di mãcari; mi-adar fushechi (ciuflecã; tsai, etc.); agãlisescu, agãlescu, isihãsescu; ljau puteari; etc.; (ii) beau multu (yin, arãchii, etc.) sh-mi mbet; mi fac dzadã (cãndilã, hrup, crup, cucutã, ciurlã, tsai, etc.); etc.; (iii) fur, ljau peascumta; li ciulescu (spãstrescu, ciunescu, ciuplescu, cãpsãlsescu, etc.); bag tu mãnica di la tãmbari; etc.; (iv) mi duc, fug peascumta; li deapin (ciulescu; scarmin; spãstrescu; shpirtuescu, cãrtsãnescu, etc.); nj-ljau cicioarli dinanumirea; li tindu ciunili (cicioarili); nj-ljau pãrtãljli; u fac (acats cãtrã) naparti; u-angan cãtsaua; nj-frãngu (nj-arup) gusha (zverca); nj-ljau perlji (ocljilj, zverca); etc.)
{ro: căli (fierul)}
{fr: tremper de l’acier}
{en: harden (steel), cast (iron)}
ex: l-cãlish (l-tricush prit foc) herlu?; ursea, cãlea-ti niheamã; l-vidzui cã li cãleashti
(expr: mãcã) vãrtos; cãlea tini
(expr: mãcã) sh-tats; sh-mãcarã di s-cãlirã
(expr: di loarã puteari, di s-sãturarã, nãfãtirã); dusirã la hani shi s-cãlirã
(expr: biurã multu, sã mbitarã); cu yinlu tsi-l biui mi cãlii
(expr: mi mbitai) ghini; multu yin s-cãli
(expr: s-biu) seara-atsea; cara s-cãleashti
(expr: bea yin, sã mbeatã), lj-yini limba; li cãleashti
(expr: li furã) tuti penurili; li cãli
(expr: li lo, li furã) matsãli di la njelu tsi-l tãljem; pita cum va lj-u cãlescu
(expr: va lj-u fur); lj-furã nelu shi li cãleashti
(expr: fudzi) di-aclo; li cãlii
(expr: fudzii peascumta) cã nu vream s-mi veadã vãrnu; s-li cãlim
(expr: s-fudzim) di-aoa cãt ma-agonja; cãlea-li
(expr: fudz) di-aoa cã nu voi s-ti ved

§ cãlit (cã-lítŭ) adg cãlitã (cã-lí-tã), cãlits (cã-lítsĭ), cãliti/cãlite (cã-lí-ti) – tsi easti nvãrtushat (herlu)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

martinã

martinã (mar-tí-nã) sf martini/martine (mar-tí-ni) shi martinj (mar-tínjĭ) – tufechi cu-unã singurã fushechi; tufechi, dugrã, grã, sinauer, carabinã, shishani
{ro: armă Martini}
{fr: fusil à une seule cartouche}
{en: rifle with one cartridge}
ex: va-nj ljau Martina n mãnã; loarã gionj ficiori martina; cu martinjli tu mãni; tuts avea martini nanumirea

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

min

min (mínŭ) (mi) vb I minai (mi-náĭ), minam (mi-námŭ), minatã (mi-ná-tã), minari/minare (mi-ná-ri) – mut dit un loc tu altu; njishcu, duc, fug, portu, flitur, clatin, urnjescu, etc.
{ro: mişca}
{fr: bouger, mouvoir, mettre en mouvement}
{en: move}
ex: loclu tut lu-alagã shi dit loc nu s-minã (angucitoari: mintea); anarga s-minã (imnã) caljlji; minã-ti (fudz, du-ti) di-aoa; minãm (fliturãm) peatitsli tu vimtu; nu mi min (nu fug) di-aoa; frãndzili s-minã (fliturã) di vimtu; loclu s-minã (cutrimburã) asarnoaptea; lji si minã mãseili tuti; nu fu di cãbili s-lu min (s-lu mut, s-lu fac s-fugã, s-lu urnjescu dit loc); tsiva nu-l minã (tulburã) omlu aestu; furtuna sh-vimtul mina (clãtina) ponjlji

§ minat (mi-nátŭ) adg minatã (mi-ná-tã), minats (mi-nátsĭ), minati/minate (mi-ná-ti) – tsi s-ari mutatã dit un loc tu altu; njishcat, dus, fudzit, purtat, fliturat, clãtinat, urnjit, etc.
{ro: mişcat}
{fr: bougé, mu, mis en mouvement}
{en: moved}

§ minari/minare (mi-ná-ri) sf minãri (mi-nắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva s-minã; njishcari, dutseari, fudziri, purtari, fliturari, clãtinari, urnjiri, etc.
{ro: acţiunea de a mişca; mişcare}
{fr: action de bouger, de mouvoir, de mettre en mouve-ment; mouvement}
{en: action of moving}
ex: minarea i bunã

§ niminat (ni-mi-nátŭ) adg niminatã (ni-mi-ná-tã), niminats (ni-mi-nátsĭ), niminati/niminate (ni-mi-ná-ti) – tsi nu easti minat; tsi nu s-minã dit un loc tu altu; ninjishcat, nidus, nifudzit, nipurtat, nifliturat, niclãtinat, niurnjit, etc.
{ro: nemişcat; fix, imobil}
{fr: qui n’a pas bougé; fixé, immobil}
{en: unmoved, fixed, still, motionless}
ex: aviglja dzua sh-noaptea niminats di (shidea fãrã si s-minã) la poartã

§ niminari/niminare (ni-mi-ná-ri) sf niminãri (ni-mi-nắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva sta tu-un loc shi nu s-minã dip; ninjishcari, nidutseari, nifudziri, nipurtari, nifliturari, niclãtinari, niurnjiri, etc.
{ro: acţiunea de a nu mişca; nemişcare}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn