|
|
fusar
RO:care face fuse … Dictsiunar Armãn-Romãn Data DB:34890>2014-05-14 22:31:05.367841 »
fusaru
RO:fuse, care face … Dictsiunar Armãn-Romãn Data DB:34891>2014-05-14 22:31:05.368338 »
fus
fus (fúsŭ) sn fusi/fuse (fú-si) shi fusuri (fú-surĭ) – hãlati trã turtseara-a lãnãljei, cu un limnic (fus) pri cari si-anvãrtescu hirili shutsãti di lãnã; drug (fig:
1: fus = (i) cicior; (ii) lucru muljirescu adrat cu fuslu; expr:
2: ca fusili = suptsãri ca fusili;
3: fuslu-ali mai = unã plantã, cari tsi s-hibã)
{ro: fus}
{fr: fuseau}
{en: spindle}
ex: turta-a ta, cu turta-a mea, pi un fus unã s-shutsã (angucitoari: cheatra di moarã); turta-a mea stri turta-a ta, fuslu-a meu n buriclu-a tãu (angucitoari: cheatra di moarã); dipinai di pi fus cãnura; cari fusi va umplã ma multi; cicioari ca fusi
(expr: suptsãri ca fusili); lj-ari lundzi fusili (fig: cicioarili); cu fuslu (fig: lucrul muljirescu) hrãni shasi sufliti
§ fusar (fu-sárŭ) sm, sf, adg fusarã (fu-sá-rã), fusari (fu-sárĭ), fusari/fusare (fu-sá-ri) – (di-aradã ghiftul) tsi fatsi fusi; (fig: fusar = ghiftu)
{ro: (ţiganul) care face fuse}
{fr: (tzigane) fuselier, qui fait des fuseaux}
{en: (gypsy) who makes spindles}
ex: tricu aeri un ghiftu fusar; ca fusarili cu trastul cãndu s-duc di hoarã-hoarã; si dizviscu shi s-adrã fusar; s-fatsi un fusar, lja un cal sh-lu ncarcã cu fusi; fusarlji (fig: ghiftsãlj) au adetea di furã feati
huneri/hunere
huneri/hunere (hu-né-ri) sf huneri (hu-nérĭ) –
1: ugoadã (tihisiri) nibunã tsi nu easti di-aradã, tsi nu lu-ariseashti omlu tsi u pati tu-unã oarã lai; atsea tsi cuteadzã s-facã un om alipidat, fãrã fricã; pãtsãtã;
2: murafetea tsi u ari un om tra s-lu facã ghini un lucru; harea tsi u ari atsel tsi sh-lu fatsi lucrul ca un mastur; mãsturilji, mãsturlichi, tirtipi;
(expr: nj-gioacã unã hunerã = nj-fatsi tsiva tri shicai, tra si sh-arãdã di mini; festã, fheacã, dubãrai, renghi; (ii) mi-arãdi, mi plãnãseashti, mi-ancaltsã, nj-tradzi cãlupea, nj-treatsi tastrul di gushi, etc.)
{ro: păţanie, dexteritate}
{fr: mesaventure; embarras, désagrément; art, dextérité}
{en: misadventure, mishap; disagreement; dexterity, art, skill}
ex: dai di bilje, u pats hunerea (dubãraea); nu shtii hunerea (tehnea, mãsturilja) a moarãljei; ari mari huneri (mãsturilji) la gioc; s-nu u cãrteshti cã nu lj-u shtii hunerea (cã nu shtii cum s-u fats ca s-lucreadzã; nu lj-u shtii tehnea) sh-u-aspardzi; tuti hunerli (tirtipurli) la el li vedz; favricarea a veshtului ari mari huneri (caftã mari mãsturilji); va-lj gioc unã huneri
(expr: va lu-arãd); shi s-cãpãea di-arãdeari, cã tsi huneri va lã gioacã; s-nu-lj gioacã vãrã huneri
(expr: s-nu u-arãdã) fusarlu; sã shtii cã nã u-ari giucatã hunerea!
(expr: n-ari arãsã); lã gioacã hunerea aestã
(expr: lã gioacã aestã renghi, icã: lj-arãdi lj-plãnãseashti); doilji sh-u-avea, cã sh-giucarã hunerea
(expr: s-arãsirã) un cu-alantu
§ hunerã (hu-né-rã) sf huneri (hu-nérĭ) – (unã cu huneri)
jupãn
jupãn (jĭu-pắnŭ) sm, sf jupãnã (jĭu-pắ-nã), jupãnj (jĭu-pắnjĭ), jupãni/jupãne (jĭu-pắ-ni) – om di-aradã, tsi nu s-ari dusã multu la sculii; om di la munti (pãduri, oi) fãrã prãxi; aplo, niprãxit, aprac-tu; (fig: jupãn = ghiftu, fusar, om tsi fatsi sh-vindi fusi)
{ro: om de rând, om simplu, om grosolan}
{fr: homme de bas-étage, rustre}
{en: common (gross, rude, rough) man; boor}
ex: limba a vlahilor easti di jupãnj (di apladz, di oaminj aplo) shi di ursari (ghiftsã tsi-alagã cu ursa)
§ jupãnescu (jĭu-pã-nés-cu) adg jupãneascã (jĭu-pã-neás-cã), jupãneshtsã (jĭu-pã-nésh-tsã), jupãneshti/jupãneshte (jĭu-pã-nésh-ti) – tsi ari prãxi di-un jupãn; tsi easti aplo, ca oaminjlji di la oi; di jupãn
{ro: grosolan}
{fr: grossier, commun}
{en: common, rude, boorish}
ex: zburãscu unã limbã jupãneascã (di jupãnj, di oaminj aplo)